Parlamentul a votat astăzi pentru anularea „zilei tăcerii” așa încât să se poată face agitație electorală în ajunul și în ziua scrutinului. Deputații au ținut cont de recomandarea premierului Pavel Filip, care în această săptămână a propus să fie exclusă restricția potrivit căreia agitația electorală nu se poată face într-o rază de o sută de metri în jurul secțiilor de votare. Ce impact pot avea aceste modificări asupra votului alegătorilor și, în general, ce pronosticuri au experții pentru apropiatele alegeri parlamentare? Aceste întrebări au fost discutate astăzi în cadrul unei mese rotunde organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene.
Anularea restricției pentru agitație electorală în ziua scrutinului a inițiat-o Partidul Democrat justificând propunerea prin nevoia de a perfecta legislația după ce în vara acestui an au fost anulate rezultatele alegerilor locale din Chișinău pe motiv că în ziua votării, unul dintre candidați, Andrei Năstase, ar fi neglijat ceea ce se numește „ziua tăcerii” și a îndemnat alegătorii, pe rețeaua socială Facebook, să meargă la secțiile de votare.
Opoziției nu i-a plăcut deloc această propunere, pentru că anularea restricției ar deschide porțile pentru noi încălcări, și anume mituirea alegătorilor sau „determinarea”, prin varii metode, să-l voteze pe un candidat anume.
Asociația Promo-LEX are o vastă experiență de monitorizare a campaniilor electorale. Reprezentantul acesteia Nicolae Panfil consideră că scrutinul din februarie anul viitor devine imprevizibil după anularea „zilei tăcerii”:
„Urmează să urmărim cum vor trata concurenții electorali această lipsă a zilei tăcerii. Trebuie să înțelegem aceasta nu prin perspectiva că s-a dat voie la cumpăratul voturilor sau s-a dat voie la hărțuit alegătorii sau s-a dat voie la transportat masiv alegătorii. Cu siguranță nu este așa. Dacă va fi un comportament și o campanie neagră, să zicem așa, care va utiliza toate resursele și emoțiile alegătorilor vor fi negative, putem acea niște surprize pe măsură”.
O altă necunoscută o reprezintă mass-media, în special cea locală. Cercetătoarea Diana Kralova a colaborat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău și este co-autoare la un studiu despre deficiențele sistemului electoral mixt. Între altele, autoarea a analizat care este prezența mass-media, în special TV, în fiecare circumscripție. Una din concluzii a fost că alegătorii din 14 circumscripții au acces doar la informațiile venite „de la centru”.
Mai multe organizații neguvernamentale și-au exprimat temerea că apropiata campanie electorală va fi una lipsită de transparență...
„De asemenea, am descoperit că lipsesc televiziunile locale într-o treime din circumscripții. În 11 dintre acestea nu sunt radiouri locale. Situația este îngrijorătoare pentru că, de fapt, menirea televiziunilor și radiourilor locale și regionale ar fi să echilibreze informația venită de la televiziunile afiliate. Or, se crede că șase din opt cele mai vizionate posturi TV din Republica Moldova sunt afiliate politic.”
Până în prezent, mai multe organizații neguvernamentale și-au exprimat temerea că apropiata campanie electorală va fi una lipsită de transparență. Controlul presei sau coruperea alegătorilor ar fi câteva dintre metodele de care vor face uz partidele politice pentru a câștiga voturi.
În această săptămână, Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, s-a arătat îngrijorat de faptul ca „s-au creat condiţii în care competiţia democratică poate să se confrunte cu riscul de a fi limitată pe baza unor învinuiri nefondate şi poate hibride chiar”. Diplomatul european a făcut aceste declarații la câteva zile după ce o anchetă parlamentară inițiată de Partidul Democrat a acuzat-o pe activista ucraineană Ludmila Kozlovska de finanțare ilegală a opoziției moldovene pro-europene, cerând procuraturii să inițieze o cercetare penală care ar stabili dacă liderii opoziției extraparlamentare se fac vinovați de trădare de patrie.
