Raportul Kroll 2 în care mai multe detalii, nume de companii sau de persoane, au fost șterse, prezintă schemele prin care au fost oferite creditele neperformante, dar și cum au circulat ulterior aceste fonduri, relatează Ziarul de Gardă. Raportul conține lista celor 77 de companii din cadrul Grupului Șor, dar și împrumuturile pe care acestea le-au luat de la băncile din R. Moldova. Potrivit Kroll, persoanele fizice și societățile afiliate grupului Șor, și-au majorat participația la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, pentru a facilita frauda și, prin urmare, au ajuns să controleze băncile și le-au determinat să sporească volumul împrumuturilor acordate. În raport se precizează că cele trei bănci fraudate au oferit împrumuturi în mărime de 2,9 miliarde de dolari companiilor din Grupul Șor. S-a constatat că o bună parte a materialelor relevante, legate de împrumuturile oferite Grupului Șor, au fost distruse în condiții suspecte de un incendiu la sfârșitul lunii noiembrie 2014.
Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, crede că majoritatea persoanelor vizate în raportul Kroll 2 nu mai sunt în țară. „Chiar dacă vine procurorul și cere să fie ridicată imunitatea unor deputați, am presupunerea și certitudinea că procurorul va ști că cel a cărui nume îl va rosti, în sală nu va mai fi”, a spus Veaceslav Negruță citat de noi.md. El a precizat că nu se referă doar la Ilan Șor. „Sunt mai multe persoane, lista probabil e mai mare”, a spus Negruță. Întrebat dacă crede că în raport ar putea fi și nume ale deputaților din actuala majoritate parlamentară, Negruță a spus: „având în vedere acțiunile din ultimele zile, numele sunt din fosta guvernare”.
Al doilea raport al companiei nu a dezvăluit nimic nou, crede comentatorul Victor Gurău citat de tvc.md. „Ancheta propriu zisă, care se duce în baza analizei făcute de raportul Kroll și dovezile care sunt obținute de către instituțiile statului sunt dovezile de bază și stau la baza învinuirii și nicidecum raportul Kroll. Noi putem vorbi despre un document care servește și satisface poftele politice, la momentul actual şi nicidecum nu ajută la constatarea și stabilirea adevărului,” afirmă Victor Gurău.
Fostul liberal Valeriu Munteanu se arată uimit că o bună parte din Raportul Kroll 2 este totuşi bruiată şi spune că ridică semne de întrebare bruierea unor pasaje importante referitoare la companii implicate în furtul miliardului. Munteanu citat de TVR Moldova se întrebă de ce comisia parlamentară de anchetă nu insistă ca partea bruiată din raport să fie publicată, eliminându-se astfel echivocul, întrucât beneficiar al acestui raport este BNM, care se află sub control parlamentar. „Din păcate, Procuratura şi celelalte instituţii ale statului obligate să investigheze acest dosar, au dormitat timp de aproape 5 ani, dând posibilitate hoţilor să piardă urma banilor furaţi. Pentru asta trebuie să răspundă toţi”, crede Valeriu Munteanu.
Expertul economic Sergiu Gaibu susţine că odată cu fiecare zi în care nu se face nimic pentru recuperarea banilor din frauda bancară, scade probabilitatea să se mai găsească banii. Gaibu, citat de adevarul.ro, spune că se va ajunge la momentul în care contribuabilii vor trebui plătească şi dobândă deja majorată a creditului acordat de Banca Naţională pentru acoperirea fraudei bancare. „Nu este exclus că va trebui să recuperăm nu doar creditul acesta, cele 14 miliarde de lei, minus 2,5 miliarde care au fost recuperate din activele vândute, dar şi o dobândă care poate să ajungă cumulativ până la 20 de miliarde de lei, ceea ce este, evident, indezirabil pentru Republica Moldova”, afirmă Sergiu Gaibu. Expertul susţine că scopul publicării raportului Kroll 2 nu a fost ca să arate implicarea unor politicieni în frauda bancară. Iar din aspectele tehnice care se conţin în raport tot pot fi scoase anumite concluzii. Comentatorul politic Corneliu Ciurea spune că marea aşteptare a cetăţenilor a fost să afle cine a beneficiat de frauda bancară, însă acest raport Kroll 2 nu oferă răspuns la această întrebare. „Din punct de vedere politic raportul este prea puţin relevant, dar în acelaşi timp, permite în continuare lansarea a tot felul de manipulări şi dezinformări pentru că, în absenţa unor informaţii clare, toată lumea este în drept să acuze pe oricine de faptul că sunt implicaţi”, afirmă comentatorul.
„Pur și simplu au făcut prăpăd din această țară!” este editorialul semnat de Vitalie Călugăreanu pe cotidianul.md. Jurnalistul ajunge la concluzia că în ultimii ani în R. Moldova s-a furat mai mult decât celebrul miliard furat, pe care guvernul Filip l-a pus pe spatele cetăţenilor. „De ce abia la sfârșitul lunii trecute Procuratura s-a hotărât să pună sechestru pe bunurile „Finpar Invest”, companie de bază în imperiul imobiliar a lui Plahotniuc, dacă procurorii știau despre combinațiile ilicite pe care le uneltește aceasta cu structurile bancare din grupul Șor, încă din 2013? De ce abia acum s-a cerut sechestru pe bunurile deja vândute ale lui Șor? De ce s-a permis ca hoții să rămână în libertate și, sub privirile „oamenilor legii”, să comită jafuri de-a dreptul astronomice”, se întreabă jurnalistul. Vitalie Călugăreanu consideră că noua guvernare ar fi trebuit să înceapă „intervenția chirurgicală” de la Procuratură pentru că acum se șterg urmele, că se trage de timp pentru ca hoții să-și salveze maximum posibil din averile dobândite ilicit.
Declarația președintelui Igor Dodon referitoare la faptul că nu va fi acceptat un procuror european în fruntea Procuraturii Generale, ar putea fi un moment de poticnire și un test de rezistență pentru alianța PSRM - ACUM, crede analistul politic, Vlad Țurcanu, citat de Radio Chişinău. „S-ar putea să existe anumite interese pe care le are Igor Dodon, care nu știm dacă vor fi salutate cu toată suflarea de cei de la Blocul ACUM. Ce se va alege, până la urmă, din acest demers de a crea o Procuratură validă, cu procurori integri și onești, vom vedea. S-ar putea ca acesta să fie un test pentru actuala alianță de conjunctură, pentru că dacă se vor poticni de un asemenea element, va fi greu să înainteze mai departe”, consideră Vlad Țurcanu.
TV8.md relatează că procurorul care instrumentează procesul ex-magistratei Domnica Manole a renunțat integral la acuzare. Motivul e că, pe parcursul cercetării judecătorești, s-a stabilit că acțiunile acesteia „nu întrunesc elemente ale infracțiunii”. În ordonanță, procurorul face referire și la mărturiile lui Andrei Năstase, președintele Platformei DA, care a fost audiat în instanță şi a declarat că nu a cunoscut-o pe Manole până să facă parte din grupul de inițiativă privind organizarea referendumului și că nu a influențat-o în niciun fel pe Manole să ia această decizie. În articol se aminteştre că pe numele Domnicăi Manole a fost pornit un dosar penal după ce în aprilie 2016 magistrata a dat câștig de cauză grupului de inițiativă pentru organizarea unui referendum legislativ, inițiat de Platforma DA, și a emis o hotărâre prin care a obligat Comisia Electorală să desfășoare plebiscitul.
Cel mai probabil ACUM va abandona ideea procurorului străin pentru a nu se certa cu PSRM, crede politologul Dionis Cenuşă citat de TVR Moldova. Igor Dodon a declarat anterior că nu va accepta numirea unui procuror european, aşa cum îşi doreşte ACUM. Cu toate acestea, Cenuşă spune că trebuie totuşi căutată o soluţie pentru a angaja experţi străini în funcţii publice în R. Moldova. „Opoziţia preşendintelui Dodon are în spate o istorie, deoarece anume el a sugerat ca funcţionarii de demnitate din Moldova trebuie să aibă doar cetăţenie moldovenească. În acest fel, el se pronunţă contra răspândirii cazurilor de redobândire a cetăţeniei române”, consideră Dionis Cenuşă.
În Ziarul de Gardă aflaţi că dintre cei șase candidați la funcția de șef al Inspectoratului General al Poliției, doi locuiesc în case la sol, care valorează câteva milioane de lei. Unul are statut de bănuit în cadrul unui dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupție. Un alt pretendent este finul de cununie al fostului șef adjunct al instituției, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta și-a procurat, în urma unui contract de investiții, un apartament de 115 m.p. în Chișinău, iar în ultimii doi ani a obținut donații de 140 mii de lei, iar la cumetrie nu mai puțin de 15 mii de euro. Majoritatea candidaților la funcția de șef al IGP indică în declarațiile lor de avere și interese că ar fi vândut sau cumpărat în ultimii ani automobile cu prețuri sub cele de piață.
Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, se întreabă dacă PDM se leapădă de Plahotniuc. „Pe cât poate fi de credibilă declarația lui Pavel Filip că PDM, iar asta înseamnă că pe lângă Filip, și Candu, și Sârbu, și Cojocaru, și Botnari, și Țuțu, și Babuc… sunt gata să se lepede de Plahotniuc? Nu mai au ei nevoie de Plahotniuc sau Plahotniuc nu mai are nevoie de ei?” notează comentatorul. Cine crede că lepădarea de Plahotniuc rezolvă problema PDM, greşeşte. „Așa cum a fost, PDM nu e doar Plahotniuc… PDM caută soluții în încercarea, destul de confuză, de a se spăla de păcatele guvernării și a reface imaginea partidului, fără de care ei nu mai sunt ceea ce au fost”, conchide Petru Grozavu.
