Un raport al Băncii Naţionale privind volumul transferurilor băneşti nete din străinătate pe luna ianuarie arată că statele CSI se duc la vale, iar statele UE par să absoarbă pierderile. Vorbim astăzi despre aceste statistici cu Alexandru Fala, economist al Centrului Analitic Independent Expert – Grup.
Europa Liberă: Datele, dle Fala, din raportul Băncii Naționale privind transferurile băneşti din străinătate pe luna ianuarie arată astfel: statele Uniunii Europene, 42,8%; statele CSI, 21%; alte state, 36,2 procente, o cotă substanţială aici ocupând, curios, Israelul, 22%. Poate ajungem să discutăm şi despre asta, dar, mai întâi, cum vă explicați că transferurile din CSI au scăzut doar în ianuarie cu o treime față de luna respectivă din anul 2018, dat fiind faptul că această destinație a fost mulți ani la rând cea mai importantă sursă de transferuri?
Alexandru Fala: „Este deja o tendință de câțiva ani, o tendință care a început la sfârșitul lui 2014 de reducere a remiterilor provenite din Federația Rusă și acest lucru îl vedem și în statistica privind transferurile, care este o categorie un pic diferită de remiteri...”
Europa Liberă: Prin ce e diferită?
Alexandru Fala: „Transferurile includ nu doar remiterile personale, sunt și anumite plăți pentru servicii oferite, și plăți care sunt făcute prin sistemele de transfer.”
Europa Liberă: Se știe cam care este cota acestor tipuri de remiteri?
Alexandru Fala: „La Banca Națională sunt anumite filtre prin care din transferuri se extrag acele plăți care sunt considerate remiteri și de aceea, în principiu, Banca Națională cunoaște în linii mari care este dinamica. Dacă vorbim de volum, aici probabil nimeni nu poate spune cu exactitate care este volumul remiterilor.”
Europa Liberă: Deci, ce e principial de știut e că transferurile includ și remiterile, asta ar trebui cred că să reținem?
Alexandru Fala: „Ele se includ integral, dar în transferuri sunt și remiteri, sunt și alte...”
Europa Liberă: Vorbeam despre aceste tendințe în scădere referitoare la statele CSI.
Alexandru Fala: „Da, este o tendință normală și este legată de evoluțiile economice, în special, din Federația Rusă. Din 2014, în primul rând, noi am avut o cădere bruscă a rublei rusești și drept urmare a acestui lucru și influxul, imediat am simțit o reducere bruscă a emiterilor din Federația Rusă. Și acest lucru foarte bine se vede pe datele care țin
Federația Rusă a întâmpinat probleme economice legate de scăderea prețurilor la petrol, de impunere a mai multor restricții, sancțiuni la export...
de trimestrul al IV-lea al anului 2014 și, ulterior, deja în contextul în care Federația Rusă a întâmpinat probleme economice legate de scăderea prețurilor la petrol, de impunere a mai multor restricții, sancțiuni la export și lucrul acesta s-a reflectat asupra economiei Federației Ruse și am avut și reducerea remiterilor, dar este și statistica privind persoanele aflate în străinătate.
Și după 2015 noi avem o reducere a populației care lucrează în Federația Rusă, la nivel, dacă nu mă înșel, de vreo 60 de mii de persoane. Deci e o situație normală și concomitent avem o creștere lentă, dar constată a remiterilor care provin fie din Uniunea Europeană, fie din state din afara Uniunii Europene, unde lucrează cetățeni din Republica Moldova sau unde s-au stabilit cetățeni din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dle Fala, eu chiar sâmbătă am discutat cu un gastarbeiter, care a lucrat foarte multă vreme în Moscova. El mi-a spus că este nemulțumit de scăderea puterii rublei rusești și de condițiile care nu mai sunt foarte favorabile. Îmi vorbea despre o patentă, care costă foarte scump acolo. Pe de altă parte, am citit acum în „Komsomolskaia pravda” un articol în care se spune că în Europa de Vest a început o bătălie pentru gastarbeiterii moldoveni, dispuși să lucreze câte 12 ore pe zi. Întrebarea mea este: oamenii aceștia care pleacă acum nemulțumiți din Rusia, pentru că nu le merge bine acolo, ei vor merge toți în Europa de Vest, pentru că acolo îi așteaptă toți cu brațele deschise?
Alexandru Fala: „E mult mai greu de răspuns la această întrebare, pentru că nu este un singur răspuns. Probabil unii vor încerca să se ducă în alt stat să lucreze, alții nu-i exclus că pot să încerce să se întoarcă chiar și în Federația Rusă peste o perioadă, alții poate ar
În Republica Moldova, din păcate, nu sunt oportunități care să-i poată reține pe cei care au lucrat în străinătate să rămână ...
încerca să rămână în Republica Moldova, dar trebuie să recunoaștem că în Republica Moldova, din păcate, nu sunt oportunități care să-i poată reține pe cei care au lucrat în străinătate să rămână. În special, asta se referă la muncitorii din Federația Rusă, pentru că ei se duc în mare parte să lucreze în anumite activități, care nu necesită un nivel înalt de calificare și pentru dânșii evident că e destul de greu să se angajeze în Republica Moldova în anumite posturi, care sunt bine plătite și de aceea ei caută și până la urmă rămân în această zonă a activităților cu nivel scăzut de calificare, pentru care, evident, și nivelul de remunerare este mult mai mic.”
Europa Liberă: Referitor la această scădere, dle Fala, pentru că vorbim totuși despre jumătate din transferuri deja vin din CSI, jumătate din transferurile care vin, de exemplu, din statele UE – 42% la 21%. Deci, referitor la această scădere, deja s-a spus că, după reducerea masivă a exporturilor, şi pârghia de şantaj în raport cu Moldova legată de migranţi este pierdută de Rusia...”
Alexandru Fala: „Nu este pierdută, dar se reduce...”
Europa Liberă: Dvs., ca economist, ce ați spune: vă bucură aceste cifre sau, dimpotrivă, vă alarmează, dacă ne uităm totuși pe consecințe economice?
Alexandru Fala: „Să spunem așa, noi am menționat de mai multe ori în publicațiile noastre că ponderea Federației Ruse în relațiile externe ale Republicii Moldova se reduce. Asta, după cum ați menționat și Dvs., se referă atât la căderea exportului, care, practic, din 2013 noi avem o cădere constantă. Chiar recent am făcut niște calcule și dacă raportăm exportul în CSI din 2018 la nivelul maxim din 2012, o să observăm că această rată constituie mai puțin de 50% și avem o situație similară și în
Trebuie să recunoaștem că mai multe crize pe care le-am avut în Republica Moldova au fost determinate anume de evoluțiile din Federația Rusă...
cazul remiterilor. Evident că în cazul în care în Federația Rusă sunt anumite șocuri, nu spunem care-i natura lor, că e una economică sau politică, impactul asupra Republicii Moldova va fi unul mult mai redus decât a fost în anii precedenți. Noi trebuie să recunoaștem că mai multe crize pe care le-am avut în Republica Moldova au fost determinate anume de evoluțiile din Federația Rusă...”
Europa Liberă: Și acum, din ce înțeleg, lucrurile se schimbă?
Alexandru Fala: „Nu cardinal. Federația Rusă rămâne un partener și comercial, și economic important, adică, dacă sunt anumite șocuri în Federația Rusă, noi le vom resimți, însă nu le vom resimți atât de puternic.”
Europa Liberă: Pe Dvs., știind și având acest tablou în față, v-a mirat faptul, de exemplu, că la ultimele alegeri au votat în Rusia doar în jur de 4.000 de cetățeni moldoveni, pe când în alte alegeri era vorba de 10.000?
Alexandru Fala: „Eu cred că marea masă a moldovenilor care lucrează în Federația Rusă... În primul rând, în Federația Rusă niciodată n-am văzut o activitate sporită a cetățenilor moldoveni la alegeri. Aici în mare parte sunt persoane care nici nu prea se implică, au un interes mai redus față de politică.”
Europa Liberă: Deci, nu vedeți mare legătură?
Alexandru Fala: „Da. Nu cred că este o mare legătură. Nu pot să-mi explic, or tradițional moldovenii care sunt stabiliți în Europa sau în America de Nord sunt mult mai activi, chiar foarte activi, adică ei constituie un factor important în alegeri, pe când cei aflați în Federația Rusă sunt mult mai pasivi.”
Europa Liberă: Să schimbăm un pic geografia, dle Fala. Remitențele din Israel au ajuns pe primul loc în luna ianuarie după volum și au atins cota de 22%, mai mult decât remiterile din CSI, iată, de 21%. Aveți vreo presupunere? Ce se întâmplă?
Alexandru Fala: „Aici nu pot veni cu un răspuns exact. Ar putea fi mai multe cauze. În primul rând, statistica doar pe prima lună poate să fie, așa, o chestie de sezon, urmează de văzut statistica pe mai multe luni, să vedem statistica remiterilor din anul 2018, de pe tot anul și la fel să corelăm aceste date sau să le comparăm cu statistica pe care o oferă Biroul Național de Statistică și se referă la persoanele aflate la muncă peste hotare.”
Europa Liberă: Ultima statistică pe care am văzut-o eu arăta că e vorba de vreo 11.000 de cetățeni în 2015, comparativ cu Italia, de exemplu, unde se află în jur de 140.000 și cota remiterilor e de 13%.
Alexandru Fala: „Din 2013 au trecut deja cinci ani și lucrurile puteau să se schimbe.”
Europa Liberă: E clar, dar autoritățile mai greu scot aceste statistici.
Alexandru Fala: „Eu cred că în orice caz dacă observăm o tendință de creștere a numărului persoanelor aflate la muncă peste hotare anume într-o anumită țară, de exemplu, în Israel, putem să vorbim de anumite tendințe. Evident că nu-i exclus că această creștere se datorează faptului că anumite persoane care anterior au lucrat în Federația Rusă, revenind în țară, nu pot să se angajeze aici și caută alte destinații.”
Europa Liberă: Dar despre legalizare de niște bani prin persoane fizice din Israel ar putea fi vorba? Admit unii experți lucrul acesta.
Alexandru Fala: „În Republica Moldova multe lucruri sunt posibile. Repet, prin transferuri, asta am și menționat că transferuri nu înseamnă doar remiteri și nu este exclus ca să fie o diferență între datele privind transferurile și remiterile și atunci noi să nu putem spune cu claritate că acestea sunt remiteri, probabil sunt și alte plăți, de aceea am și menționat la început că în baza transferurilor noi putem vorbi despre dinamica remiterilor, însă transferurile includ și alte categorii de plăți. De aceea, nu-i exclus ca să fie și altceva, nu doar remiteri.”
