Opoziția democrată a contestat la Curtea Constituțională noua lege adoptată de coaliția PSRM – ACUM despre alegerea procurorului general. Această lege a diminuat rolul Consiliului Superior al Procurorilor și a sporit rolul Guvernului, prin atribuțiile conferite Ministerului Justiției de a organiza preselecția candidaților. PD crede că schimbările sporesc influența politicului asupra procuraturii. Răspunsul la această sesizare poate va fi decisiv pentru alegerea noului procuror general, dar și un test pentru noua Curte Constituțională în care au fost numiți în calitate de judecători membri de partid din coaliția majoritară.
Democraţii, în frunte cu liderul lor, Pavel Filip, cred că noua modalitate de numire a procurorului general ar reduce la o simplă formalitate rolul Consiliului Superior al Procurorilor şi ar tripla-o pe cea a Guvernului, iar acest lucru nu ar însemna altceva decât „politizarea” excesivă a funcţiei.
Ei au invocat o prevedere din Constituţie pe care ei înşişi au amendat-o atunci când au adoptat, în 2016, ultima reformă a procuraturii. Până atunci, procurorul general era numit de şeful statului, la propunerea preşedintelui Parlamentului, iar o modificare esenţială a reformei din 2016 a fost ca să împuternicească Consiliul Superior al Procurorilor să facă selecţia. Anume acest consiliu este garantul independenţei procuraturii, cred democraţii.
Procedura instituită de noile autorităţi prin legea contestată de democraţi la Curte oferă sarcina preselecţiei candidaţilor unei comisii de experţi, creată de Ministerul Justiţiei, care va propune CSP o listă scurtă din doi candidaţi.
Şefa acestui minister, Olesea Stamate, susţine că noul mecanism nu contravine normei constituţionale:
„Este discutabil în ce măsură se restricţionează rolul CSP prin instituirea acestei comisii. Eu, personal, cred că nu se restricţionează, pentru că, până la urmă, selecţia o face acelaşi consiliu, doar că în baza unei liste scurte de candidaţi, propusă de comisie”
Premisa de la care au pornit actualele autorităţi atunci când au decis să schimbe procedura de numire a procurorului general e că actualul consiliu al procurorilor, ce ar continua să fie controlat de democraţi, ar fi încercat să-i găsească un înlocuitor vechiului procuror general, Eduard Harunjen, la fel ca acesta, iar ca să-l împiedice, Parlamentul s-au văzut nevoit să schimbe în regim de urgenţă întreaga procedură de selecţie.
Nu este limpede ce s-ar întâmpla dacă Curtea Constituţională ar da peste cap legea. Premisa este doar ipotetică: în acest moment, Curtea are un corp de magistraţi total schimbat, iar Blocul ACUM, componenţa coaliţiei despre care se crede că insistă pe reforma justiţiei, şi socialiştii, pe de altă parte, văzuţi ca şi factor de reţinere a acestei reforme, au încheiat un acord politic despre continuarea cooperării, prin urmare nu ar exista premise serioase în acest moment pentru a se crede că vor proceda altfel.
Totuşi, faptul că în fruntea Curţii este un fost deputat socialist, Vladimir Ţurcan, îi face pe unii observatori să creadă că, dacă ar vrea să-şi instaleze un propriu procuror, Igor Dodon ar putea invalida, prin Curte, modificările.
Abordând zilele trecute tema, şeful statului a recunoscut că ar cunoaşte experţi care găsesc anticonstituţională legea, dar a sugerat totodată că în coaliţie ar exista suficiente argumente pentru apărarea ei în faţa Curţii.
