Linkuri accesibilitate

Vitalie Ciobanu: „Moldova, ostateca politicianismului cinic”


Moldova - Vitalie Ciobanu, journalist, Chisinau
Vitalie Ciobanu: criza ostatecilor din Afganistan, Rusia si alegerile din R.Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:57 0:00
Link direct


În toiul campaniei electorale, cu două săptămâni înaintea scrutinului, în Moldova a izbucnit scandalul ostaticilor din Afganistan. Asistăm la o dispută încinsă, de o duritate verbală fără precedent, cu acuzații reciproce dintre Igor Dodon și președintele parlamentului Andrian Candu, cel care a devenit de mai mult timp port-vocea guvernării și a Partidului Democrat.

MOLDOVA -- Two pilots captured by Taliban in Afghanistan released.
MOLDOVA -- Two pilots captured by Taliban in Afghanistan released.

Doi cetățeni mod0veni, piloții Lionel Buruiană și Mihai Crihana, luați ostatici de milițiile talibane în 2015 și eliberați după grele și insistente eforturi ale instituțiilor moldovene – așa ne-au informat autoritățile – n-au ajuns la Chișinău, se află la Moscova. Despre eliberarea lor a ținut să ne comunice primul Dodon: pe un ton triumfător, cu note de spectacol și suspans emoțional („peste câteva minute ei își vor suna familiile” – făcea el recomandări de regie). Dodon nu a ratat prilejul să se erijeze în postura unui politician sensibil la soarta cetățenilor moldoveni aflați în dificultate, capabil să contribuie decisiv la rezolvarea problemelor lor. Din mesajele publicate de Dodon pe rețelele de socializare – întrucât pe lângă imaginea pe care și-o cultivă la televiziunile proprii socialistul este și un „prezident” de Facebook , reieșea că el, nu altcineva, îi va aduce în curând acasă.

A venit aproape imediat reacția președintelui parlamentului Candu, care a făcut un comentariu foarte critic la adresa lui Dodon, dezvăluind opiniei publice că piloții moldoveni, căzuți în prizonieratul taliban, ar fi putut să ajungă încă acum patru luni în Moldova, dar sunt ținuți la Moscova ca urmare a intervenției lui Dodon, care vrea să exploateze electoral această dramă, să-și atribuie merite exclusive de eliberator și salvator al piloților.

La rândul său, fugarul de la Moscova, Usatîi, cel care comentează cu multă competență chestiuni de spionaj, înțelegeri secrete și trafic, susține în transmisiile sale live prin Skype că piloții trebuiau să sosească în Moldova încă acum 8 luni, în aprilie 2018, dar că cineva a fost interesat să tergiverseze cât mai mult posibil întoarcerea lor și chiar „a plătit bani” ca ostaticii să nu fie aduși acasă până la alegerile din Moldova.

Dodon a calificat drept „gelozie” agitația spicherului și a chemat din nou, pe un ton părintesc, să nu se speculeze cu suferința celor doi concetățeni ai noștri.

Însă disputa nu s-a terminat aici, pentru că la câteva ore sau minute – presa nu mai reușește să cronometreze schimbul de replici dinte cei doi – Adrian Candu a oferit detalii despre situația ostaticilor moldoveni de la Moscova. Aceștia nici măcar nu se află în custodia autorităților ruse, ci sub protecția unui ONG care aparține lui Igor Ceaika, fiul procurorului general al Federației Ruse – un personaj influent și putred de bogat.

Andrian Candu îl învinuiește pe Dodon că este părtaș la o faptă nedemnă, la o „crimă”, și că, după ce a anunțat că ostaticii au fost eliberați, amână aducerea lor la Chișinău, pentru că între timp are de făcut o vizită de două zile la München pentru a vorbi despre subiectul transnistrean. Mai spune Candu că unei misiuni a Ministerului de Externe moldovean, plecată la Moscova și având și medici în componența ei, i s-a interzis accesul la cele două persoane.

De data aceasta, replica a venit nu de la Dodon, ci de la un post TV rusesc, unul cu o faimă nu tocmai bună, apropiat serviciilor secrete rusești, afirmă cunoscătorii, un lider al manipulării și dezinformării, care a difuzat aseară un reportaj cu cei doi piloți moldoveni într-un salon de spital. Foștii ostatici, bandajați și vizibil marcați de încercările prin care au trecut, au mulțumit autorităților ruse, lui Dodon personal și lui Ceaika, fără de care prezența lor acolo nu ar fi fost posibilă…

Asistăm la o dispută între politicieni care prelungește nepermis de mult suferința unor oameni și așa bătuți de soartă. Un subiect aproape halucinant, care oferă, o dată în plus, imaginea debandadei din instituțiile de stat din Moldova, dar și informații despre relația dintre actuala putere și prezidentul pro-rus Dodon, ales, să ne amintim, prin contribuția decisivă a PD-ului și a coordonatorului Vlad Plahotniuc. De ce dară se mai revoltă acum liderii Partidului Democrat? Nu asta și-au dorit?

Nu este primul c0nflict dintre cele două părți. Dodon a fost suspendat de guvernarea PD de cinci ori (…sau câte-or fi fost?) pentru refuzul acestuia de a se conforma Constituției, de a numi în funcție niște miniștri și de a promulga niște legi. E drept că în tot acest timp rivalii din fruntea statului au colaborat fructuos în probleme de strategie politică: s-au înțeles în ce privește numirea unor judecători dubioși, au votat solidar o lege electorală profund inechitabilă, mixtul, și au insistat ca alegerile pe circumscripții să se desfășoare într-un singur tur, ceea ce considerau ei că îi avantajează.

Ei bine, acum competiția pentru putere și influență din interiorul ciudatului binom, Plahotniuc-Dodon, copiat ai zice dintr-o telenovelă, implică o nuanță de-a dreptul sinistră, pentru că pune în joc soarta unor cetățeni moldoveni care au pătimit destul în temnițele talibanilor.

Procuratura generală, îndemnată să se autosesizeze, susține că urmărește din aproape întregul caz, inclusiv acuzațiile pe care i le aduce spicherul Candu lui Dodon, și că va oferi mai multe detalii pe parcurs. Să vedem. Doar că, așa cum ne spune memoria, declarațiile procuraturii moldovenești, în cazul unor personaje de prim-rang, nu au avut niciun fel de consecințe, poate cu o singură excepție notabilă: Vlad Filat. În rest, au fost doar prilejuri de agitat presa.

Ilan Șor la începutul campaniei electorale 2019
Ilan Șor la începutul campaniei electorale 2019

Simbolul dezertării instituțiilor în Republica Moldova are un nume sonor: Ilan Șor. Primarul de Orhei, condamnat la ani grei de închisoare, este lăsat liber, participă la alegeri cu șanse pentru partidul său de a accede în parlament și, deloc întâmplător, s-a înregimentat în ofensiva din ultimele zile a PD-ului împotriva socialiștilor și a lui Dodon personal.

Lupta celor trei concurenți politici de pe stânga – Dodon, Partidul Democrat și Șor – pentru același bazin electoral moldovenist se desfășoară în contextul unor alegeri după sistem nou, cu mai multe necunoscute, și complicat prin atașarea unui referendum consultativ cu o certă utilitate pentru PD, care speră să atragă simpatia electoratului cu o lozincă populistă – reducerea numărului de deputați – sau măcar să îngreuneze considerabil votarea. Este de așteptat ca cele 4 buletine de vot pe care le vor primi alegătorii (două pentru alegeri și două pentru referendum) să producă lungi cozi la urne. Și statistica a demonstrat: mai puțini oameni care au reușit să voteze, mai puține sufragii pentru opoziție!

Bulversării induse de alegeri i se adaugă acum scandalul ostatecilor și acuzațiile la nivel înalt, în care auzi despre „crimă” și „trădare de țară”, despre conspirații în interes electoral. Fapt ce imprimă o notă de lehamite și dezgust și poate încuraja absenteismul în ziua de 24 februarie. Moldovenilor mult nu le trebuie. Oricum, cea mai frecventă opinie despre politicieni pe care o auzi din gura lor este: „toți sunt la fel!”

Nu știm cum se va rezolva criza ostaticilor blocați la Moscova – eliberarea lor poate interveni în câteva ore sau poate dura mai mult timp, în funcție de cum se vor înțelege „primele persoane în stat” –, dar știm că întreaga Republică Moldova este ostateca unor politicieni nesimțiți, cinici, veroși, ahtiați de putere cu orice preț. Și eliberarea Moldovei nu o rezolvi cu un telefon dat la Moscova.

XS
SM
MD
LG