Franco Frattini, emisarul OSCE pentru reglementarea crizei transnistrene, a anunțat sâmbătă, la Bender, că următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 ar putea avea loc în iulie sau septembrie. Iar în luna iunie Republica Moldova ar putea fi vizitată de o delegație a mediatorilor și observatorilor în reglementarea transnistreană, așa-numitul format 3+2, adică mediatorii Rusia, Ucraina și OSCE și observatorii Uniunea Europeană și SUA.
Frattini a ținut conferința de presă de la Bender după discuțiile purtate la Tiraspol cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski și cu șeful echipei transnistrene de negociatori, Vitali Ignatiev.
La Tiraspol, Krasnoselski a insistat asupra faptului că în prezent procesul de negocieri bate pasul pe loc. Printre temele de interes maxim pentru Tiraspol sunt restabilirea legăturilor telefonice dintre cele două maluri, închiderea a ceea ce Tiraspolul numește „dosarele politice” deschise de Chişinău unor funcționari din regiunea transnistreană, cooperarea sectoarelor bancare, livrarea fără piedici a corespondenței pe malul stâng. Tiraspolul este deranjat de posturile vamale comune moldo-ucrainene de la frontiera estică. Krasnoselski a mai spus că podul de la Gura Bîcului, deschis acum mai bine de un an, nu funcționează la capacitate deplină și mai există aspecte nesoluționate legate de plăcuțele de înmatriculare și permisele neutre eliberate șoferilor transnistreni.
Frattini și-a început vizita de două zile la Chișinău, unde a discutat cu „coordonatorul coaliției de guvernare” Vlad Plahotniuc și cu vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic.
În conferința de presă susținută sâmbătă dimineață la Chişinău, Cristina Lesnic a confirmat, între altele, informațiile că premierul Pavel Filip a intervenit, anul trecut, pe lângă autoritățile ucrainene, în favoarea Uzinei metalurgice de la Râbnița care risca să fie lovită de sancțiunile ucrainene impuse unui număr de 700 de firme cu legături cu Rusia.
Cristina Lesnic: „Trebuie să recunosc că într-adevăr a existat o corespondență oficială, nu doar la nivel național, dar și la nivel internațional cu privire la subiectul Uzinei metalurgice. Chişinăul nu este interesat că creeze careva bariere sau blocaje administrative niciunui agent economic care este oficial înregistrat la Agenția Servicii Publice. Această Uzină metalurgică are peste 2400 de angajați și eu cred că noi trebuie să ne gândim și la faptul că ne interesează să îmbunătățim viața oamenilor care locuiesc în Republica Moldova, mai ales dacă pretindem că regiunea transnistreană este parte componentă a Republicii Moldova.”
RISE Moldova și reporteri de la Serviciul ucrainean al Europei Libere au descoperit că Uzina metalurgică, unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul transnistrean, a fost scoasă din lista întreprinderilor sancționate de Ucraina la zece zile după ce premierul Pavel Filip a cerut acest lucru printr-o scrisoare oficială adresată omologului său ucrainean Volodimir Groisman şi președintelui Petro Poroşenko.
Urmăriți și emisiunea Dialoguri transnistrene, în română și rusă
Intervenția Guvernului Filip în favoarea uzinei de la Râbnița a fost salutată și de Franco Frattini, care a confirmat și faptul că mediatorii fuseseră informați despre aceste demersuri ale Chişinăului încă de anul trecut.
Autoritățile acționează în interesul întregii populații, a oamenilor care muncesc. Un motiv în plus pentru asta este că acel teritoriu este parte a Republicii Moldova...
Franco Frattini: „Este foarte important că autoritățile țării au inițiat ridicarea barierelor și obstacolelor. Vorbim despre mii de muncitori și evident că trebuie de făcut tot ce se poate pentru a facilita și de a ridica obstacolele. Un motiv în plus pentru asta este că acel teritoriu este parte a Republicii Moldova. Autoritățile acționează în interesul întregii populații, a oamenilor care muncesc. Deci nu am nicio obiecție, din contra, salut decizia de a susține un sector industrial important care este relevant pentru această țară în integritatea ei.”
Un alt subiect sensibil pe care a insistat Chişinăul, este starea depozitului de muniții de la Colbasna, aflat în gestiunea Grupului operativ de trupe ruse din stânga Nistrului și unde sunt stocate 20 de mii de tone de muniții, multe dintre care datează încă din perioada celui de al Doilea Război Mondial. Chișinăul și alți membri ai formatului 5+2 cer o inspecție internațională la acest depozit, inspecție care însă este refuzată de partea rusă.
Cristina Lesnic: „Abordarea Chişinăului constă în faptul că acest depozit datează din anii 1940. Este un depozit la care anterior a existat un precedent cu privire la distrugerea anumitor categorii de muniții. Nu aș vedea probleme în a replica această experiență și de această dată. Pentru noi este importantă securitate atât în interiorul țării, cât și la nivel regional. Acest depozit se află nu departe de Ucraina și cred că și Ucraina, fiind în formatul 5+2, ar putea fi cointeresată în acest proces.
În al doilea rând, până la momentul actual nu există niciun raport precis, clar, despre ce se găsește în acest depozit. Iar munițiile din acest depozit pot genera o situație de criză. Cred că o inspecție eficientă, cu participarea părților interesate, inclusiv a OSCE, ar putea să ne ofere o garanție suplimentară că în acest depozit lucrurile sunt bine administrate și să cunoaștem exact ce am putea face cu acele muniții care deja nu mai corespund criteriilor de întreținere.”
