Rezultatele unui nou Barometru al Opiniei Publice sugerează că, în prima săptămâna de campanie, peste 50% din alegători fie nu știau cu cine vor vota, fie erau deciși să nu meargă la vot la alegerile parlamentare din 24 februarie. Rezultatele acestor alegeri, care au loc în premieră în sistemul mixt, sunt cu atât mai imprevizibile cu cât nu s-au făcut sondaje amănunțite în privința candidaților concreți din circumscripțiile uninominale.
PSRM, Blocul „Acum” și Partidul Democrat sunt formațiunile politice care au șanse să ajungă în viitorul Parlament, constată Barometrul Opiniei Publice, realizat între 19 și 31 ianuarie, deci inclusiv în prima săptămână de campanie electorală. Cercetarea mai arată că și partidul primarului de Orhei, Ilan Șor, ar putea ajunge foarte aproape pragul electoral, 5,8 % dintre respondenții care au spus că știu cu cine să voteze au optat pentru formațiunea „Șor”. Amintim că la alegerile din 24 februarie pragul electoral pentru partide este 6 la sută și 8 la sută pentru blocuri.
Cercetătorii de la CBS-AXA notează că numărul indecișilor este foarte mare, peste 53 la sută dintre cei chestionați nu știu pentru cine să voteze. Sociologul Vasile Cantarji crede că rezultatul ar putea fi influențat și de fenomenul cunoscut ca „spirala tăcerii”, când un anumit segment de alegători refuză să recunoască în sondaje pentru cine va vota.
„Tradițional acest fenomen poate afecta scorurile obținute de partidele de stânga, deci noi tradițional în sondaje subestimam scorul obținut de Partidul Comuniștilor și, mai nou, de Partidul Socialiștilor și iată că în baza sondajului proaspăt realizat, am încercat să vedem în ce măsură ne putem aștepta că scorul final al partidelor este afectat de acest fenomen. Concluzia este că nu doar PSRM este subestimat, dar și partide precum Partidul Democrat și în mod special Partidul Politic „Șor”. Deci, în cazul acestor trei formațiuni ne putem aștepta că vor obține ceva scoruri mai mari decât arată la ziua de astăzi sondajele.”
Sondajul efectuat CBS-AXA, la cererea Institutului de Politici Publice și finanțat de Fundația Soros, a cuprins un eșantion de peste 1200 de persoane din 90 de localități ale țării. Oamenii au fost întrebați pentru ce fel de candidat ar vota în circumscripțiile uninominale – unul propus de un partid politic sau un candidat independent? 35 % dintre cei incluși în cercetare au declarat că și-ar da votul pentru un concurent sprijinit de o formațiune politică, 20 la sută pentru un candidat independent, iar 37 la sută nu au avut un răspuns la această întrebare.
Dezinteresul cetățenilor față de apropiatul scrutin poate fi explicat, între altele, prin credibilitatea foarte scăzută pe care o are instituția Parlamentului în ochii alegătorilor. Barometrul Opiniei Publice arată că opt din zece respondenți au declarat că Legislativul nu îi reprezintă și doar 0,4 din cei chestionați au spus că au încredere în deputați.
În scădere este și interesul cetățenilor față de politică, constată directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroșie. Dacă în 2010 – unul din trei cetățeni moldoveni se interesau de politică, la nouă ani distanță doar unul din cinci manifestă acest interes:
„Este interesant de comparat aceste rezultate. Noi am adunat răspunsurile „foarte mult” și „mult” și tendința asta este: scade numărul celor interesați de politică. Este în cădere de la 30 la sută dintre respondenți până la 20 la sută dintre respondenți. Deci, zece la sută în ultimii nouă ani de zile.”
În ce privește politicienii care se bucură de încrederea cetățenilor, topul este condus de președintele Igor Dodon, urmat de liderul PPDA, Andrei Năstase, liderul democraților Vlad Plahotniuc, președinta PAS, Maia Sandu, și primarul de Orhei, Ilan Șor.
Faptul că scrutinul din 24 februarie se organizează în premieră după sistemul mixt de votare i-a pus în dificultate pe sociologi. Măsurările pot fi făcute doar pentru jumătate din viitorul legislativ – deputații aleși în circumscripția națională.
