Interviul emisiunii, cu scriitoarea stabilită în Franța, Lorina Bălteanu, are ca temă interesul național la moldoveni.
Lorina Bălteanu: „Dacă există națiune, atunci există și interes; dacă Moldova s-ar fi definit clar cine este, cum este și de unde vine, ar fi fost mai simplu să definească și interesele naționale, dar în situația pe care o avem, sigur că noi avem diferite curente politice, diferite interese politice, și atunci fiecare trage în altă parte și-i destrămată total și țara, și interesele sale politice și naționale.
Noi ca atare nu existăm și niciodată n-a existat unitate de țară, unitate de interes național, unitate de geopolitică, adică noi am
Am mimat că existăm ca o republică și am copiat anumite modele, am copiat acum modelul ruperii de la sistemul sovietic cum au făcut-o celelalte state...
existat așa, pe un picior, tot timpul. Și mi se pare că așa cum a existat și Republica Moldova în contextul Uniunii Sovietice, că am mimat că existăm ca o republică și am copiat anumite modele, am copiat acum modelul ruperii de la sistemul sovietic cum au făcut-o celelalte state, statele baltice, dar n-am privit în profunzime: ce avem, de ce o facem, care este actualitatea noastră, care este națiunea noastră, suntem la stânga, suntem la dreapta, suntem români, n-am definit până la capăt, că era mai simplu, dacă am fi definit chestia asta în primii trei ani de existență. Și atunci ne-am fi orientat și ne-am fi preocupat de alte treburi.
Din moment ce 25 de ani noi vorbim în continuare care-i limba noastră și care-i orientarea noastră, eu nu vorbesc acum despre Unire, fiindcă noi puteam fi români foarte bine și în cadrul unei republici aparte, dar trebuia s-o definim, s-o spunem și să mergem mai departe, și în momentul în care discutăm în continuare la tema asta înseamnă că ceva nu e în regulă, ceva nu este, ceva nu-i adevărat. Consider că mimăm foarte mult și parlamentele nu lucrează, guvernele nu lucrează, deci ele există, dar nu lucrează, ele sunt numite.”
Europa Liberă: De fapt, Parlamentul ca instituție fundamentală a democrației este chemat să definească interesul național?
Lorina Bălteanu: „Parlamentul cu asta se ocupă. Din moment ce am făcut atunci Constituția, din moment ce am definit clar cine suntem, unde suntem, în ce teritoriu, ce avem de făcut, care este securitatea, sigur că interesul național asta înseamnă securitate, asta înseamnă continuitatea națiunii, cine va fi mâine, adică te gândești categoric la ziua de mâine, nu la ieri și nu la astăzi. Dar eu niciodată nu am auzit de la parlamentarii noștri, în afară de niște legi acolo făcute la repezeală și cu lobby în interesul unui partid sau altuia, sau unei pături sociale sau alteia, deci eu n-am auzit nici de la un Parlament din câte au existat să facă un concept de existență: cum existăm, ce facem...”
Europa Liberă: Și totuși, în acești 27 de ani de independență a Republicii Moldova, deseori politicienii au rosti fraza Nu vindem țara.
Lorina Bălteanu: „Nu vindem țara?...”
Europa Liberă: Așa am auzit...
Lorina Bălteanu: „Eu tot am auzit așa, dar n-am auzit pe cineva s-o cumpere. Toate lozincile astea cu nu ne vindem, noi suntem nepoții nu știu căruia, deci sunt lozinci absolut populiste și, pur și
Interese politice sunt, dar n-am auzit pe nimeni să aibă vreun proiect sau vreun concept...
simplu, mă dezgustă. Dar nimeni n-o cumpără! Moldova nu-i chiar așa de importantă, încât să creadă ei că e o bucată de pământ pentru care toți se luptă. Interese politice sunt, dar n-am auzit pe nimeni să aibă vreun proiect sau vreun concept în momentul că dacă nu vinde, cum să existe în continuare – așa sau așa? N-am auzit nici un răspuns la declarația lor. Cum?”
Europa Liberă: Poate și din motivul că deseori clasa politică, mulți politicieni sunt preocupați de răfuieli interne, de probleme colaterale, de satisfacerea propriilor orgolii, vanități?
Lorina Bălteanu: „Noi știm asta, hai să depășim, despre materialul uman, despre cine sunt parlamentarii noștri, în ultimul timp cine nimerește acolo, cum nimerește acolo... Din start nu s-a
Uită-te în parlamentele noastre, sunt oameni agramați, care nu știu nimic nici despre geopolitică, nici despre economie, nici despre educație...
definit cine are dreptul și cine poate fi parlamentar. În primul rând, așa cum s-a făcut un cens de vârstă, probabil că trebuia să se facă și un cens de inteligență, adică să fie specialiști în Parlament, trebuia să pună un cens de studii superioare, căci au intrat bandiți și au cumpărat locurile în Parlament cu bani... Păi sigur că, cum poate un Parlament să definească niște legi și niște concepte despre interesul național? Uită-te în parlamentele noastre, sunt oameni agramați, care nu știu nimic nici despre geopolitică, nici despre economie, nici despre educație.”
Europa Liberă: Pe parcursul acestor ani de independență s-a observat o relație ostilă, dușmănoasă între putere și opoziție și pentru că a existat această ostilitate s-a făcut un fel de export de dispute interne în exterior. Atunci când merg în capitale occidentale, se plâng unii pe alții cât de răi sunt, dar despre interesul național nici o vorbă.
Lorina Bălteanu: „Noi nu avem istorie în spate și nu avem experiență, inclusiv ca să coopereze și să coabiteze o opoziție cu cei de la putere, ei nu știu cum s-o facă. La noi cred că nici soții și
Nu cunosc nici un Parlament în anii noștri de existență în care puterea ar fi ținut cont de opoziție...
soțiile nu pot încă divorța normal, fără scandaluri și fără probleme. Deci pentru asta trebuie să ai câteva zeci, sute de ani în spate de experiență ca să poți coabita.
Eu nu cunosc nici un Parlament în anii noștri de existență în care puterea ar fi ținut cont de opoziție mai curând, opoziția sănătoasă întotdeauna ar trebui să controleze puterea și s-o țină în „țeitnot”, așa, ca să nu facă gafe și să n-o ia la stânga, să n-o ia la dreapta, dar la noi cei care au puterea sunt unici. Și atunci sigur că faptul că ei se plâng în capitalele occidentale, eu cred că și ălora le pasă puțin și mie îmi pasă tare puțin de ceea ce vin ei aici și zic.”
Europa Liberă: Această idee când liderii politici de la Chișinău așteaptă ca alții să hotărască soarta Republicii Moldova, cum e văzută?
Lorina Bălteanu: „Păi de atâta că ei sunt neputincioși. Ei iau puterea de atâta că au interese concrete, să fure, dar în genere este un interes profund economic în momentul în care se alege Parlamentul. Eu nu cunosc nici un Parlament din câte au existat,
Opoziția, din păcate, a fost întotdeauna foarte slabă...
nici o forță politică care a fost la guvernare, care ar fi avut clar interes național sau ar fi avut ceva în spate și să înțeleagă ce înseamnă o țară și cum trebuie să fie condusă.
Opoziția, din păcate, a fost întotdeauna foarte slabă, poate că acum abia se formează germenii unei opoziții adevărate, că până acum, în momentul în care socialiștii erau în opoziție sau ceilalți erau în opoziție, nu știu care acolo partide, eu nu cred că ei erau în opoziție politică, erau în opoziție că nu sunt la putere sau voiau să-i răstoarne pe ăia, nu de atâta ca să facă bine țării, dar ca să ajungă ei la putere. Eu cred că abia acum se formează adevărata opoziție, eu sper că blocul acesta ACUM, puținii care au ajuns în Parlament vor forma viitoarea opoziție. Lupta e de foarte lungă durată, foarte lungă, foarte lungă adevărata luptă...”
Europa Liberă: Lipsa unui lider național ar fi o problemă, pentru că, dacă e să comparăm cu situația din țările baltice, acolo s-a încercat importul liderilor naționali, au adus din diasporă, au găsit personalități. În Republica Moldova e o problemă lipsa acestui lider național?
Lorina Bălteanu: „În Moldova e o problemă în genere lipsa unei pături intelectuale sau a unei pături care gândește și care poate face ceva. În primul rând, pentru că au plecat foarte mulți, în al
E o problemă în genere lipsa unei pături intelectuale sau a unei pături care gândește și care poate face ceva ...
doilea rând, pătura asta n-a fost foarte sănătoasă și n-a fost foarte extinsă. În Moldova, după ‘40, n-au rămas aproape persoane în viață cu patru clase terminate, adică noi nu prea... Noi suntem a doua generație de alfabeți; în al doilea rând, avem o populație totalmente rurală, scriitorii au scris tot povești despre țăranul moldovean, care se uită în fântână și vede stele.
Niciodată n-am recunoscut că suntem degradați intelectual, fiindcă școala și-a făcut efectele sale, școala proastă, lipsa moralei, Biserica, care a fost un instrument absolut dezagreabil... Eu aș închide bisericile, primul lucru pe care l-aș face. Nu-s chiar revoluționară, dar aș interzice Biserica în țările de Est. Foarte multe lucruri s-au întâmplat, adică noi, chiar dacă am aduce un lider, și-apoi noi avem lider, au trecut alegerile, îmi pot permite, că noi nu știu dacă am cunoscut în 25 de ani o persoană mai integră decât Maia Sandu și mai curajoasă, și mai, nu știu dacă aș putea să-mi permit să zic deșteaptă. Este un lider, dar în momentul în care în jur este un vid intelectual și un vid de morală, deci categoric un lider n-o să poată face nimic niciodată.”
Europa Liberă: Dar în diasporă s-ar putea găsi salvatori?
Lorina Bălteanu: „Diaspora îs niște oameni care au plecat din Moldova ca să-și creeze o soartă și o viață. Și fiecare din ei încearcă, normal că, dacă a venit în Franța, deci încearcă să se integreze în societatea franțuzească și nu de atâta doar ca să-și poată câștiga bucata de pâine, dar ca să dea cât de cât un viitor copiilor. Dacă au să se gândească tot timpul la Moldova și la nu știu ce acolo, o să le fie rău lor aici. Eu nu prea cred în diasporă și foarte mulți mizează pe diasporă. Diaspora este o societate, dar nici nu-i poți spune societate, că noi nu suntem foarte uniți – iluzii! –, sunt niște oameni care provin din Moldova în diferite țări, care
O diasporă nu poate niciodată să rezolve problemele unei țări din care provine...
încearcă să se integreze. Sigur că noi toți știm de unde venim, de ce am venit, ne-au rămas acolo mama, tata sau morminte, am face foarte bine ca să-i ajutăm pe cei care au rămas acasă, dar să mizăm pe diasporă nu e corect. Niciodată nu poate o diasporă să rezolve problemele unei țări din care au plecat. Hai să lăsăm iluzia asta cu diaspora!”
Europa Liberă: Integrarea europeană ar putea să fie promovată ca o idee națională din moment ce societatea e atât de dezbinată, inclusiv pe criteriul acesta geopolitic?
Lorina Bălteanu: „Eram o absolută adeptă a ideii că am putea să ne autosalvăm, să ne autodizolvăm într-o societate europeană, într-o comunitate europeană. Eu sunt un mare adept al comunității europene și a ideii că, în sfârșit, Europa s-a unit și ne-am fi găsit și noi aici locușorul, dar ceea ce s-a întâmplat acum cinci-șase ani, când ne-am îndepărtat enorm și societatea noastră a fost ușor pervertită și dusă în altă parte, chiar aceiași unioniști, pe care eu nu i-am înțeles niciodată, vor unire, dar fără Europa... De unde a apărut teza asta? Nu înțeleg de unde. Și ne-a îndepărtat foarte
Unica noastră șansă era dacă ne învârteam printre ceilalți și învățam din nou carte, învățăm ce înseamnă democrație...
mult, dar sigur că ar fi fost o salvare pentru noi, îndeosebi, recunoscând faptul că noi eram foarte aproape, eram la doi pași; mai cred în faptul că spălând bine anumite vase și anumite lucruri, poți obține o curățenie generală.
Unica noastră șansă era dacă ne învârteam printre ceilalți și învățam din nou carte, învățăm ce înseamnă democrație de la alții, învățam cum se produce păpușoiul mai bine și mai științific și poate cumva ne-am fi salvat, dar așa, noi ne vindem țara și facem și grăunțe, și vaci, și oi, și steme de stat... E foarte interesant scenariul cum o să se dezvolte în continuare Republica Moldova. Și interesul național o să dispară, nu că o si dispară, că el nici nu există, dar o să fie și mai...”
Europa Liberă: ...actual?
Lorina Bălteanu: „Da, în momentul în care au să apară chiar pericole clare dintr-un punct, în momentul în care noi nu existăm și nu știm ce vrem să facem, sigur că au să apară alte „interese naționale”, care au să vrea să ne „pape”. Din moment ce avem un vecin atât de special, de puternic și nu prea corect – am în vedere Rusia –, de ce nu crezi am putea să dispărem foarte ușor? Și nu cu bombe, și nu cu tancuri, încă zece ani de televiziune rusească și, gata! Cu alte arme, cu alt fel de „Kalașnikov”, fiindcă nimeni nu face, nu că ce ar fi putut să facă, dar măcar ce l-a învățat mama de acasă, dacă ar fi făcut același politician Ghimpu sau inclusiv „Plaha”, că-i zicem așa în poreclă, că eu nu țin mintea niciodată cum îl cheamă, dacă am fi făcut ceva măcar... Bun, mai facem și asta, dar mai facem și ce ne-a învățat mama de acasă sau bunica și bunelul, poate că eram ceva mai clari în mintea noastră.”
