La Chișinău, 17 grupări și partide au anunțat crearea Convenției Euro-Unioniste, al cărei obiectiv imediat este de a consolida forțele unioniste și de a participa în comun la alegerile parlamentare din februarie.
După ce anul trecut a eşuat coagularea un front electoral comun al forțelor politice pro-europene şi unioniste, pe temelia Mişcării Civice Europene ce-și anunțase apariția în luna decembrie, fruntașii acesteia reiau eforturile de închegare a votanților cu opțiuni tangențiale. De această dată se anunță constituirea unei Convenţii Euro-Unioniste care ar urma să funcționeze ca o platformă electorală şi post-electorală.
Ea a fost fondată de mai mulți semnatari ai Declarației de independență a Republicii Moldova, foști membri ai primului Parlament moldovean și încă 15 entităţi, între care organizaţii neguvernamentale şi asociaţii unioniste, precum şi două formațiuni politice - Partidul Naţional Liberal şi Partidul Verde Ecologist. Obiectivul declarat al Convenţiei este implicarea activă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019 astfel ca alegatorii cu viziuni euro-unioniste, care constituie, potrivit iniţiatorilor, cam 25-30 la sută din alegători, să fie reprezentaţi în viitorul Parlament.
Unul dintre iniţiatorii noii platforme, analistul politic Anatol Ţăranu face trimitere la sondajele de opinie potrivit cărora fiecare al patrulea alegător e gata să sprijine un partid ce pledează pentru cauza românească, numai că trei din patru alegători unionişti sunt idecişi din cauza lipsei unei forţe care să-i reprezinte. Iată de ce e nevoie numaidecât de un front comun al forţelor unioniste româneşti, conchide Ţăranu.
„Noi am încercat să facem acest lucru anul trecut. Atunci ni s-a părut că apelul nostru către toate forţele pro-europene, pro-româneşti va fi auzit şi pe parcursul unui an va fi format un bloc electoral. Din păcate, partidele pro-europene nu au auzit acest
Din păcate, mergem în aceste alegeri răzlețiți, fără şanse palpabile de a câştiga alegerile...
mesaj formulat de Mişcarea Civică Europeană. Din păcate, mergem în aceste alegeri răzlețiți, fără şanse palpabile de a câştiga alegerile. În aceste condiţii, când nu ne-a reuşit crearea unui bloc comun al tuturor forţelor pro-europene, nu ne rămâne decât să facem o alianţă a forţelor euro-unioniste.”
Un alt iniţiator al entităţii electorale euro-unioniste, Valentin Dolganiuc, fost membru al primului parlament moldovean, a menţionat că va fi convocat un congres al cetăţenilor euro-unionişti la care se va aproba programul electoral al noii platforme. El a îndemnat forţele pro-europene şi cele unioniste să se consolideze în jurul obiectivului anunțat:
„Noi nu venim să luptăm cu cineva. Noi nu venim să luptăm cu forţe politice. Noi venim să luptăm pentru ceva, pentru cel mai nobil obiectiv al nostru, idealul nostru românesc.”
Dolganiuc nu a precizat dacă astfel vrea să anticipeze eventuale critici precum că blocul electoral euro-unionist va dispersa şi mai mult electoratul de dreapta pe care partidele din opoziţie declarat europene încearcă să-l adune sub umbrela blocului electoral intitulat ACUM.
Valentin Dolganiuc a mai adăugat că principalul pericol ar fi acum Partidul Socialiştilor şi preşedintele Igor Dodon, care a anunţat că una din priorităţile post-electorale va fi interzicerea curentului unionist. Socialiştii sunt cei mai bine cotaţi în sondaje, iar în circumscripţiile uninominale merg cu primele şanse în condiţiile unui singur tur de scrutin, a precizat Dolganiuc.
„Din aceste motive am revenit pe baricade şi să nu permitem, să punem stavilă. Dacă nu putem învinge printr-o majoritate parlamentară, cel puţin să nu permitem accederea duşmanilor noştri.”
Cele mei recente sondaje creditează cu cele mai mari şanse patru formaţiuni politice - PSRM, PD, PAS şi PPDA. Pentru prima dată în ultimii ani, remarcă sociologii, printre lideri nu figurează un partid declarat pro-unionist chiar dacă numărul părtașilor unionismului ar fi în continuă creştere.
