Președinta aleasă, Maia Sandu a chemat la noi proteste duminică, la Chișinău, după ce o nouă majoritate parlamentară, formată ad hoc de Partidul Socialiștilor, partidul Șor și fosți democrați din platforma Pentru Moldova, a votat joi un pachet întreg de legi importante, și unele din ele, controversate.

### Vezi și... ###

Forțele pro-Dodon din Parlament se regrupează

S-au aprobat în prima lectură bugetul pe 2021, bugetul asigurărilor sociale și politica bugetar-financiară și în două lecturi, reducerea prerogativelor președintelui, prin revenirea sub controlul parlamentului al Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a anunțat că se va alătura protestului de duminică, de la Chișinău, inițiat de președinta aleasă, Maia Sandu.

Modul netransparent și neobișnuit de rapid în care s-au adoptat aceste legi a fost criticat de Uniunea Europeană, dar și de România.

Uniunea Europeană se așteaptă ca toți factorii de decizie din Republica Moldova să respecte statul de drept și să garanteze democrația, se spune vineri, într-o declarație a lui Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.

„Votarea a avut loc într-un mod care nu respectă procedurile parlamentare necesare, și a fost susținută de oameni identificați ca fiind implicați în corupție și în frauda bancară din 2014. Acest lucru prezintă, de asemenea, riscul ca legislația să poată servi intereselor particulare.

Tot în sesiunea de joi a parlamentului, desfășurată pe fundalul primului protest la care chemase președinta aleasă, Maia Sandu, deputații au adoptat proiectul de lege privind statului limbii ruse, anulând și legea care limita propaganda.

Sâmbătă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a salutat adoptarea legii care oferă statut special limbii ruse.

„Așa ori altfel, pe teritoriul ex-sovietic se vorbește în limba rusă și va continua să se vorbească. Utilizarea limbii ruse este o necesitate indispensabilă pentru cetățenii fostelor republici sovietice. De aceea, noi salutăm atunci când sunt scoase restricțiile, pentru ca oamenii să poată vorbi liber în orice limbă vor”, a subliniat Peskov, potrivit TASS, notează infoprut.ro.

În Statele Unite, campania președintelui Donald Trump, care a pierdut alegerile din noiembrie, a înaintat o acțiune în justiție, cerând anularea rezultatului din statul Georgia. Acesta a fost câștigat de președintele ales, democratul Joe Biden la o diferență de numai 12 mii de voturi iar victoria sa a fost deja certificată de autoritățile electorale din Georgia – stat cu o conducere republicană.

Trump este sâmbătă în Georgia, pentru un miting electoral în sprijinul celor doi candidați republicani la Senat. De rezultatul acestor alegeri senatoriale, de la începutul lunii ianuarie, depinde dacă republicanii își mențin sau nu controlul asupra Senatului. Camera Reprezentanților este controlată de democrații președintelui ales Biden.

Vineri, 4 decembrie, în Statele Unite s-a atins un nou nivel record de infectări cu coronavirus: au fost înregistrate peste 225 de mii de contaminări iar experții avertizează că numărul ar putea crește vertiginos, ca efect al sărbătorii de Thanskgiving, o sărbătorea tradițional de familie și una din cele mai importante din America. În pofida restricțiilor sanitare locale, de Thanksgiving, foarte mulți americani au călători pentru a fi cu familia.

Ultimele date arată că în noiembrie creșterea economică a fost foarte lentă în Statele Unite, pe fundalul pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, rata șomajului a scăzut la 6,7% față de 6,9% în octombrie.

Între timp, în Congres, democrații și republicanii negociază un nou pachet de ajutoare economice, în valoarea de 900 de miliarde de dolari, mult sub nivelul dorit de democrați. Cu toate acestea, președintele ales Joe Binde a declarat vineri că sprijină acest pachet, pentru că economia are nevoie urgent de o nouă infuzie de capital iar oamenii rămași fără lucru, de ajutoare sociale.

După o săptămână de negocieri la Londra, reprezentantul Uniunii Europene, Michel Barnier a apreciat că „nu sunt întrunite” condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Marea Britanie.

Negociatorii au convenit să facă "o pauză" iar sâmbătă, premierul britanic, Boris Johnson, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor face „un bilanţ" al discuțiilor.

Mai sunt trei puncte blochează încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Marea Britanie şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

În România sunt programate alegeri parlamentare, duminică, 6 decembrie iar președintele Klaus Iohannis, fost lider al Partidul Național Liberal de guvernământ, a îndemnat vineri electoratul să iasă la vot, pentru a nu repeta situația din 2016. „Mergeţi la vot ca să nu păţim ca în decembrie 2016, când, printr-o prezenţă scăzută la vot, a câştigat PSD şi a urmat coşmarul de ani de zile, în care PSD şi-a bătut joc de ţară, şi-a bătut joc de justiţie, şi-a bătut joc de investiţiile publice. Aşa ceva nu ne mai dorim”.

Iohannis a dat garanții că, deși în plină pandemie de coronavirus, votul se va desfășura duminică în condiții de maximă siguranță.

Președintele a spus că votul de duminică „trebuie să ducă la constituirea unei majorități solide și capabile și dornice să lucreze pentru români” și a spus că va conduce „personal aceste forțe reformiste care se angajează la progresul României.”

Spre deosebire de alegerile locale, unde s-a înregistrat o prezență relativ bună la vot, 46%, de data aceasta prezența estimată fiind între 32 și 40%. Teama de îmbolnăvire ar putea constitui principalul factor al unui absenteism crescut, dar acesta nu este singurul motiv, spun sociologii consultați de Europa Liberă.

Majoritatatea sondajelor de opinie apărute până în prezent dau în cel mai bun caz o prezență de cel mult 40%, dar altele vorbesc de doar 32%.

Mai multe: romania. europalibera.org

În diasporă a început votul pentru alegerile parlamentare din România, programate pentru 6 decembrie. Este al doilea scrutin, după alegerile locale din septembrie, organizat pe fundalul pandemiei de coronavirus.

Peste hotare sunt deschise 748 de secții de votare iar cetățenii români aflați temporar sau stabiliți definitiv în străinătate pot vota sâmbătă 5 și duminică 6 decembrie. Datorită diferenței de fus orar, prima secție de votare s-a deschis deja Auckland, Noua Zeelandă.

Este pentru prima oară când alegerile parlamentare în străinătate se derulează pe parcursul a două zile.

Circumscripţia electorală pentru cetăţenii români din afara ţării este reprezentată de 2 senatori şi 4 deputaţi.

Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de peste 740.000, reprezentând aproape 4% din totalul celor peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot.

​În R.Moldova sunt organizate 30 de secții de votare, între care cele mai multe, 6 la Chișinău.

Ministerul român de externe a condamnat legea votată de majoritatea din parlamentul Republicii Moldova prin care serviciul de informații SIS trece din subordinea președinției în cea a legislativului.

„România condamnă modul netransparent și contrar practicilor democratice în care au acționat, la 3 decembrie 2020, în Parlamentul Republicii Moldova, PSRM și Platforma ,,Pentru Moldova’’, care include Partidul Șor, ignorând flagrant votul masiv exprimat de cetățenii Republicii Moldova la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020”, se spune într-un comunicat al dipomației de la București.

Potrivit ministerului român de externe, felul în care a fost votată legea „afectează grav statul de drept și funcționarea sistemului democratic din Republica Moldova”. „Modul în care au acționat aceste forțe politice este cu atât mai grav cu cât, în mod clar, scopul direct urmărit a fost limitarea atribuțiilor funcției prezidențiale, pe care candidatul susținut de PSRM a pierdut-o în mod categoric și democratic la alegerile prezidențiale”, se mai spune în comunicatul citat.

Adjunctul secretarului de stat american Stephen Biegun a acuzat Rusia că încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a mai multor state din OSCE, că încearcă să submineze procesele democratice din regiune și comite abuzuri împotriva propriilor săi cetățeni.

Vorbind în prima zi a unei reuniuni ministeriale OSCE care a început joi, Biegun s-a referit la agresiunea Rusiei în estul Ucrainei și la ocuparea peninsulei ucrainene Crimeea. „Acțiunile Rusiei în Ucraina și în alte părți, flagranta sa încălcare a legislației internaționale și a principiilor fondatoare ale OSCE, au dus la deteriorarea pronunțată a mediului de securitate european”, a mai spus Biegun, care a mai notat că Kremlinul menține trupe în Moldova și Georgia „fără acordul țării gazdă”.

Demnitarul american a acuzat de asemenea autoritățile de la Moscova că folosesc „dezinformarea și alte metode hibride” pentru a „submina procesele democratice din alte state”, în timp ce încalcă drepturile și libertățile fundamentale al cetățenilor ruși. Stephen Bigun a scos în evidență și acțiunile brutale ale regimului de la Minsk, care încalcă drepturile omului prin reprimarea violentă a demonstrațiilor la care se cere demisia președintelui Aleksandr Lukașenka.

Omenirea a depășit pragul de un milion 500 de mii de decese cauzate de Covid-19 și 65 de milioane de infectări cu coronavirurs, dar există speranța că mai multe vaccinuri vor începe să reducă pandemia anul viitor. Mai mult de 10.000 de decese zilnice au fost înregistrate pe plan global în săptămâna care se încheie, o cifră ce ar putea ascunde adevărata amploare a pandemiei, pentru că multe dintre cazuri nu sînt raportate.

Secretarul general al Națiunilor Unite Antonio Guterres a avertizat că impactul social și economic al pandemiei „este enorm și în creștere”, și a spus că nici un vaccin nu va putea șterge cicatricile, ce ar putea rămâne pentru mulți ani de acum încolo.

Vorbind la o sesiune virtuală a Adunării Generale ONU dedicată pandemiei, Guterres le-a spus liderilor lumii că vaccinurile anti-Covid trebuie considerate un „bun public global” și a cerut națiunilor bogate să se asigure că dozele cu vaccin vor ajunge și la cei mai vulnerabili și săraci oameni ai planetei.

Se așteaptă ca Statele Unite, Uniunea Europeană și alte state dezvoltate să înceapă vaccinările cel mai devreme la sfîrșitul lui decembrie, urmate de vaccinări accelerate în primele luni ale lui 2021. Cu toate acestea, cantitatea de vaccinuri va fi limitată în prima etapă, ceea ce înseamnă că fiecare țară va trebui să-și prioritizeze vaccinările în funcție de factorii de risc.

„În prima zi după învestire, le voi cere americanilor să poarte măști sanitare timp de o sută de zile”, a anunțat la CNN președintele ales al Statelor Unite Joe Biden, în primul său interviu alături de vicepreședinta Kamala Harris după alegerile din noiembrie.

Biden a spus că utilizarea pe scară largă a măștilor va duce la o reducere semnificativă a infectărilor. El a cerut în repetate rînduri ca oamenii să poarte măști și în timpul campaniei electorale.

Cu toate acestea, a admis că e posibil ca să nu aibă aibă autoritatea legală de a emite un ordin executiv la scară națională, dar a spus că îl va emite în ce privește proprietățile federale și transportul interstate, aerian și rutier, unde are acest drept.

Liniile aeriene, aeroporturile și majoritatea transporturilor publice au introdus deja obligativitatea purtării măștilor. În plus, 37 de state și capitala Washington au impus purtarea de mască în public.

Premierul Ungariei Viktor Orbán a repetat în 4 decembrie că Ungaria nu va accepta clauza respectării statului de drept atașată la bugetul Uniunii Europene și a fondului de combatere a coronavirusului.

Polonia și Ungaria blocheză alocarea unor fonduri de aproximativ un trilion 800 de miliarde de euro, dintre care 750 de miliarde destinate combaterii celui de-a doilea val de Covid-19 în cele 27 de state membre ale Uniunii. Cele două țări fac obiectul unei investigații a Uniunii Europene pentru subminarea independenței justiției, a libertății presei și organizațiilor neguvernamentale, și riscă să piardă accesul la zeci de miliarde de euro din cauza unei clauze nou-introdusă, care condiționează alocarea fondurilor de respectarea domniei legii.

Vice-premierul polonez Jaroslav Gowin ceruse joi - în schimbul unei posibile concesii - „o declarație clară” a Consiliului European că regula condiționării fondurilor de statul de drept „nu va fi folosită pentru a exercita presiuni nejustificate asupra statelor membre individuale în alte domenii decât utilizarea corectă a fondurilor UE”.

Orbán a spus vineri că Ungaria nu acceptă o asemenea declarație și că respectarea statului de drept și alocarea de fonduri europene trebuie tratate separat.

Uniunea Europeană se așteaptă ca toți factorii de decizie din Republica Moldova să respecte statul de drept și să garanteze democrația, se spune într-o declarație a lui Peter Stano, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.

Declarația lui Stano face referire la adoptarea de către Parlamentul de la Chișinău a mai multor propuneri legislative, inclusiv cu privire la limitarea puterii prezidențiale, propuneri depuse într-o manieră pripită și netransparentă.

„Votarea a avut loc într-un mod care nu respectă procedurile parlamentare necesare, și a fost susținută de oameni identificați ca fiind implicați în corupție și în frauda bancară din 2014. Acest lucru prezintă, de asemenea, riscul ca legislația să poată servi intereselor particulare.

Uniunea Europeană se așteaptă ca toți factorii de decizie din Republica Moldova, o țară asociată UE, să respecte statul de drept și să garanteze democrația, în conformitate cu așteptările poporului și principiile esențiale ale ambițiosului nostru Acord de Asociere UE - Republica Moldova. Parteneriatul Uniunii Europene cu Republica Moldova va rămâne axat pe oferirea de beneficii tangibile cetățenilor Republicii Moldova”, se spune în declarația de vineri a purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.

Joi, Parlamentul de la Chișinău a aprobat, în două lecturi, controversata inițiativă a Partidului Socialiștilor de a repune Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din subordinea președintelui țării în subordinea Parlamentului, nemulțumindu-i pe suporterii președintei-alese Maia Sandu, care își vede puterile știrbite încă înainte să preia postul suprem în stat.

România a trecut de jumătate de milion de cazuri de contaminare cu noul coronavirus. Până vineri, 4 decembrie, au fost confirmate 500.273 de cazuri de persoane infectate.

Grupul de Comunicare Strategică a raportat vineri 8.062 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, rezultate după prelucrarea a 35.467 de teste. Rata de pozitivare scade pentru o nouă zi, la 22,7%. Alte 176 de decese au avut loc în rândul persoanelor infectate cu coronavirus, în timp ce numărul pacienților internați pe secțiile de terapie intensivă a ajuns la 1.275.

Mai multe: romania.europalibera.org

Reprezentanții Partidului “Mișcarea Populară” din România - partidul înființat de fostul președinte Traian Băsescu - au protestat, vineri, în fața Ambasadei Republicii Moldova de la București și au înaintat o notă de protest în legătură cu evenimentele recente de la Chișinău.

Participanții la protest aveau pancarte pe scria “Stop loviturii de stat!”, „Uniți pentru democrație”, „România alături de Republica Moldova”, „Avem un singur drum: Europa”, relateazăRadio Chișinău.

Președintele formațiunii, Eugen Tomac, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, menționând că asistăm la o lovitură de stat.

Considerăm că trebuie să fim alături de democrația Republicii Moldova, alături de cetățenii cinstiți ai țării care au decis prin vot democratic că vor un alt viitor, a spus Eugen Tomac.

Premierul Ion Chicu a ceru fracțiunilor parlamentare să examineze cu atenție proiectul de buget, cel al asigurărilor sociale și strategia bugetar-financiară, toate documente aprobate joi în prima lectură de parlament, în cursul unei ședințe întrerupte de protestele opoziției.

### Vezi și... ###

Președinta aleasă Maia Sandu cheamă la un nou protest

În cadrul unei discuții telefonice cu președintele ales Maia Sandu, se arată într-o declarație de presă a guvernului, Chicu a atras atenția că este „riscant” să se intre în noul an fără un buget aprobat. Totodată, el a asigurat că fiecare amendament al deputaților va fi examinat de guvern. Premierul și-a reafirmat părerea că actualul parlament „trebuie urgent dizolvat”.

Președinta aleasă Maia Sandu a scris însă, pe pagina sa de Facebook, că „ bugetul prezentat de Guvern nu este în măsură să ajute cetățenii, dimpotrivă, conține scheme din care deputați corupți vor scoate bani în continuare. I-am spus că țara are nevoie de un alt parlament și de un alt guvern. Demisia guvernului este cea mai scurtă cale spre acest obiectiv”.

Polonia ar fi gata să renunțe la veto în controversa condiționării fondurilor UE de respectarea principiilor de bază ale statului de statul de drept, dacă această condițioanare va fi însoțită de o declarație explicativă a Comisiei Europene, relatează agenția Reuters.

Vicepremierul polonez, Jaroslaw Gowin a declarat joi seară la Varșovia, după discuții cu o serie de înalți oficiali europeni, că „ în cazul unui veto polonez sau maghiar, ar exista un buget provizoriu care, spre deosebire de unele voci din dezbaterea publică poloneză, nu ar fi bun pentru Polonia și nu ar fi bun pentru toate celelalte 26 de state membre”.

### Vezi și... ###

Președinta Comisiei Europene acuză Polonia și Ungaria de șantaj

Polonia și Ungaria au blocat adoptarea viitorului buget multianual al Uniunii Europen de 1,1 trilioane de euro și a fondului special de 750 de miliarde de euro pentru susținerea economiilor statelor membre lovite de pandemia de coronavirus, pentru că nu au fost de acord ca accesul la fondurile europene să fie condiționat de respectarea principiilor statului de drept.

Ambele țări fac obiectul unor investigații UE pentru subminarea independenței Justiției, a mass-media și a organizațiilor neguvernamentale, astfel că riscă să piardă fonduri de zeci de miliarde de euro.

Vicepremierul polonez a cerut în schimbul acestei posibile concesii „o declarație clară” a Consiliului European că regula condiționării fondurilor de statul de drept „nu va fi folosită pentru a exercita presiuni nejustificate asupra statelor membre individuale în alte domenii decât utilizarea corectă a fondurilor UE”.

Gowin a declarat că înalții oficiali ai Comisiei cu care a vorbit joi au arătat clar că, dacă Polonia și Ungaria își vor păstra veto-ul, UE nu va avea de ales decât să le ocolească printr-un acord privind fondul de recuperare încheiat între celelalte 25 de țări.

Nu este clar dacă declarați vicepremierului Gowin, un moderat, reprezintă și poziția oficială a întregului guvern, remarcă Politico.

Premierul Ungariei, pe de altă parte, a respins ideea compromisului. Într-un interviu matinal vineri, la postul public de radio, Viktor Orban a precizat că o declarație separată, cum a sugerat vicepremierul polonez este „ca o notă de subsol pe o pagină. Cele două [accesul la fondurile europene și respectarea statului de drept] trebuie separate” a cerut Orban.

Țările UE ar trebui să găsească un compromis până la summitului UE de săptămâna viitoare, ultimul organizat de președinția germană.

Bugetul european și fondul special trebuie adoptate cu consimțământul tuturor celor 27 de țări membre.

În Statele Unite, trei foști președinți au anunțat că se vor vaccina, în public, împotriva Covid-19, pe a-i încuraja pe americani să facă același lucru. Este vorba de democrații Barack Obama și Bill Clinton și de republicanul George W.Bush.

Președintele ales, democratul Joe Biden a declarat de asemenea, într-un interviu cu CNN că se va vaccina împotriva Covid-19, tot în public, când va recomanda doctorul Anthony Fauci, șeful Centrului pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor. Fauci a fost între timp chemat să facă parte din echipa noului președinte ales pentru combaterea pandemiei.

Statele Unite se pregătesc de primirea primelor doze de vaccin împotriva noului coronavirus înainte de sfârşitul anului. Atât Pfizer/BioNTech cât şi Moderna au cerut autorizarea în regim de urgenţă a vaccinurile lor.

Un sondaj Pew din luna noiembrie a arată că numai în jur de 60 % dintre adulţii americani sunt deciși să se vaccineze împotriva COVID-19. Un procent în creștere față de septembrie, când erau numai 51%.

Tot președintele ales Joe Biden a anunțat că după preluarea Casei Albe pe 20 ianuarie, le va cere americanilor să poarte măști sanitare timp de 100 de zile, pentru a ajuta la reducerea numărului de contaminări cu noul coronavirus.

Joi, pentru prima data în Statele Unite, numărul pacienților internați cu Covid-19 a trecut de 100 de mii, aproape dublu față de lunile de primăvară ale primului val al pandemiei. Iar numărul deceselor legate de noul coronavirus a trecut de 270 de mii.

Restricțiile impuse în Germania în lupta împotriva covid-19 – între care închiderea restaurantelor și locurilor de cultură – rămân în vigoare până la 10 ianuarie, a anunțat cancelarul Angela Merkel în urma unei reuniuni cu premierii landur-ilor. Merkel a mai precizat că, în perspectiva unei probabile aprobări a folosirii vaccinurilor Biontech/Pfizer și Moderna de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) până la sfârșitul anului, aproximativ 70 de milioane de doze din ambele vaccinuri ar putea să fie livrate – în primul trimestru al lui 2021 – în Germania. Un număr de doze insuficient pentru populația germană, a apreciat ea, subliniind că Germania urmează ca în această iarnă să nu dispună de stocuri mari de vaccin.

Bilanțul contaminărilor cu noul coronavirus a crescut cu 22.046 de cazuri, la 1.106.789, a anunțat joi Institutul Robert Koch. Miercuri s-au înregistrat 17.270 de infectări.

Italia a confirmat în ultimele 24 de ore 993 de noi decese asociate COVID-19, cel mai grav bilanț înregistrat în această țară de când a început pandemia, la jumătatea lunii februarie, potrivit buletinului informativ transmis joi de Ministerul italian al Sănătății. Numărul total al deceselor asociate noului coronavirus ajunge astfel în Italia la peste 58 de mii.

Președinta aleasă, Maia Sandu a chemat la un nou protest duminică, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău pentru a cere demisia Parlamentului și a guvernului și pentru a manifesta „față de fărădelegile care au loc”.

La o conferință de presă, Maia Sandu a anunțat totodată că vineri vor fi depuse sesizări la Curtea Constituțională pentru a abroga legile care au fost votate joi în Parlament de către deputații Partidului Socialiștilor și cei de la Partidul Șor. „Când Parlamentul se întoarce împotriva oamenilor, acest Parlament trebuie dat jos” a spus Maia Sandu.

Joi, Parlamentul a aprobat, în două lecturi, controversata inițiativă a Partidului Socialiștilor de a repune Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din subordinea președintelui țării în subordinea Parlamentului, înfuriindu-i pe suporterii președintei-alese Maia Sandu, care își vede puterile știrbite încă înainte să preia postul suprem în stat.

Embed Răspândește

În căutarea unei majorități parlamentare - noiembrie 2020

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:54 0:00

Link direct

• 240p | 2,6MB
• 360p | 3,3MB
• 480p | 4,5MB
• 720p | 5,2MB

Schimbarea inițiată de socialiști a fost votată de deputații PSRM și ai Partidului Șor, în vreme de opoziția a protestat în plen, iar suporterii ei, încurajați de însăși Sandu, au demonstrat în stradă, blocând circulația în centrul capitalei. Președinta-aleasă a îndemnat oamenii să oprească „majoritatea oligarhică Dodon-Șor din tentativa de uzurpare a puterii”. Ea a calificat evoluțiile de joi din parlament ca pe „un abuz anti-democratic pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului”.

Președintele în exercițiu și viitor lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a criticat modul în care opoziția a reacționat joi în Parlament drept „un spectacol – de instabilitate, haos și ură, demonstrat de fracțiunile de dreapta”. El a recomandat oponenților, dacă nu le place guvernul Chicu, să inițieze demisia acestuia, să îl dea jos, să aleagă un alt prim-ministru sau pot organiza alegeri parlamentare anticipate, dar să respecte procedurile legale.

În repetate rânduri, inclusiv într-un interviu cu Europa Liberă, Dodon atrăgea atenția că nici o schimbare de guvern sau dizolvarea parlamentului nu se poat face fără sprijinul fracțiunii socialiste, cea mai mare din legislativ.

Pe fundalul disputelor de joi din Parlament, când opoziția a blocat fizic prezidiul pentru a se opune socialiștilor, majoritatea formată din PSRM, Partidul Șor și foștii deputați democrați din „Pentru Moldova” au aprobat și rezilierea contractului cu Statele Unite, privind terenul fostului stadion republican pe care urma să fie ridicată noua ambasadă americană. Terenul a fost repus în posesia statului iar pe el nu se pot construi decât obiective sportive sau culturale.

Premierul Ion Chicu a criticat votul, afirmând – într-o postare pe Facebook – că „nu este o decizie reușită”, afectând relațiile cu un partener strategic.

La rândul său, ambasada Statelor Unite la Chișinău a deplâns votul din Parlament, atrăgând atenția – într-o declarație de presă – că: „Această abrogare încalcă un acord bilateral obligatoriu, încalcă dreptul internațional și afectează negativ relațiile dintre SUA și Republica Moldova”. Mai mult, ambasada amintește că Statele Unite erau pregătite să investească peste 250 de milioane în proiectul noii ambasada, ceea ce ar fi însemnat un important număr de locuri de muncă și un proiect care să ajute la dezvoltarea Chișinăului.

Premierul Ion Chicu a criticat decizia parlamentului de a întoarce în proprietatea statului moldovean terenul fostului stadion republican, din Chișinău, unde Statele Unite voiau să-și construiască o ambasadă nouă. „Consider că este o eroare să abrogi sau modifici o lege care vizează relațiile bilaterale între parteneri strategici”, a spus Chicu, citat de TV8.md. Chicu a mai spus că înaintea deciziei parlamentare controversate, deja s-au efectuat pe terenul cu pricina „activități cu caracter tehnic în comun cu partea americană”. Ideea construirii tocmai în acel loc a ambasadei americane fusese criticată în trecut de președintele Igor Dodon, dar și de unii activiști civici. Inițiativa aprobată acum de parlament, de menținere a terenului în proprietatea statului moldovean, a aparținut unor deputați socialiști. Ei susțin că ideea construcției ambasadei nu a fost discutată destul cu publicul larg, moldovean. Ambasada americană nu a comentat imediat decizia parlamentului moldovean.

În R. Moldova s-au înregistrat încă 1727 de cazuri de infectare cu COVID-19, o cifră record pentru o singură zi, potrivit IPN, și 20 de decese legate de pandemie. Între timp, la scară globală pandemia a continuat să facă victime, stabilind în mai multe țări recorduri. Italia, de exemplu, a înregistrat joi 993 de decese legate de COVID-19, cele mai multe într-o singură zi de la începutul pandemiei. În Statele Unite, s-a înregistrat tot joi un record zilnic de decese, 3100. Alte țări au prezentat joi detalii despre planurile de a vaccina populația. În Portugalia, un milion de oameni vor fi imunizați în prima fază, au anunțat autoritățile de la Lisabona. Iar în Statele Unite, foștii președinți Barack Obama, George W. Bush și Bill Clinton s-au oferit să fie vaccinați în fața camerei video, în speranța că vor mări încrederea publicului în avantajele vaccinării.

În Georgia, partidul Visul Georgian, de guvernământ, va avea o majoritate largă în viitorul parlament – 90 de fotolii din 150 -potrivit rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare în două tururi, despre care opoziția susține că au fost fraudate. Turul al doilea de la 21 noiembrie a fost boicotat de opoziție, care a cerut repetarea primei runde, din 31 octombrie, și a organizat proteste regulate împotriva rezultatelor pe care le consideră nelegitime. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Tamar Zhvania, a anunțat rezultatele finale la 3 decembrie, spunând că Visul Georgian, înființat de miliardarul Bidzina Ivanișvili, a obținut 48,22% din voturi. Blocul Mișcarea Națională Unită a primit 27,18, iar Georgia Europeană s-a clasat pe locul al treilea, cu 3,79%. Prima ședință a noului parlament ar trebui să aibă loc cel mai târziu în 10 zile de la anunțarea rezultatelor finale. Alegerile din Georgia s-au ținut în premieră în baza unui sistem reformat, susținut de Statele Unite și UE, care dă mai mare greutate reprezentării proporționale.

Formațiunile de opoziție din Armenia, nemulțumite de felul cum a gestionat premierul Nikol Pașinian conflictul din Nagorno-Karabah, s-au unit în jurul unui candidat comun care să conducă un guvern de tranziție până la noi alegeri. Decizia anunțată joi, 3 decembrie, de 17 partide armene, mărește mult presiunea asupra premierului Pașinian. El este criticat de mulți armeni pentru că a acceptat un armistițiu mediat de Rusia care a pus capăt confruntărilor cu forțele azere, dând azerilor dreptul de a controla din nou câteva districte, după decenii de jurisdicție armeană. Candidatul comun al opoziției pentru șefia unui eventual cabinet de tranziție este Vazgen Manukian, fost premier și fost ministru al apărării.

Parlamentul R. Moldova a decis trecerea Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui țării în subordinea Parlamentului, înfuriindu-i pe suporterii președintei-alese Maia Sandu, care își vede puterile știrbite încă înainte să preia postul suprem în stat. Schimbarea inițiată de socialiști a fost votată joi în două lecturi de deputații PSRM și ai Partidului Șor, în vreme de opoziția a protestat în plen, iar suporterii ei, încurajați de însăși Sandu, au demonstrat în stradă, blocând circulația în centrul capitalei. Potrivit IPN, președinta-aleasă a îndemnat oamenii să oprească „majoritatea oligarhică Dodon-Șor din tentativa de uzurpare a puterii”. Ea a calificat evoluțiile de joi din parlament ca pe „un abuz anti-democratic pus la cale de persoana care a pierdut alegerile și încrederea poporului”.

Azerbaidjanul a făcut public numărul pierderilor de efective suferite în recentul război de 44 de zile cu Armenia, legat de regiunea disputată Nagorno-Karabah. Într-o declarație publicată la 3 decembrie, Ministerul de Interne din Azerbaidjan spune că în conflictul numit de azeri „Războiul patriotic” au murit 2783 de soldați și polițiști, dintre care 103 încă nu au fost identificați. Potrivit declarației, peste 100 de militari sunt dați dispăruți, iar 1245 de militari au fost răniți, fiind în prezent internați la spital. Războiul a izbucnit la 27 septembrie și s-a încheiat la 10 noiembrie, odată cu recâștigarea de către Baku a controlul asupra a șapte districte adiacente și unele părți ale enclavei separatiste. Miercuri, 2 decembrie, Ministerul Sănătății din Armenia spusese Europei Libere că medici armeni au examinat rămășițele a 2718 militari uciși în război, adăugând că este posibil ca unele cadavre să fie ale unor militari azeri. Autoritățile de facto ale regiunii Nagorno-Karabah au spus că au identificat rămășițele a 1741 de soldați și polițiști omorâți în război.