Victoria în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Ucraina a unui actor, un novice în ale politicii este privită de unii analişti politici drept o şansă de a schimba clasa politică din Ucraina, prin aducerea unor figuri noi, dar şi cu oarecare îngrijorare de către alţii, care văd în succesul actorului convertit la politică încă un pas către populism, în aceasta regiune. Un interviu cu Angela Grămadă, președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” de la București.
Europa Liberă: În Ucraina va avea loc cel de-al doilea tur de scrutin prezidențial. S-a clasat pe primul loc comediantul devenit politician Volodimir Zelenski, urmat de președintele în exercițiu Petro Poroșenko. Ce a surprins de pe urma primului tur de scrutin?
Angela Grămadă: „Nu cred că este o surpriză, mai ales pentru cei care au urmărit foarte atent aceste alegeri și au făcut anumite evaluări despre modul în care se va derula această campanie electorală. Pentru mine surpriza o constituie faptul că Volodimir Zelenski a reușit să adune un număr de 30 la sută, eu mă așteptam să ia mai puține voturi în primul tur din simplul motiv că este într-adevăr un politician nou, este într-adevăr susținut mai mult de tinerii ucraineni cu drept de vot și aceștia se organizează mai greu comparativ cu electoratul mai în vârstă sau cu electoratul care are deja o anumită experiență.”
Europa Liberă: Așa se spune că succesul lui este surprinzător având în vedere că în unele domenii el reprezintă opusul principalelor forțe politice din Ucraina, vorbește de obicei rusa și în mare parte reprezintă populația vorbitoare de limbă rusă din estul și sudul Ucrainei și pentru că tinerii sunt cei care îl agreează, pentru că el i-a ironizat puternic pe liderii pro-occidentali.
Angela Grămadă: „Probabil că noi într-adevăr am uitat că aceste două revoluții, de care a avut parte Ucraina în ultimii 15 ani, au fost pornite sau au fost lansate de către tineri, tineri care se opun sistemului, tineri care vor o schimbare și o vor astăzi.”
Europa Liberă: Și doar ca să vadă fețe noi în politică? E suficient?
Angela Grămadă: „Nu neapărat, este un vot împotriva sistemului, nu este neapărat un vot bine analizat, un vot care să reprezinte o palmă dată politicienilor deja cu experiență, care nu și-au dus până la capăt promisiunile electorale anterioare. Pe de altă parte, eu nu îl consider pe dl Poroșenko cel mai bun politician din Ucraina și iau în calcul destul de multe argumente, mai ales cele care se referă la modul în care au fost implementate anumite reforme și promisiuni electorale din 2014 până în prezent.
Ucraina este un stat semi-prezidențial, contează instituția președintelui și contează foarte mult instituția Parlamentului. Or, în Parlament avem o coaliție formată din mai multe partide pro-europene, dar în jurul cărora sunt organizate anumite interese economice. Deci, fiecare partid va trage pe spuza lui anumite beneficii financiare, anumite beneficii economice și chiar politice. Unele dintre ele se referă la menținerea sistemului politic actual, să fie acesta stabil, exact cum a fost până acum, doar declarativ aceștia se conformează unor schimbări sau promovează în spațiul public anumite schimbări, dar acestea sunt declarative, pentru că stabilitatea este factorul pe care și-l doresc a trece dintr-un mandat electoral în altul.
Revenind la ceea ce am spus anterior, Ucraina este un stat semi-prezidențial, instituția președintelui contează, instituția Parlamentului contează foarte mult și atunci pentru mulți dintre candidați a contat să creeze un spațiu electoral pentru alegerile care vor urma în toamna acestui an, alegerile parlamentare. Nu toți candidații au tras la maximum pentru aceste alegeri prezidențiale, ca să iasă neapărat în turul al doilea. Poroșenko este un alt fel de candidat comparativ cu ceilalți din simplul motiv că acolo există o ambiție personală politică să existe un al doilea mandat prezidențial, ceea ce la ceilalți nu prea s-a observat în acest sens. Important era să rămână în spațiul public. Poroșenko a încurajat implementarea anumitor reforme politice în Ucraina, dar pe unele dintre ele le-a promovat cu o oarecare, hai să-i spunem așa, rezistență, pentru că el singur ar fi nimerit sub incidența acestor reforme economice sau reforme politice, adică ar fi trebuit să fie un beneficiar al legilor pe care Ucraina trebuie să le implementeze în perioada imediat următoare sau anterior din momentul în care s-a angajat să implementeze Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Totuși, Zelenski este considerat un candidat deloc independent, chiar mai degrabă se spune că ar fi un candidat pro-rus. În ce fel va evolua relația ucraineano-rusă după cel de-al doilea tur de scrutin?
Angela Grămadă: „Eu nu cred că Zelenski este neapărat un candidat pro-rus. Eu tind să cred mai degrabă și datorită acelor discuții care au avut loc în spațiul public, datorită modului în care el și-a promovat activitatea și mai ales unde și-a promovat campania electorală – mă refer la postul de televiziune care-i aparține oligarhului Igor Kolomoiski –, eu cred că Zelenski este mai degrabă un candidat al propriilor sale interese, iar pentru ca interesele sale să se realizeze sau să devină o realitate, acesta promovează mai degrabă o campanie pro-Ucraina, dar o pro-Ucraina care este atotcuprinzătoare, inclusiv cu pro-ruși, inclusiv cu pro-europeni, inclusiv cu tot ce are ea la momentul de față.
Zelenski, dacă s-ar fi detașat mai mult de anumite procese politice care au loc în Ucraina – și mă refer aici strict la acea lege a limbii sau legea despre politica lingvistică –, el ar fi pierdut electorat din estul țării și poate și din sudul țării, pentru că grăitoare în acest context sunt rezultatele din regiunea Odesa. O regiune care și în anul 2014 a fost un pic mai ostilă față de candidatul care a ieșit pe locul doi și vedem același lucru și în acest scrutin electoral. Cum va evolua relația cu Federația Rusă în cazul în care președinte va deveni dl Zelenski, eu cred că se vor complica lucrurile și se vor complica din simplul motiv că dl Zelenski nu este un diplomat și nu are experiență iarăși de a negocia, nu are experiență de a fi un fel de mediator între instituțiile statului și cu atât mai mult nu este un mediator bun pentru interesele naționale ale Ucrainei în relația cu Federația Rusă.
Dacă dl Zelenski devine președinte al țării, dialogul cu Federația Rusă în niciun caz nu se va îmbunătăți...
Mai mult decât atât, astăzi purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale a Federației Ruse, dl Dmitri Peskov, a declarat că refuză propunerea dlui Zelenski din simplul motiv că ei nu consideră că a avut loc anexarea unor teritorii din Ucraina la Federația Rusă. În acest moment, dacă dl Zelenski devine președinte al țării, dialogul cu Federația Rusă în niciun caz nu se va îmbunătăți, nu cred că vor exista premise pentru a considera că acest dialog poate să fie continuat în aceeași linie, precum s-a întâmplat până în acest moment și cu siguranță Ucraina va pierde anumite poziții negociate.”
Europa Liberă: Faptul că votanții din Crimeea, din Donbas nu s-au prezentat la acest scrutin vorbește despre o anumită atitudine față de cel care va ieși învingător în turul doi?
Angela Grămadă: „Depinde cum va gestiona această relație în spațiul public candidatul care încearcă să devină președinte al țării, pentru că este important iarăși să existe și un mesaj către acești oameni care nu și-au putut exprima dreptul la vot. E foarte important ca aceștia să nu se simtă excluși din viața politică de la Kiev de către însuși candidații electorali. Și eu aș vrea să văd și mesajul dlui Poroșenko, și mesajul dlui Zelenski mult mai articulat în acest sens în perioada care urmează începând de astăzi până la data de 21 aprilie, atunci când va avea loc votul final.
Ei contează și ei contează în ideea în care ambii candidați declară că vor milita pentru integritatea și suveranitatea țării. Deci, ei contează și contează să nu se simtă excluși așa cum noi am avut mesaje în Republica Moldova de a ne adresa în anumite perioade, nu neapărat la ultimele scrutine electorale, cetățenilor sau locuitorilor din regiunea transnistreană, cetățenilor Republicii Moldova, că noi nu îi excludem, ei trebuie să se simtă incluși, ei trebuie să se simtă protejați, chiar dacă este imposibil în acest moment, cel puțin la nivel declarativ mesajele trebuie să fie foarte bine articulate către ei.”
Europa Liberă: Relația dintre Chișinău și Kiev depinde de cine va obține mandatul de președinte al Ucrainei?
Angela Grămadă: „Probabil că da, va fi influențată, nu în mare măsură, dar va fi influențată, pentru că dl Petro Poroșenko are o relație destul de bună cu anumite instituții ale statului în Republica Moldova și el a înțeles că e nevoie de un dialog mult mai profund cu vecinii și că acest lucru ar putea să contribuie la însăși securitatea națională a Ucrainei. Nu știu cât de important este pentru dl Zelenski să aibă o relație bună cu vecinii și nu știu cât de bine conștientizează el acest lucru în contextul în care în Republica Moldova există un conflict înghețat.
Rezultatele spun că dl Boiko s-a bucurat de o popularitate foarte mare în rândul alegătorilor de pe teritoriul Republicii Moldova...
Nu vorbesc doar din perspectiva de a prelua anumite practici de negociere sau de a prelua anumite experiențe prin care a trecut Republica Moldova, aici vorbim inclusiv de dialogul pe care trebuie să-l poarte autoritățile ucrainene cu comunitatea ucraineană de pe teritoriul Republicii Moldova și care a fost de prea multe ori neglijată, iar faptul că a fost neglijată s-a văzut inclusiv la aceste alegeri prezidențiale, pentru că rezultatele spun că dl Boiko s-a bucurat de o popularitate foarte mare în rândul alegătorilor de pe teritoriul Republicii Moldova, or dl Boiko se știe foarte bine că este un candidat pro-rus, iar vizita sa la Moscova a confirmat încă o dată că este destul să negocieze cu oponenții în interese care nu sunt tocmai, iarăși o să revin, în conformitate cu interesele naționale ale Ucrainei. ”
Europa Liberă: Vocea Kievului, fiind exprimată de șeful statului, contează foarte mult și când vine vorba de soluționarea problemei transnistrene, atitudinea lui Poroșenko e bine cunoscută față de felul cum a văzut el soluționarea, rezolvarea acestui conflict. S-ar putea să fie ceva surprinzător, dacă câștigă contracandidatul său?
Angela Grămadă: „Eu nu pot să prevăd ceva surprinzător, pot să prevăd doar un dezinteres din partea celui de-al doilea candidat din simplul motiv că prioritățile acestea încă nu sunt cunoscute publicului larg. Una e să faci promisiuni în campania electorală și să articulezi anumite obiective în platforma electorală și cu totul altceva este să creezi o echipă, să o pui pe picioare și să o faci să funcționeze, iar în același timp să fii capabil să negociezi cu toți partenerii externi obiective de interes național. Eu aș previzualiza, cel mai probabil, în perioada imediat următoare un fel de tăcere în dialogul bilateral pe care îl va avea Kievul cu Chișinăul din simplul motiv că pentru candidatul Zelenski acesta nu pare a fi un obiectiv important, pentru el vor exista cu siguranță alte priorități în acest moment.
Petro Poroșenko are deja o echipă bine formată, Petro Poroșenko are un dialog cu partenerii occidentali și el, practic, nu ar mai trebui să piardă timp prețios pentru o relație bună, inclusiv cu vecinii. Altceva este cât de mulțumiți sunt partenerii occidentali – și aici nu mă refer la Republica Moldova, dar mă refer exclusiv la partenerii occidentali, la Uniunea Europeană și la Statele Unite – de primul mandat al dlui Poroșenko și că aceștia și-ar dori mai multă acțiune, mai multă inițiativă în ceea ce privește implementarea prevederilor Acordului de Asociere și acțiuni în sensul eradicării corupției din Ucraina.”
Europa Liberă: Unii analiști politici acreditează ideea că și formarea unei coaliții majoritare în Parlamentul de la Chișinău ar avea legătură cu ceea ce se va întâmpla în turul doi de scrutin al alegerilor prezidențiale din Ucraina. Găsiți ceva comun?
Angela Grămadă: „Nu, eu cred că aceste lucruri ar trebui să fie puse mai degrabă pe seama incapacității clasei politice de la Chișinău de a vedea dincolo de anumite interese sau de a-și mări capabilitățile sau calitățile de a negocia anumite formule de guvernare sau de a negocia în sensul atingerii unor interese care să convină majorității populației din Republica Moldova. Aici este strict o problemă internă. Da, într-adevăr contează foarte mult ce spune Kievul, ce spune Bruxelles-ul sau ce spune Moscova, dar acest lucru nu înseamnă că factorii externi trebuie să devină decisivi atunci când se decide viitoarea formulă guvernamentală de la Chișinău. Nu trebuie să pună clasa politică de la Chișinău propriile probleme pe alegeri externe sau pe opțiunile externe ale partenerilor lor, pentru că în final se livrează reforme și se livrează schimbare pentru un număr mult mai mic de persoane și acest număr mai mic de persoane se referă strict la populația Republicii Moldova.”
