Linkuri accesibilitate

Ştiri

Consiliul Europei dă o definiție de uz internațional a manifestărilor sexiste

O europarlamentară franceză la Strasbourg

Consiliul Europei a anunțat că a formulat prima definiție agreată internațional a sexismului într-o încercare de a ajuta guvernele țărilor membre să pună capăt discriminării și violenței împotriva femeilor. Într-o recomandare adresată celor 47 de țări membre, Consiliul Europei definește sexismul drept manifestări „bazate pe ideea că o persoană or un grup de persoane sunt inferioare din cauza sexului lor”, care „conduc la discriminare și împiedică emanciparea deplină a femeilor în societate”. Consiliul spune că sexismul este prezent „în toate sectoarele și în toate societățile”, cere guvernelor să intensifice lupta contra fenomenului și manifestărilor sale cotidiene și să introducă pedeapsa penală pentru „discursul sexist al urii”. Recomandarea apare în contextul mișcării #MeToo împotriva violenței sexuale față de femei.

Vezi ultimele știri ale zilei

Primul lot de vaccinuri acordat prin intermediul platformei COVAX este așteptat să ajungă diseară la Chișinău

Primul lot de vaccinuri AstraZeneca donat de România a venit pe 27 februarie

Autoritățile moldovene spun că primul lot de vaccinuri împotriva COVID-19 acordat Republicii Moldova prin intermediul platformei COVAX este așteptat în seara de joi, 4 martie. Avionul cu vaccinuri urmează a fi întâmpinat pe Aeroportul Internațional Chișinău de președinta Maia Sandu, alți oficiali moldoveni și membri ai corpului diplomatic. Cele peste 14 400 de doze de vaccin AstraZeneca se vor adăuga primelor 21 600 de doze donate de România, care au făcut posibil startul campaniei de imunizare în R. Moldova, pe 2 martie. COVAX este o platformă creată la începutul pandemiei de Alianța Vaccinurilor GAVI a Fundației lui Bill și Melinda Gates, de o altă organizație fondată de filantrop, este sprijinită de Organizația Mondială a Sănătății și de guvernele unor țări bogate pentru a ajuta țările care nu pot procura vaccinuri cu forțe proprii. În a doua jumătate a lunii martie, COVAX urmează să trimită în R. Moldova și primele doze de vaccin Pfizer/BioNTech.

Germania a aprobat folosirea vaccinului AstraZeneca în cazul persoanelor de peste 65 de ani

Vaccinul AstaZeneca

Germania a aprobat folosirea vaccinului AstraZeneca împotriva COVID-19 pentru imunizarea persoanelor de peste 65 de ani, după un refuz inițial, din luna ianuarie, de a aproba preparatul pentru această categorie de vârstă. Ministrul sănătății, Jens Spahn, a spus că este o știre bună și că administrarea vaccinului poate începe pentru adulții de toate vârstele. Germania a primit până acum aproape 3,2 milioane de doze ale vaccinului dezvoltat de firma suedezo-britanică în colaborare cu Universitatea Oxford, dar au fost administrate numai o cincime. Accelerarea procesului de vaccinare, după un start lent, reprezintă un element-cheie al unui nou plan german pentru pregătirea țării de relaxarea restricțiilor antiepidemice, care au fost înăsprite continuu începând din luna noiembrie. De la sfârșitul lunii decembrie, când a început campania de vaccinare, și până în martie doar 5,5% din populația țării a primit cel puțin prima doză de vaccin.

Șapte oameni au fost înjunghiați în Suedia, poliția încadrând fapta în „tentativă de omor”

Mașini ale poliției în orașul Vetlanda, din sudul Suediei. 3 martie 2021

Autoritățile din Suedia spun că poliția a încadrat drept „tentativă de omor” înjunghierea a șapte oameni într-un mic oraș din sudul țării, iar unitatea procuraturii care se ocupă de cazurile de terorism a estimat că nu este necesar să preia acest caz. Trei dintre persoanele înjunghiate în centrul orașului Vetlanda pe 3 martie se află în stare gravă. Presa suedeză a relatat că atacatorul este un bărbat în vârstă de 20 de ani de origine afgană, care a intrat în țară în 2018. Suspectul a fost internat la spital după ce a fost împușcat în picior de către poliție. În ultimii 10 ani, în Suedia au avut loc două atacuri teroriste, inclusiv unul soldat cu victime, în care un simpatizant uzbec al grupării extremiste Statul Islamic a ucis cu camionul cinci oameni, în 2017, în capitala Stockholm.

CC admite parțial sesizarea președintei Maia Sandu referitoare la remanierea guvernului

Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea președintei Maia Sandu cu privire la dreptul șefului statului și al primului ministru interimar în condițiile unui guvern demisionar de a efectua remanieri de cadre. Instanța a spus că guvernul al cărui mandat a încetat în urma demisiei poate numi, sau propune numiri de persoane în funcții de demnitate publică, altele decât de miniștri, pe o perioadă determinată, până când numirile sunt confirmate de următorul guvern cu puteri depline. Dar instanța nu a admis întreaga sesizare a președintei Sandu, care a spus că fostul guvern a demisionat premeditat la începutul propriul ei mandat prezidențial, pentru a bloca activitatea instituțiilor statului. CC a lăsat în vigoare articolele care interzic guvernului interimar să demită demnitari publici, cu excepția cazurilor de imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-și îndeplini atribuțiile. Guvernul interimar nu va putea încheia nici tratate internaționale, a mai spus instanța.

Parlamentul adoptă sporuri salariale pentru persoanele implicate în combaterea pandemiilor

Parlamentul a adoptat, joi, în lectură finală sporuri salariale pentru lucrătorii medicali și alți angajați ai instituțiilor implicate în combaterea pandemiilor, care sunt supuși unor riscuri mari. Amendamentele au fost propuse de deputatul Platformei DA, Liviu Vovc. Ele prevăd că mărimea concretă a sporurilor este stabilită de guvern în funcție de gradul de dificultate al muncii prestate și de cel de nocivitate. Tot guvernul trebuie să aprobe lista lucrărilor și locurilor de muncă cu risc sporit. Salariile din sistemului medical au fost majorate cu 70 la sută, anul trecut, din cauza pandemiei de coronavirus. Lucrătorii medicali și alți angajați din prima linie a luptei cu pandemia mai primesc o indemnizație unică în valoare de 16 mii de lei, dacă se infectează cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. 91 de lucrători medicali au decedat până pe 3 martie în urma îmbolnăvirii de COVID-19.

Departamentul de stat SUA, îngrijorat de eforturile guvernului rus de a împiedica libertatea de exprimare

Departamentul de stat al Statelor Unite și-a exprimat „îngrijorarea profundă” față de ceea ce a numit eforturi ale guvernului rus de a „împiedica exercitarea libertății de exprimare”. Purtătorul de cuvânt Ned Price a făcut declarația după ce o judecătorie din Moscova a respins, pe 3 martie, cinci apeluri depuse de Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (REL/RL) împotriva unor amenzi care i-au fost aplicate companiei pentru încălcarea controversatei legi rusești a „agenților străini”. „Suntem îngrijorați de respingerea apelurilor (...). Aceste legi reprezintă un nou efort clar de a împiedica activitatea redacțiilor RFE/RL (...) și a le împiedica să aducă poporului rus știri reale și obiective”, a spus Price, promițând sprijin pentru prezența presei independente și a celei internaționale în Rusia. REL/RL a fost amendată pentru că nu și-a marcat materialele scrise și difuzate în eter în conformitate cu reguli noi stabilite de Roskomnadzor, agenția rusă de supraveghere a comunicațiilor. „Considerăm regulile de autoetichetare ale Roskomnadzor (...) ca pe un asalt sprijinit de stat asupra libertății presei care violează Constituția rusă și legea rusească a presei”, a spus și președintele REL/RL, Jamie Fly, într-o reacție la verdict, adăugând că nu acceptă decizia instanței rusești.

ONU critică „reprimarea nemiloasă” a protestelor din Myanmar

Proteste împotriva loviturii de stat din Myanmar

Națiunile Unite au criticat „reprimarea nemiloasă” a protestelor din Myanmar față de față de lovitura de stat militară de pe 1 februarie, spunând că cel puțin 54 de oameni au fost uciși de atunci, iar peste 1 700 au fost arestați. Declarația a fost făcută pe 4 martie de înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, în timp ce protestatarii au ieșit din nou în stradă în mai multe orașe din țara Asiei de sud est, în ciuda faptului că autoritățile au deschis focul cu o zi mai devreme. Cel puțin 38 de oameni au fost uciși pe 3 martie. „Armata „trebuie să înceteze uciderea și întemnițarea protestatarilor”, a cerut Bachelet într-o declarație. Prin lovitura de stat din 1 februarie, armata a pus capăt experimentului de aproape un deceniu pentru introducerea democrației în Myanmar.

Protestul feroviarilor la Parlament și Președinție

Angajații întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” au protestat joi în fața Parlamentului și Președinției, cerând să li se achite salariile pentru ultimele patru luni.

Ei spun că sunt nevoiți să ia credite pentru a-și întreține familiile. Reprezentanții comisiei parlamentare speciale de anchetă cu care feroviarii au discutat joi au anunțat că săptămâna viitoare va fi audiat directorul întreprinderii în legătură cu situația de la CFM.

Totodată, Președinția anunță că subiectul va fi abordat la următoarea ședință a Consiliului Suprem de Securitate.

Protestul angajaților de la “Calea Ferată a Moldovei” a început în fața Parlamentului acolo unde s-au adunat în jur de 50 de lucrători feroviari din mai multe raioane. Acolo li s-au alăturat și reprezentanți din HoReCA.

Agenția europeană a Medicamentelor începe să analizeze vaccinul rusesc Sputnik V

Vaccinare cu Sputnik V la Sankt Petersburg, 24 februarie 2021.

Agenția europeană pentru Medicamente a început să analizeze dosarul de aprobare în Uniunea Europeană a vaccinului anti Covid-19 „Sputnik V”, dezvoltat de Institutul Gamaleya de la Moscova dar comercializarea acestui pe piața europeană va depinde de calitatea și cantitatea informațiilor furnizate de producător. Dosarul a fost înaintat de firma farmaceutică germană R-Pharma Germany GmbH.

Într-o declarație de presă a Agenției europene de Medicamente se arată că se va analiza în ce măsură vaccinul rusesc corespunde standardelor de siguranță, eficacitate și calitate ale UE. Agenția precizează că în baza procesului de evaluarea se va putea înainta o cerere formală de comercializare pe piața europeană. Aprobarea ar putea fi acordată „mai repede decât normal” dacă s-au strâns informații suficiente în cursul evaluării.

Parlamentul reunit în plen discută scumpirile la carburanți

Parlamentul, reunit în plen, discută ultimele scumpiri la carburanți și ar putea examina săptămâna viitoare un proiect de modificare a Metodologiei de calcul al prețurilor produselor petroliere.

Potrivit inițiativei deputatului independent Alexandr Oleinic, Metodologia de calculare și de aplicare a prețurilor va fi efectuată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Proiectul a fost înregistrat încă în ianuarie 2020, dar a fost readus pe agenda parlamentară în contextul ultimelor scumpiri de carburanți de la începutul acestui an.

CC examinează cererea președintei de extindere a prerogativelor guvernului interimar

Curtea Constituționala examinează sesizarea depusă de președinta Maia Sandu care consider neconstituționale prevederile ce limitează șeful statului și Guvernul demisionar în exercitarea unor atribuții. Este vorba de efectuarea de remanieri de cadre în cazuri excepționale și de dreptul guvernului demisionar de a semna tratate internaționale, în anumite condiții.

Președinta mai spune că situația fără precedent, creată intenționat de fosta guvernare, cu scopul de a face statul și mai slab, și mai vulnerabil, în plină criză pandemică și economică, poate fi soluționată prin expunerea opiniei Curții Constituționale.

Primul semn de viață dat de Alexei Navalnîi din închisoare

Protest în sprijinul lui Alexei Navalnăi, Sankt Petersburg, 31 ianuarie 2021.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a trimis primul mesaj de când a fost transferat, la sfârșitului lui februarie, în colonia penitenciară din regiunea Vladimir, situată la nord-est de Moscova. Navalnîi a postat un mesaj pe Instagram în care spune că este în penitenciarul 3 din Kolchugîno, că se simte bine și că se înțelege cu ceilalți deținuți. Este prima informație clară despre locul unde este deținut Navalnîi și starea sănătății sale.

Se relatase că a fost transferat de la Moscova în colonia penitenciară Pokrov, la 100 de kilometri est de Moscova, considerată cea mai dură de acest fel din Europa. Administrația rusă a penitenciarelor refuzase că confirme locul unde își va ispăși Navalnîi cei doi ani și jumătate de detenție la care a fost condamnat în ianuarie, la întoarcerea din Germania, pentru încălcarea condițiilor unei sentințe cu suspendare din 2014. Navalnîi susține că dosarul din 2014 pentru fraudă fiscală a fost întocmit la comandă politică.

Navalnîi fusese cinci luni în Germania, pentru tratament, după ce în august 2020, în Siberia a fost ținta unei tentative de otrăvire cu agentul neurotoxic Noviciok.

Cel puțin 38 de persoane ucise în ultime proteste din Myanmar

Protestatari împotriva puciului militar confruntați cu reacția brutală a forțelor de ordine, Myanmar, 3 februarie 2021

Cel puțin 38 de persoane au fost ucise în Myanmar, în ultimele ciocniri dintre forțele de ordine și participanții la protestele împotriva loviturii de stat militare de la 1 februarie. Emisara specială ONU, Christine Schraner a descris evenimentele de miercuri drept „cea mai sângeroasă zi a protestelor”. Poliția a folosit gloanțe de cauciuc, gaze lacrimogene și la sfârși muniție de război pentru a dispersa mulțimea protestatarilor, au relatat martori oculari.

Pe 1 februarie, armata – invocând fraudarea alegerilor generale din noiembrie 2020 – au înlăturat guvernul, au reținut-o pe lidera de facto a țării, Aung San Suu Kyi și alți membri ai partidului ei. Sute de persoane au fost reținute de atunci, inclusiv 6 jurnaliști.

Lovitura militară a fost criticată vehement pe scena politică internațională, începând cu Statele Unite iar țările occidentale au impus o serie de sancțiuni împotriva liderilor militari ai țării. Administrația Biden a amenințat cu noi sancțiuni iar UE a declarat că intervenția brutală a poliției împotriva protestatarilor reprezintă o încălcare clară a drepturilor omului.

Președinta Maia Sandu explică tăcerea R. Moldova în cazul Navalnîi

Opozantul rus Alexei Navanîi în ultima sa apariție într-un tribunal din Rusia, Moscova, 20 februarie 2021.

Președinta Maia Sandu a explicat tăcerea R.Moldova în raport cu cazul opozantului rus Alexei Navalnîi - care recent a provocat un noi sancțiuni americane și europene împotriva Rusiei - prin faptul că „Republica Moldova trebuie să se ocupe de procesele ei democratice, ceea ce înseamnă să-și salveze propria democrație”. Într-un interviu miercuri cu Europa Liberă, președinta a mai spus: „ Acesta a fost și sfatul unor oameni care se preocupă de procesele democratice în altă parte. Așa ne-au spus: „Voi aveți grijă, în primul rând, de salvarea proceselor democratice în Republica Moldova”.

Maia Sandu a precizat însă că această tăcere nu exclude sentimente de „solidaritate și grijă”.

Administrația Biden a anunțat, pe 2 martie, sancționarea a șapte înalți oficiali ruși, inclusiv adjunctul șefului cancelariei prezidențiale, după o evaluare a serviciilor de informații din SUA, care au ajuns la concluzia „cu încredere mare” că ofițerii Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia s-au aflat în spatele otrăvirii lui Navalnîi din luna august cu agentul neorotoxic Noviciok.

Anunțul Washingtonului a venit în urma sancțiunilor Uniunii Europene împotriva a patru înalți oficiali ruși - Alexandr Kalașnikov, şeful administraţiei penitenciarelor federale; Alexandr Bastrikin, șeful Comitetului de investigație; Igor Krasnov, procurorul general, și Viktor Zolotov, directorul Gărzii Naționale.

Aceste sancțiuni sunt răspunsul la procesul lui Navalnîi și intervenția brutală a forțelor de ordine împotriva demonstranților pașnici pro-Navalnîi.

Președinta Maia Sandu cere să nu fie politizată vaccinarea anti Covid-19

Presedinta Maia Sandu, in studioul Europei Libere, Chisinau, 3Mart2021

„ Politicul să nu împiedice procedura de vaccinare” anti Covid-19, a cerut președinta Maia Sandu, referindu-se la disputa și speculațiile legate de omologarea temporară a vaccinului rusesc Sputnik V, care încă nu a ajuns în R. Moldova. Pentru moment, a explicat miercuri președinta într-un interviu cu Europa Liberă, autorizația de import a acestui vaccin, folosit în zeci de țări deja, a fost cerută de o firmă privată, pentru distribuirea prin sistemul medical privat din R. Moldova, pe bani.

„ Aceste doze de vaccin despre care se vorbește sunt aduse de o firmă privată, statul nu are nicio treabă aici” a arătat președinta, care a ținut totodată că sublinieze: „ Eu personal îmi doresc ca noi să avem vaccinuri pentru cât mai mulți oameni și ideal ar fi ca oamenii să poată să aleagă”.

R. Moldova a început vaccinarea anti Covid-19 marți, după ce a primit prima donație de vaccinuri AstraZeneca din partea României. Este vorba de 21.600 de doze, cu care sunt vaccinați angajații din domeniul sanitar.

Astăzi, 4 martie, potrivit președintei Maia Sandu, ar urma să sosească și primul lot de vaccinuri AstraZeneca obținute prin platforma COVAX a Organiației Mondiale a Sănătății, în jur de 14.400 de doze. Prin platforma COVAX, R. Moldova va obține - ca donație - vaccinuri pentru a acoperi 20% din necesar, restul trebui sa-l cumpere singură, tot prin această platformă a OMS sau prin negocieri directe cu producătorii.

Președinta Maia Sandu a acuzat fostul guvern Chicu că nu a început din timp negocierile pentru obținerea vaccinurilor, „ alte țări au început discuția despre achiziția vaccinului multe luni în urmă”. Mai mult, nu ar fi nici fonduri suficiente pentru acoperirea costului acestor achiziții, „ ceea ce spune fosta ministră, când 5 milioane, când 15 milioane, e ridicol, e nevoie de mult mai mulți bani pentru a achiziționa vaccinul”.

Maia Sandu apreciază că pentru acoperirea necesarului de vaccinuri anti Covid-19 va fi necesar un credit extern, de sute de milioane. „ Cel mai probabil o să se ia bani dintr-un proiect de asistență externă, deci dintr-un împrumut de asistență externă.”

UE a aprobat prelungirea înghețării activelor lui Viktor Ianukovici și ale altor șapte persoane

Fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici

Diplomați ai Uniunii europene spun că ambasadorii din blocul comunitar au aprobat prelungirea înghețării activelor impuse fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici și a șapte persoane din cercul său de apropiati pentru deturnarea fondurilor de stat ucrainene.Vorbind cu condiția anonimatului, mai mulți diplomați ai UE care sunt familiarizați cu această chestiune au declarat că cei 27 de ambasadori au convenit pe 3 martie eliminarea fostului prim-ministru Serhi Arbuzov și a fostului ministru al educației, Dmitro Tabacinik, din lista sancțiunilor.De asemenea, au dat undă verde prelungirii cu șase luni a sancțiunilor împotriva a 177 de persoane și 48 de entități pe care blocul le consideră responsabile pentru subminarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Bruxellesul a impus măsurile împotriva fostului președinte ucrainean pro-Kremlin, a membrilor familiei și a aliaților săi politici apropiați la scurt timp după prăbușirea guvernului său la sfârșitul lunii februarie 2014.

Diplomați ai UE au declarat pentru postul nostru de radio că au existat discuții despre eliminarea de pe listă a fostului ministru Oleksandr Klimenko, și a fiului fostului președinte, Oleksandr Ianukovici, dar că cei doi vor rămâne sub sancțiuni pentru moment.

Maia Sandu spune că e pregătită pentru o procedură de „impeachment”

Președinta Maia Sandu în studioul Europei Libere, 3 martie 2021

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, spune că e pregătită pentru o procedură de impeachment, în lipsa altei soluții care să conducă la anticipate, dar că mai speră totuși că va putea dizolva parlamentul după data de 23 martie, când se împlinesc trei luni de la plecarea în demisie a guvernului și se încheie termenul rezervat de Constituție pentru desemnarea altuia.

Într-un interviu la Europa Liberă, Maia Sandu a spus că nu este în conflict cu Curtea Constituțională, care a dat deja două decizii contrare cu soluțiile sale de dizolvare a parlamentului, ci cu o majoritate din parlament, care s-a răzgândit și nu mai vrea ca alegerile anticipate să se producă.

„Peste 70 la sută din cetățeni își doresc anticipate. Cine sunt ei - cei care au ajuns în parlament prin fraude - să se opună voinței a 70 la sută din cetățeni?” a declarat șefa statului în același interviu, în care a admis că după consultările cu societatea civilă, ar putea consulta repetat și partidele pentru găsirea unei soluții.

„Dacă nu se găsește compromis, acest conflict poate fi rezolvat de cetățeni, la referendum pentru suspendarea președintelui sau la anticipate pentru realegerea parlamentului”, a mai spus președinta.

R. Moldova: 1550 de cazuri noi de coronavirus în ultimele 24 de ore

1550 de cazuri noi de coronavirus au fost înregistrate astăzi în Republica Moldova. Șase dintre cazuri sunt de import, anunță Ministerul Sănătății. În ultimele 24 de ore au fost efectuate peste 4000 de teste. Cele mai multe cazuri noi de coronavirus au fost înregistrate în capitală. Numărul persoanelor decedate a ajuns în Moldova la peste 4000.

UE a aprobat prelungirea sancțiunilor împotriva lui Viktor Ianukovici și a șapte persoane

Președintele Ucrainei de-atunci, Viktor Ianukovici (stânga), îi face cu ochiul lui Vladimir Putin

Diplomați ai Uniunii europene spun că ambasadorii din blocul comunitar au aprobat prelungirea înghețării activelor impuse fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici și a șapte persoane din cercul său de apropiati pentru deturnarea fondurilor de stat ucrainene. Vorbind cu condiția anonimatului, mai mulți diplomați ai UE care sunt familiarizați cu această chestiune au declarat că cei 27 de ambasadori au convenit pe 3 martie eliminarea fostului prim-ministru Serhi Arbuzov și a fostului ministru al educației, Dmitro Tabacinik, din lista sancțiunilor. De asemenea, au dat undă verde prelungirii cu șase luni a sancțiunilor împotriva a 177 de persoane și 48 de entități pe care blocul le consideră responsabile pentru subminarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Bruxellesul a impus măsurile împotriva fostului președinte ucrainean pro-Kremlin, a membrilor familiei și a aliaților săi politici apropiați la scurt timp după prăbușirea guvernului său la sfârșitul lunii februarie 2014.

Diplomați ai UE au declarat pentru postul nostru de radio că au existat discuții despre eliminarea de pe listă a fostului ministru Oleksandr Klimenko, și a fiului fostului președinte, Oleksandr Ianukovici, dar că cei doi vor rămâne sub sancțiuni pentru moment.

Familiile lucrătorilor medicali decedați de COVID-19 vor primi o indemnizație de 100 000 de lei

Familiile lucrătorilor medicali care au decedat în urma complicațiilor provocate de COVID-19 vor primi o indemnizație unică de 100.000 de lei, a decis guvernul de la Chișinău. Până acum 91 de medici au murit cu Covid -SARS 2.

Potrivit regulamentului aprobat miercuri este vorba despre „personalul angajat în instituțiile medico-sanitare publice din cadrul asistenței medicale primare, asistenței medicale specializate de ambulatoriu, asistenței medicale spitalicești, asistenței medicale urgente prespitalicești, serviciilor medicale de înaltă performanță, instituțiilor/subdiviziunilor medicale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Serviciului de Informații și Securitate (în continuare – instituții medico-sanitare publice), al cărui deces a survenit ca urmare a infectării în cadrul desfășurării nemijlocite a activității medicale în lupta cu COVID-19″.

Dreptul la indemnizația unică se acordă soțului/ soției supraviețuitor/oare, care s-a aflat în relaţie de căsătorie cu persoana decedată, la data decesului; copiilor până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în instituții de învățământ de zi (secundar, mediu de specialitate și superior), până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani; unuia dintre părinți, în cazul în care nu există urmași specificați la subpct. 1) și 2). În cazul părinților divorțați, cuantumul indemnizației unice se împarte între ei în părţi egale.

Mark Tkaciuk: Singura soluție pentru blocajul politic este presiunea străzii

Liderul Partidului Acțiunii Comune - Congresul Civic, Mark Tkaciuk

Liderul Partidului Acțiunii Comune - Congresul Civic, Mark Tkaciuk, spune că singura modalitate de soliționare a blocajului politic în care se află Republica Moldova este presiunea străzii. Potrivit fostului deputat comunist, oamenii trebuie scoși organizat la proteste pentru a cere dizolvarea Parlamentului și anunțarea datei alegerilor anticipate. Tkaciuk spune că formațiunea sa va paticipa la următorul scrutin electoral, informaza agentia IPN.

Potrivit declaratiilor lui Mark Tkaciuk, facute la televixiunea TV8, organizarea protestelor masive pentru a cere dizolvarea Parlamentului reprezintă modalitatea democratică, prin respectarea voinței poporului, de soluționare a crizei politice în care se află Republica Moldova.

Fostul consilier prezidențial se arată convis că în următoarea legislatură nu va mai accede Partidul Democrat și toate grupurile desprinse din această formațiune. În plus, potrivit lui Tkaciuk următorul Parlament va avea mai multă legitimitate decât actualul.

Activist pro-ucrainean din Crimeea condamnat de un tribunal rus la cinci ani închisoare pentru terorism

Un tribunal rus l-a condamnat pe Oleh Prihodko, un activist pro-ucrainean din Crimeea anexată la Rusia in 2014 la cinci ani de închisoare sub acuzatii de terorism pe care activistul și sprijinitorii săi le-au respins ca fiind motivate politic. Ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova a scris pe rețeaua Telegram că Tribunalul Militar al Districtului Sud din orașul Rostov-pe-Don a pronunțat pedeapsa și l-a amendat pe Prihodko cu 110.000 de ruble (aproximativ 1.500 de dolari).

Denisova a numit hotărârea instanței „ilegală” și „bazată pe acuzații inventate ”. Procuratura rusă l-a acuzat pe activist că ar fi pus la cale să incendieze consulatul rus din Lvov in 2019.

„Condamn verdictul ilegal al instanței rusești și îl consider o represiune a guvernului ocupant din Crimeea pentru poziția pro-ucraineană a lui Oleh, pentru refuzul său public de a recunoaște anexarea Crimeii de către Rusia”, se menționează în declarația lui Denisova, amintind că Prihodko are o și probleme de sănătate.

„Fac apel la comunitatea internațională să continue să facă presiuni asupra Federației Ruse și să solicite eliberarea imediată a tuturor celor care critica politica Kremlinului”, se mai arata în mesajul Liudmilei Denisova. Prihodko a fost reținut în octombrie 2019 și acuzat de fabricarea ilegală de explozivi cu intenția înfăptui un act terorist. Ulterior a fost acuzat și de deținerea unui exploziv ilegal. Prihodko neagă toate acuzațiile.

Rusia a anexat peninsula Crimeea Ucrainei în martie 2014, trimițând trupe și organizând un referendum denunțat ca ilegitim de cel puțin 100 de țări, după ce președintele pro-rus de la Kiev, Viktor Ianukovici, a fost destituit în mijlocul unui val de proteste publice. Grupurile pentru apărarea drepturilor omului afirmă că, de atunci, Rusia îi urmărește și condamnă pe cei care contesta legitimitatea Moscovei asupra peninsulei Crimeea.

România: 4278 de cazuri noi de COVID-19 și 77 decedați

În România grupul de comunicare strategică a anunțat astăzi 4278 de cazuri noi de COVID-19 după prelucrarea a 35 091 de teste PCR și antigenice. Este cel mai mare bilanț zilnic din 14 ianuarie.

Au fost raportate 77 de decese, iar 1.032 de pacienți sunt internați la Terapie Intensivă. Până astăzi, 20.586 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat in Romania. Mai multe amănunte AICI.

La Moscova, organizația Alianța medicilor, pusă pe lista de organizații considerate „agenți străini”

Doctorița Anastasia Vasilieva, președinta organizației Alyans Vrachei, audiată într-un tribunal din Moscova, 29 ianuarie 2021

Ministerul Justiției din Rusia a adăugat organizația profesională medicală Alianța medicilor (Alyans Vrachei) la lista sa controversată de organizații considerate „agenți străini”. Ministerul a anunțat că organizația nonguvernamentală a primit finanțare externă și că s-ar angaja în activități politice. Ministerul nu a oferit niciun fel de detalii.

Alianța medicilor este condusă de oftalmologul Anastasia Vasilieva, care l-a tratat în trecut pe liderul opoziției Aleksei Navalnîi. Organizația, fondată în 2018, luptă pentru salarii corecte și condiții de muncă pentru profesioniștii din domeniul medical. Vasilieva a fost reținută de poliție pentru câteva zile în ianuarie, în ajunul mitingurilor masive împotriva arestării activistului anti corupție și critic acerb al Kremlinului. Ieri avocatul Pavel Cikov de la organizația de apărare juridică Agora a anunțat că ministerul a depus o plângere și împotriva unei ale organizatii neguvernametale Nasiliyu.net, una dintre cele mai importante organizații din Rusia care abordează violența domestică. Nasiliyu.net a fost adăugat pe lista „agenților străini” în decembrie anul trecut.

Potrivit lui Cikov, guvernul a considerat că activitatea Nasiliyu.net în „publicitatea problemei violenței domestice”, „ in crearea condițiilor pentru ca victimele să știe unde să apeleze pentru ajutor” și „ prin participarea la promovarea și desfășurarea campaniilor care vizează adoptarea unei legi împotriva violenței în familie”, toate acestea ar trebui considerate„ activitate politică ”și ar justifica încadrarea ei pe lista ” agentilor străini”.

Guvernul de la Moscova a considerat, de asemenea, că apelurile publice ale ONG-urilor pentru ca agențiile guvernamentale „să ia măsuri pentru a proteja victimele violenței domestice” în timpul pandemiei de coronavirus drept o „activitate politică”. Plângerea menționează, de asemenea, că site-ul web Nasiliyu.net include informații de contact pentru centrul de criză Anna, pentru victimele violentei domestice - care a fost, de asemenea, listat ca „agent străin”.

Ministerul solicită unei instanțe să amendeze Nasiliyu.net de la 300.000 la 500.000 de ruble (4.000 la 6.800 dolari) și o amendă de până la 300.000 de ruble împotriva directorului ONG-ului, Anna Rivina.

Nasiliyu.net a fost fondată în 2015 și a fost înregistrată ca ONG în 2018. În decembrie 2020, a fost listată ca organizație „agent străin”, denumire pntru care organizatia face apel în instanță.

Când Nasiliyu.net a fost inclus pe listă, Rivina a scris pe Facebook că organizația a fost vizată „95 la sută din cauza proiectului nostru de lege privind violența în familie și 5 la sută datorită sprijinului nostru pentru drepturile LGBT”.

Așa-numita legislație a agenților străini din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. Legea cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență externă și pe care guvernul le consideră angajate în activități politice să fie înregistrate, să se identifice ca „agenți străini” și să se supună auditurilor guvernamentale.

Modificările ulterioare ale legii au vizat mass-media finanțate din străinătate, inclusiv serviciul rusesc al RFE / RL, alte șase servicii de știri în limba rusă ale RFE / RL și televiziunea Current Time.

Human Rights Watch a descris legislația rusească privind agenții străini ca fiind „restrictivă” și menită „să demonizeze grupurile independente”.

Primele doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în R. Moldova în a doua jumătate a lunii martie

Primele doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în Republica Moldova în a doua jumătate a lunii martie, prin platforma COVAX, a anunțat președinta Maia Sandu, după o discuție cu președinte regional al acestei companii, Sinan Atlig. Potrivit unui mesaj pe Facebook al președintei Maia Sandu, Pfizer va da undă verde Republicii Moldova pentru recepționarea vaccinului, după ce a primit asigurări că dispune de condiții speciale de păstrare și transportare a acestuia, la temperaturi foarte joase.

„Dosarul cu actele necesare va fi trimis la Chișinău astăzi, iar vineri reprezentanții companiei vor avea o ședință cu echipa responsabilă de procesul de imunizare de la Chișinău- a scris președinta Maia Sandu pe FB.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG