Landul Berlin are aproape 5 milioane de locuitori. După ce Berlinul a redevenit şi capitala Germaniei, iar, în 1999, s-a mutat aici de la Bonn şi parlamentul şi, în 2001, s-a inaugurat şi sediul cancelariatului, a crescut şi numărul locuitorilor. Totodată, s-a înregistrat o creştere a chiriilor, un fenomen aproape necunoscut aici, existînd, însă, în celelalte metropole germane ca München, Stuttgart, Hamburg sau Frankfurt pe Main.
În ultimii 10 ani, în unele zone ale Berlinului chiriile au crescut cu aproape 100 de procente (media pe Germania este de 13%). Situaţia aceasta a contribuit la creşterea nemulţumirilor şi a declanşat protestele persoanelor afectate. Guvernul federal a încercat deja în 2015 să limiteze mărirea chiriilor, iar de curînd s-a votat încă o lege în acest sens, destinată stopării speculei.
Coaliţia guvernamentală a landului Berlin, formată din social-democraţi, ecologişti şi reprezentanţi ai Partidului Stîngii, a conceput un proiect în vederea destinderii situaţiei din domeniul imobiliar. Proiectul este şi o încercare de îndreptarea unor greşeli din anii 1990. Atunci, s-au vîndut unor investitori sute de mii de locuinţe care se aflau în posesia landului. Prin acest privatizări, guvernanţii intenţionau să asaneze bugetul grav afectat al fostului oraş divizat. De aceste vînzări, extrem de convenabile, au profitat pe lîngă numeroşi speculanţi şi o serie de concerne. Pe motiv că locuinţele urmau să fie modernizate, numeroşi chiriaşi au fost scoşi din apartamente, iar mulţi n-au mai dispus de resursele financiare necesare pentru a plăti chiriile care au tot crescut.
Cel mai mare concern imobiliar, Deutsches Wohnen, deţine aproximativ 110.000 de locuinţe. Cele mai multe au fost achiziţionate în anii 1990 şi au aparţinut pînă atunci societăţii imobiliare a landului (GSW). Acum guvernul Berlinului intenţionează să recomunalizeze 60.000 de locuinţe care aparţin acestui concern. Adică, să le cumpere de la concernul amintit, pentru a le readuce în proprietatea sa. Dacă nu va fi de acord cu proiectul landului, concernul ar putea fi obligat să facă această tranzacţie.
Dintr-un sondaj, publicat în ziarul Der Tagesspiegel, rezultă că 36,4 la sută dintre berlinezi sînt de acord cu măsurile anunţate. 18,9 la sută sînt parţial de acord, 10,9 la sută nu au o părere clară sau cred că sînt greşite. Aproape 23 la sută resping intenţiile conducerii de a-i deposada pe actualii proprietari, chiar dacă vor fi despăgubiţi.
Sondajul a fost efectuat, în ianuarie, după ce s-a anunţat că primele 3.000 de locuinţe vor fi recomunalizate.
Opoziţia din parlamentul landului, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), Partidul Liberal (FDP) şi Alternativa pentru Germania (AfD) au criticat şi au respins măsurile anunţate, considerînd că ar fi o încercare de etatizare forţată.
Acum se proiectează organizarea unui plebiscit în cursul căruia alegătorii urmează să se pronunţe dacă sînt de acord sau nu cu încercările guvernului de a rezolva situaţia precară în care se află mii de locuitori.
În acest context, s-a trecut cu vederea faptul că Berlinul mai este confruntat şi cu un număr extrem de mare de oameni cu probleme sociale. Dintr-o statistică dată publicităţii anul trecut rezultă că în Berlin s-a înregistrat o creştere alarmantă a persoanelor fără adăpost, inclusiv a celor originare din estul Europei. Se estimează că 60 la sută dintre cei circa 10.000 de persoane fără adăpost ar proveni din răsărit. Soluţii concrete pentru remedierea acestei situaţii nu există.
