Vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, șeful comisiei parlamentare de anchetă în privința „furtului miliardului” a anunțat astăzi un clasament al principalilor beneficiari dedus de comisie din documente primite de la Banca Națională, care le-ar fi primit la rândul ei de la firma internațională Kroll angajată să investigheze. Principalul beneficiar al jafului ar fi fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, inclusiv prin companiile care-i aparțin, urmat de fostul premier Vladimir Filat, Ilan Șor și gruparea sa. Înainte să facă afirmațiile într-o conferință de presă, deputatul Slusari i-a spus Valentinei Ursu, într-un interviu, că raportul integral al comisiei sale va fi prezentat Parlamentului până pe 15 octombrie, adică în săptămâna dinainte alegerilor locale.
Europa Liberă: În ultimul timp ați avut mai multe apariții publice, ați încercat să explicați cât de corecți sunt pașii pe care îi faceți de când ați preluat puterea, iată, se împlinesc o sută de zile de guvernare. În general, credeți că tot ce faceți e în baza buchei și spiritului legii, astfel încât să nu dezamăgiți electoratul, cetățenii Republicii Moldova în ansamblu, dar și să nu aveți atât de multe reproșuri din partea opoziției parlamentare, care spune că totuși încercați să vă răzbunați cu ei, și nu neapărat să procedați așa cum se cuvine?
Alexandru Slusari: „Să începem cu așa-zisa opoziție. Această opoziție încă câteva luni în urmă a fost la guvernare. Ei ne judecă pe noi după valorile lor, pe care ei tot timpul le-au promovat. Toată guvernarea lui Plahotniuc tot timpul făcea tot posibilul și imposibilul pentru a nimici opoziția la propriu și la figurat: cu amenințări, cu filarea, cu interceptarea telefoanelor, cu dosare penale, cu diferite metode ilegale și noi acum vedem câte ies la suprafață. Și dacă apar la suprafață toate schemele lor, tot ce au făcut ei, dezmățul în care a fost aruncată țara în perioada guvernării lui Plahotniuc, ei imediat încep a striga că asta-i răzbunare.
Oameni buni, este acum justiția care în premieră nu este controlată de nimeni. Da, ea e departe de situația ideală, ea nu este curățată, ea nu este filtrată; reforma veritabilă a justiției încă nu s-a pornit; dar totuși deja nu există centrul de la care să primească justiția comanda – să faci aceea sau să nu faci aceea, să-l atingi pe cutare sau să nu-l atingi pe cutare. Justiția acum, cu scârț, șchiopătând, examinează toate schemele pe care le-am moștenit și care au fost implementate de fosta guvernare.
Nu există niciun gram de răzbunare, din contra, eu, de exemplu, ca cetățean și ca deputat, consider că justiția este în mare întârziere pe mai multe scheme, pe mai multe cazuri, dar asta-i situația. Cel puțin, fără ca să fiu avocatul procuraturii pot să spun că acum procuratura se mișcă mai repede decât ceea ce a fost chiar două luni în urmă, când procuratura lui Harunjen era ultima frână în calea schimbărilor.”
Europa Liberă: Liderul democraților, Pavel Filip, cel care a fost în fruntea executivului, spune că „noua guvernare oferă spectacol oamenilor, căci pâine nu este și nici nu o poate propune”.
Alexandru Slusari: „Ce are dlui în vedere când vorbește despre pâine? Sunt probleme cu achitarea salariilor, pensiilor? Eu știu că democrații speriau înainte oamenii, în momentul preluării puterii, ei mergeau prin sate și spuneau că „după ce va veni Guvernul ACUM la cârma țării, voi n-o să aveți pensii, n-o să aveți salarii, o să fie majorate la toți impozitele”. Iată au trecut câteva luni, salariile și pensiile sunt plătite la timp, sigur că e de dorit mai repede să mergem spre majorare, spre indexare, dar clar lucru că într-o sută de zile acest lucru nu este posibil, dar, sper eu, după înlăturarea mai multor scheme care sunt în cadrul achizițiilor publice, în cadrul folosirii banului public, noi în jumătate de an, maximum într-un an vom simți chiar și la nivelul bugetar majorări și asta o să ne permită să avem venituri mai mari și, respectiv, și cheltuielile pentru drumuri, pentru proiectele de infrastructură și, implicit, pentru majorarea salariilor și pensiilor.
În ultimele două luni justiția a făcut mai mult decât am văzut noi în cinci ani...
Care-i problema cu pâinea? Dl Filip cumva încearcă să dreagă busuiocul și să sustragă atenția oamenilor de la activitatea justiției, dar în ultimele două luni justiția a făcut mai mult decât am văzut noi în cinci ani precedenți.”
Europa Liberă: O să discutăm despre situația din domeniul justiției, dar vreau să punem punct la acest subiect cu schemele. De ce au trebuit atâtea scheme și cum au fost ele puse la cale? Și nu s-au gândit cei care le-au pus la cale că va veni și sfârșitul lor?
Alexandru Slusari: „O parte din oamenii care au fost implicați în aceste scheme au crezut că Plahotniuc va fi veșnic.”
Europa Liberă: Lui Plahotniuc de ce i-au trebuit aceste scheme?
Alexandru Slusari: „Pentru îmbogățire. Noi am avut la putere un clan mafiot în frunte cu un om neadecvat...”
Europa Liberă: Și era stat paralel?
Alexandru Slusari: „Stat capturat. Statul paralel presupune că există măcar organele de stat care funcționează normal și paralel există alte organe. Ceea ce a făcut Plahotniuc, el a subordonat toate organele statului, principalele organe...”
Europa Liberă: Dar el avea bani suficienți. De ce-i mai trebuiau bani?
Alexandru Slusari: „Banii niciodată nu sunt prea mulți. El a fost un om cleptocrat, care nu a avut viziuni ce trebuie de făcut cu țara. Ideea lui era foarte simplă: „Eu fur atâta cât pot, cu cât mai mult storc banii din acest popor, cu atât mai bine; să am eu atâția bani să ajungă copiilor, nepoților și în caz dacă va apare problema că trebuie să plec din țară, să nu fie nicio întrebare pentru mine”...”
Europa Liberă: Dar au fost atrași atâția cinovnici, inclusiv...
Alexandru Slusari: „Desigur! El a făcut un sindicat, un stat capturat prin implicarea mai multor persoane – 200-300 de oameni bine plătiți –, în primul rând, la nivelul justiției. Principala verigă a lui, principala pârghie a lui asupra controlului situației erau organele de drept și, în primul rând, procuratura. Noi vedem că cea mai rezistentă la schimbări, cel mai mare sabotaj îl vedem de la procuratură. Și aceste 200-300 de persoane la un moment dat au crezut că Plahotniuc îi veșnic. Din 2009, de când el a intrat în politică, oricâte schimbări se întâmplau în politică, el rămânea în picioare; din orice gâlceavă – dacă spunem așa – el ieșea învingător. Și la un moment dat probabil că această grupare a crezut că asta o să fie până la infinit și, haideți să recunoaștem sincer, noi eram aproape siguri, fără cinci minute că acest lucru s-ar fi adeverit, că Plahotniuc se va instaura încă pe următorii patru ani.”
Europa Liberă: Andrian Candu a zis că e meritul dlui Plahotniuc că PD a venit în actuala legislatură cu cei mai mulți deputați, cu 30 de parlamentari. E o fracțiune totuși numeroasă, o fracțiune care are voce.
Alexandru Slusari: „O fracțiune care în condițiile unor alegeri libere, corecte, competitive niciodată nu ar fi avut așa scor. Noi știm cum au fost alegerile pe baza sistemului proporțional, noi ținem minte câte mandate au avut ei în 2009, în 2010, în 2014. Acesta a fost plafonul lor. În condiții normale, când există concurența ideilor, când nu există coruperea alegătorilor, când nu există fraude, când nu există manipulare, monopolul asupra mass-media, Partidul Democrat niciodată nu ar fi avut scorul pe care l-a obținut pe 24 februarie.”
Europa Liberă: Dar dl Plahotniuc niciodată n-a deținut o funcție în stat. Dlui nicăieri nu și-a pus semnătura.
Alexandru Slusari: „Nu, cu excepția unei perioade scurte când a fost prim-vicepreședinte al Parlamentului.”
Europa Liberă: Nici pe un document nu și-a pus semnătura, ca să-l puteți deferi justiției.
Alexandru Slusari: „De atâta și este foarte important să meargă cât mai repede dosarele pe frauda bancară, pe privatizările ilicite, pe interceptări, pe expulzarea profesorilor. Noi avem vreo 7-8 dosare de rezonanță maximă, în care au fost implicați oameni din anturajul lui și dacă acești oameni ar fi fost deja arestați și dacă noi am fi avut justiție independentă din iunie 2019, și dacă ar fi derulat ancheta pe aceste cazuri prompt, mai curajos..., toate aceste persoane au primit indicații verbale sau direct, sau prin intermediul cuiva, a fost un lanț, eu asta știu precis.
Faptul că el [Plahotniuc] n-a pus semnătura, asta nu înseamnă că este imposibil de atras pe dânsul la răspundere...
Dar în cadrul anchetei dacă 30 de oameni într-un glas spun că ei au primit indicațiile de la aceeași persoană, nu-i neapărat să fie semnătura dânsului. Gata, iată în toate schemele sunt implicate persoanele și ele sunt întrebate: „Tu vrei singur să-ți asumi tot ce ai făcut sau totuși a fost organizat acest lucru de altcineva?” Eu nu sunt un răzbunător, dar în mod normal, dacă există așa o grupare criminală în frunte cu o persoană care nu figurează nicăieri, nu există altă cale decât de luat de la capătul executorilor. Executorii sunt arestați, sunt interogați și executorii unul după altul spun de la cine au primit comanda și din momentul în care toate căile de la executori se duc la organizator, gata, sub aspect juridic sunt toate premisele pentru a-l atrage și pe dânsul la răspundere. Faptul că el n-a pus semnătura, asta nu înseamnă că este imposibil de atras pe dânsul la răspundere. Și eu sper că chiar și cu marea întârziere pe care noi o avem de câțiva ani, dar acest lucru se va produce.”
Europa Liberă: Dl Slusari, munciți de ceva timp în fruntea acestei comisii care investighează jaful secolului, ați adus foarte multă informație. Procurorul general interimar vine și cere ridicarea imunității unor deputați care ar figura, cel puțin, în raportul Kroll și este clar că trebuie să dea mărturii. Dvs. nu ați finalizat încă raportul pe care să-l puneți pe masa instituțiilor de drept. Ce relevanță va mai avea raportul, dacă până atunci procuratura își face treaba?
Alexandru Slusari: „Dna Valentina, noi am pornit această comisie de anchetă nu de dragul spectacolului și nu de dragul la aceea ca patru luni să ținem publicul în suspans și să ieșim cu niște senzații tari doar în raporturi. Scopul comisiei... Adică, noi am avut două scopuri. Primul scop a fost misiunea de a oferi aprecierea politică, fără ca să subminăm ancheta, persoanelor de demnitate publică, parlamentarilor, reprezentanților Guvernului, Băncii Naționale, care prin acțiunile sau inacțiunile lor, în perioada 2011-2015 au contribuit la devalizarea băncilor. Aceste persoane nu neapărat sunt beneficiare. În marea majoritate a cazurilor ele n-o să figureze în lista beneficiarilor finali, dar prin acțiunile sau inacțiunile lor ei sunt complici.
Noi nu căutăm în paralel cu procuratura pe cei care au furat și care sunt beneficiarii finali...
Iată asta-i misiunea noastră și noi nu căutăm în paralel cu procuratura pe cei care au furat și care sunt beneficiarii finali. Asta-i prima misiune a noastră și a doua – noi vrem să contribuim, văzând că avem justiția pe care o avem, noi suntem mai curajoși și dacă la noi apar documente și noi încercăm să avem o abordare sistemică și comprehensivă vizavi de acest subiect, noi venim în ajutorul anchetei. Iată de ce...”
Europa Liberă: Așteptarea societății e să cunoască lista acestor beneficiari.
Alexandru Slusari: „Exact!”
Europa Liberă: Când finalizați acest raport?
Alexandru Slusari: „Nu mai târziu de 15 octombrie eu îmi planific să prezint acest raport în plenul Parlamentului. Așteptăm totuși informația de la Kroll vizavi de lista beneficiarilor, mai avem încă de lucrat, dar în linii mari situația este clară.”
Europa Liberă: Această companie ar putea totuși să ceară autorităților Republicii Moldova să nu publice lista beneficiarilor?
Aștept răspunsul de la Banca Națională, aștept răspunsul de la Kroll. Dacă apare la noi această listă a beneficiarilor, noi vom decide cum vom proceda
Alexandru Slusari: „Posibil, posibil. Din câte înțeleg eu, ei insistă, dar este dreptul lor să ceară și obligațiunile noastre față de cetățeni să procedăm așa cum vom considera de cuviință. Aștept răspunsul de la Banca Națională, aștept răspunsul de la Kroll. Dacă apare la noi această listă a beneficiarilor, noi vom decide cum vom proceda în funcție de cerințele BNM, unde putem să acceptăm aceste cerințe, unde nu putem. Oricum, comisia este independentă și noi vom decide colegial cum să procedăm.”
Europa Liberă: Să ne oferiți și detalii referitor la cum a fost semnată această înțelegere între PSRM și ACUM, pentru că apar foarte multe interpretări. Unii spun că ați cedat prea mult în favoarea nici nu a PSRM-ului, dar a președintelui Igor Dodon și că el acum adună toți laurii, și că îi oferiți posibilitatea să se întărească și chiar să ajungă să fie poate chiar tot atât de puternic ca și Plahotniuc. Să ne spuneți Dvs. mai multe din culise. A fost greu să negociați această înțelegere?
Ceea ce s-a întâmplat până în 2019 să fie uitat ca un coșmar și niciodată să nu revenim la asta...
Alexandru Slusari: „Greu, a fost greu de negociat. Și eu vă spun cu toată responsabilitatea: în conținutul acordului nu există nicio literă care poate contribui la întărirea pozițiilor lui Igor Dodon. Mai mult ca atât, dacă toate lucrurile scrise în acord vor fi implementate, noi în scurt timp vom avea o justiție absolut independentă, astfel încât să nu permitem revenirea unui Plahotniuc-2, indiferent care ar fi numele – Dodon, Slusari, Ursu. Acesta este scopul nostru: să nu permitem revenirea unui dictator. Ceea ce s-a întâmplat până în 2019 să fie uitat ca un coșmar și niciodată să nu revenim la asta.”
Europa Liberă: Dar am înțeles că cele mai multe discuții le-ați avut tocmai pe compartimentul justiției?
Alexandru Slusari: „Este adevărat și nu doar. Au fost discuții vizavi de format, cum semnăm – instituțional sau politico-partinic, să descriem detaliat reforma justiției în acest acord și 80 la sută din conținutul acestui acord corespunde viziunilor Blocului ACUM, promisiunilor electorale și, din punctul meu de vedere, intereselor cetățenilor. A fost greu de negociat. Mult timp am negociat, dar eu nu văd în acest acord revenirea lui Plahotniuc sau întărirea lui Dodon. Și, într-adevăr, anumite lucruri care s-au produs până la semnarea acestui acord ne-au trezit îngrijorarea. Iată de ce am și mers noi cu detalierea reformei justiției de la A până la Z.”
Europa Liberă: Dar la alegerea procurorului general ultimul cuvânt totuși îl va spune Igor Dodon?
Alexandru Slusari: „Noi nu putem schimba Constituția. Dar iarăși nu uitați că, de facto, am exclus actualul CSP din exercițiu. Desigur buchea Constituției este respectată, CSP va propune candidatura, dar o să fie această etapă de preselecție de la care este exclus CSP și, practic, este exclus factorul politic, o să fie mai mulți experți independenți, inclusiv unul din străinătate și eu sper foarte mult că noi prin această metodă în sfârșit vom avea un procuror general ales în baza unui concurs veritabil și nu vreau să spun că iată-iată o să rezolvăm toate problemele în justiție, dar o să facem un pas foarte important.”
Europa Liberă: Până acum percepția multora este că blocul juridic îi mai degrabă controlat sau în subordonarea președintelui din moment ce la Curtea Constituțională în frunte e fostul reprezentant al PSRM-ului; a ajuns în fruntea CNA-ului omul care a fost la instituția prezidențială consilier și, dacă se admite că și cel care va ajunge procuror general cumva ar putea să fie iarăși...
Alexandru Slusari: „Să le luăm pe rând. În fruntea SIS-ului nu este om politic.”
Europa Liberă: CNA am zis.
Alexandru Slusari: „Vorbim de SIS mai întâi - nu este om politic și nu este un om subordonat nimănui, nu este omul lui Igor Dodon. Cu Curtea Constituțională au fost câteva momente greu de înțeles pentru noi cum s-a întâmplat acest lucru, dar cu certitudine președinția Curții Constituționale nu oferă ceva suplimentar pentru luarea deciziilor. Totuși deciziile se iau de toți șase și președintele Curții Constituționale nu are acolo un vot suplimentar și eu cred că per ansamblu compania asta a Curții Constituționale tot este în mare parte depolitizată și reprezentantul socialiștilor este unul din cei șase.”
Europa Liberă: Lucrul acesta se va vedea cel mai bine...
Alexandru Slusari: „Se va vedea, se va vedea în următoarele decizii.”
Europa Liberă: ...când Înalta Curte va trebui să pronunțe anumite verdicte.
Alexandru Slusari: „Exact! Eu cred că acolo noi nu trebuie să avem mare frică. Mai multe probleme erau legate de modul în care s-a întâmplat, că, într-adevăr, s-a întâmplat pe sub masă, în aceeași măsură cum a fost selectat și șeful CNA. Acest concurs a fost mimat și noi a spus public, dar iarăși, conform reformei justiției care este introdusă în acest acord, rolul CNA va fi diminuat; se va ocupa cu corupția sistemică, dar cazurile de rezonanță legate de corupția mare vor fi concentrate în Procuratura Anticorupție. Funcția-cheie este procurorul general și noi...”
Europa Liberă: Și Dvs. ziceți că, dacă la CNA s-a mimat concursul, la procuror general excludeți acest lucru?
Alexandru Slusari: „Sper că noi am însușit lecția, am văzut și unele momente slabe în cadrul Comisiei juridice, unde din șase membri activi, patru sunt socialiști și asta a fost ceea ce a fost; am văzut și momentele slabe cu Curtea Constituțională. Eu sper că și PSRM a învățat această lecție și faptul că ei au acceptat reforma justiției și au votat această modificare la Legea procuraturii denotă că lucrurile s-au schimbat și în interiorul lor. Noi ca atare prin această reformă a justiției care este introdusă în acest acord, noi în mare parte respectăm promisiunile electorale ale Blocului ACUM. PSRM n-a promis această reformă profundă și comprehensivă.”
Europa Liberă: Obiectivul acestui acord este păstrarea majorității parlamentare...
Noi păstrăm această majoritate, deoarece reformele fundamentale, importante, în interesul cetățenilor nu au fost realizate...
Alexandru Slusari: „...pentru a implementa reformele, nu de dragul păstrării majorității. Noi păstrăm această majoritate, deoarece reformele fundamentale, importante, în interesul cetățenilor nu au fost realizate și pentru asta e nevoie de timp. Și alegerile anticipate acum, nu uitați că există decizia Curții Constituționale că alegeri anticipate pot avea loc în baza sistemului mixt. În această situație când noi nici 25 la sută n-am îndeplinit din ceea ce am promis cetățenilor, în aceste condiții alegerile anticipate nu cred că vor aduce plusvaloare țării și după aceste alegeri raportul de forțe nu cred că tare se va schimba și noi iarăși de la zero vom începe discuțiile. Și atunci apare întrebarea: pentru ce să cheltuim banii?
Europa Liberă: Revenirea la votul proporțional se va întâmpla doar după ce se încheie mandatul deplin al acestei legislaturi?
Alexandru Slusari: „Dacă Curtea Constituțională nu va revizui decizia Curții în componența precedentă. Noi acum pregătim sesizarea și eu cred că în maximum 10 zile vom depune-o în numele mai multor deputați către Curtea Constituțională în vederea revizuirii deciziei care absolut nejustificat a fost luată de gașca lui Poalelungi. Această decizie să fie revizuită și să nu fie nicio legătură între modul de alegeri – alegeri anticipate sau ordinare. Din momentul în care noi am schimbat legea, următoarele alegeri, indiferent care vor fi...”
Europa Liberă: Anticipate sau în termen să fie în baza deciziei Parlamentului?
Alexandru Slusari: „Anticipate sau ordinare să fie în baza legii care a fost modificată, în baza sistemului proporțional.”
Europa Liberă: Vorbeam că acest acord presupune păstrarea majorității parlamentare pentru implementarea reformelor, dar vreau să vă întreb: cât de solidă e această majoritate parlamentară, dacă unul câte unul deputații încep să-și exprime propriile opțiuni? Dl Țîcu a zis că vă părăsește. E o pierdere pentru Blocul ACUM?
Alexandru Slusari: „Acest lucru depinde de gradul de responsabilitate al fiecărui deputat. Mă refer aici la întrebarea Dvs.: cât de sustenabilă este această majoritate parlamentară? Marea majoritate a deputaților sunt oameni foarte responsabili și înțeleg importanța momentului și pot să se ridice deasupra propriilor supărări, nemulțumiri, chiar dacă pe alocuri ele sunt justificate și să înțeleagă care este necesitatea, care este cerința pentru țară, care este cerința oamenilor acum.
În ceea ce ține de gestul lui Octavian Țîcu, regret gestul lui, nu văd cu ce a greșit fracțiunea în raport cu dânsul; consider că noi n-am meritat ceea ce a făcut dânsul. Că a fost manipulat, că a fost curtat de alt partid cu un lider toxic (Anatol Șalaru), despre care dl Țîcu un an în urmă a spus că este o sculă de-a dlui Plahotniuc, acest lucru îi privește. Am spus că față de fracțiune dlui a greșit, față de Andrei Năstase este un gest de trădare, deoarece Octavian Țîcu era prieten cu dânsul; Octavian Țîcu știa foarte bine că Andrei Năstase urmează să candideze în numele Blocului ACUM și acest lucru a fost decis încă o lună și jumătate în urmă. Octavian Țîcu avea informația că noi negociem acest acord de câteva luni, dl Octavian Țîcu a avut discuții personale cu mine vizavi de poziția mea față de dl Igor Dodon...”
Europa Liberă: Știți răspunsul lui? Să pleci cu demnitate e o trădare, așa cum spun colegii din Blocul ACUM la adresa dlui Țîcu, dar să fii într-o alianță cu Igor Dodon e o normalitate?
Alexandru Slusari: „Haideți să delimităm lucrurile.”
Europa Liberă: Asta a zis dl Țîcu.
Și în fracțiune la noi este democrație extinsă, [Țîcu] a avut posibilități să se manifeste...
Alexandru Slusari: „Nicio problemă. Să delimităm lucrurile. Despre plecarea lui noi am intuit, fiindcă el tot timpul a avut o poziție distinctă, separată față de fracțiune și noi am tolerat acest lucru. Și în fracțiune la noi este democrație extinsă, dânsul a avut acest drept, a avut posibilități să se manifeste mai mult decât suficient în cadrul acestei fracțiuni. Și nu-i problema în plecarea lui. Cu părere de rău, el așa și n-a devenit parte componentă a echipei și valoarea lui ca deputat, cu proiecte legislative... Haideți să analizăm ce a făcut el în ultimele 3-4 luni în legislativ și dacă găsiți măcar un proiect de lege, mă rog...”
Europa Liberă: Ar mai putea să procedeze și alții ca și el?
Alexandru Slusari: „O să ajungem și la asta. Eu o să vorbesc de trădarea în care cu 10 minute înainte de conferința de presă tu vii și anunți fracțiunea că îți înaintezi candidatura la funcția de primar, știind foarte bine că Andrei Năstase este candidatul Blocului ACUM, știind foarte bine că acest lucru este de mult convenit, coordonat în cadrul Blocului și cu propunerea ipocrită că aștepți susținerea acestui bloc. Și asta...”
Europa Liberă: El i-a cerut lui Andrei Năstase să se retragă și să rămână la Interne...
Eu consider un gest de trădare în raport cu Andrei Năstase...
Alexandru Slusari: „Da, să se retragă, știind foarte bine că Andrei Năstase cu câteva zile înainte a discutat cu dânsul, știind foarte bine intențiile lui Andrei Năstase, intențiile Blocului... Iată aici eu consider un gest de trădare în raport cu Andrei Năstase. E o altă întrebare că colegii n-au prea înțeles cu ce noi am greșit în raport cu dânsul. Eu i-am spus de câteva ori: „Octavian, ai posibilitate să vii cu discursuri separate de fracțiune, numai să cunoaștem și noi că tu, iată, azi vei vorbi. Tu ai dreptul la opinie separată, la vot separat”. Nimeni n-a venit cu reproșuri; dânsul vine din societatea civilă și n-a fost nicio problemă. Eu, sincer, nu înțeleg acest gest, mai ales după cum a procedat el și la cine a aderat și din partea cui el candidează, iată aici sunt foarte, foarte multe întrebări, dar este alegerea lui și-i doresc succese.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă ar mai putea să-i urmeze și alți deputați exemplul?
Alexandru Slusari: „Din cadrul Partidului Platforma DA eu cred că n-o să fie nicio ieșire mai mult. Da, există reflexele profunde ale dlui Reniță. Am avut și cu dlui o discuție destul de sinceră, dlui cunoaște multe lucruri. Blocul a făcut chiar și această coaliție, și dânsul recunoaște că noi am făcut împreună multe lucruri bune pentru societate, în interesul cetățenilor, dar dânsul are rezerve vizavi de Igor Dodon. Dlui îl cunoaște foarte bine.
Care-i soluția? Alegerile anticipate, fără reforme? Același raport de forțe în cel mai bun caz și totul de la zero?...
Și eu am rezerve vizavi de Igor Dodon. Și noi toți avem aceste probleme, noi am spus acum despre câteva lucruri care s-au întâmplat în raport cu PSRM, dar sunt două soluții: tu poți să ai regrete, poți să faci aceste constatări, să ieși și mai departe de tine nu depinde nimic și, principalul, nu ai soluția. Ei bine, care-i soluția? Alegerile anticipate, fără reforme? Același raport de forțe în cel mai bun caz și totul de la zero? Sau tu rămâi, mergi pe calea cea mai grea, căci calea mai ușoară e: eu nu-mi asum, nu votez, critic, dar nu propun alternativă. Și este a doua cale: situația când conștientizezi că nu există alternativă plauzibilă pentru țară, nu pentru tine; pentru mine personal sunt mai multe căi și pentru colegii mei. Dar în situația când pentru țară nu există alternativă și există acest risc - și sunt, și au fost probleme în raport cu Igor Dodon - și în situația în care nu poți să mergi în alegeri anticipate fără reforme, trebuie să rămâi și să lupți pe interior. Așa cum am demonstrat noi – 2-3 luni de negocieri, 80 la sută, și puteți să vedeți și politica externă, apropo, după ce a fost semnat acest acord, i-am arătat varianta finală. Și aici o zi de negocieri am avut pe politica externă.”
Europa Liberă: În plan extern, părțile își asumă consolidarea relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană...
Alexandru Slusari: „Este un capitol aparte...”
Europa Liberă: ...implementarea Acordului de Asociere, dezvoltarea domeniului de securitate și parteneriate strategice cu țările din vecinătate – România, Ucraina și Federația Rusă, precum și cu Statele Unite ale Americii.
Alexandru Slusari: „Nu parteneriate strategice, colaborare strategică cu Statele Unite, Ucraina, România și Federația Rusă. Cu Statele Unite noi avem parteneriat strategic, cu România – relații privilegiate și un punct separat: normalizarea relațiilor cu Federația Rusă. Și când noi i-am arătat dlui Reniță ultima redacție, dlui a spus: „Alexandru, la politica externă voi ați negociat bine”...”
Europa Liberă: Deci și pericolul că în Republica Moldova ar putea să fie puse pe tava interesele țării și duse Federației Ruse...
Chestia cu federalizarea este absolut uitată...
Alexandru Slusari: „Exclus! Acest lucru este exclus, chestia cu federalizarea este absolut uitată. Acordul este semnat la capitolul politici externe...”
Europa Liberă: Adversarii politici continuă să vă spună „coaliția Kozak”.
Alexandru Slusari: „Asta este declarație politică. Eu vreau să văd prin fapte unde noi măcar cu un gram am cedat intereselor Federației Ruse, unde noi am acționat în interesele Federației Ruse. Că noi vrem normalizarea relațiilor cu Federația Rusă, eu sunt ferm convins că dacă mâine vine cel mai unionist, nu știu cine să vină, să vină Traian Băsescu ca șef al Republicii Moldova, a doua zi ei au să spună că avem nevoie de normalizarea relațiilor cu Federația Rusă – avem relațiile economice, avem situația cu piața energetică, 30 de ani nu am făcut diversificare și este o problemă, avem migrații noștri acolo, avem situația cu Transnistria... Ne place nouă, nu ne place, multe lucruri eu contest din ceea ce se întâmplă în Federația Rusă...”
Europa Liberă: Dar l-ați întrebat pe Igor Dodon ce plan are dlui la Președinție referitor la soluționarea problemei transnistrene?
Alexandru Slusari: „Dar nu depinde doar de Igor Dodon. Haideți să nu uităm că avem republică parlamentară, nu Igor Dodon va fi factorul de decizie în rezolvarea conflictului transnistrean. Dacă ați citit acest punct care este acolo despre Transnistria, se vorbește despre „statut unitar, indispensabil teritorial Republicii Moldova”, căci conflictul poate fi rezolvat doar în baza acestui principiu; se vorbește despre demilitarizarea Transnistriei doar prin metode pașnice.
Nu poate fi rezolvat conflictul transnistrean altfel decât să fie păstrat caracterul unitar al Republicii Moldova, nu există altă cale. Și acest lucru l-a recunoscut și Partidul Socialiștilor, și Igor Dodon. Nu există aici niciun pericol. Alta-i întrebarea că oricum se tărăgănească acest proces și aici fără implicarea factorilor externi – Federația Rusă, Statele Unite, vecinii noștri Ucraina, Uniunea Europeană – noi n-o să rezolvăm acest conflict, dar niciodată, niciodată n-o să fie acest lucru făcut în detrimentul intereselor, caracterului unitar al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Și foarte pe scurt despre miza alegerilor locale. Cum vedeți Dvs. competiția pe care cel puțin doi concurenți – Andrei Năstase și Ion Ceban – trebuie să o ducă pentru a obține acest mandat de primar al municipiului Chișinău din moment ce ați spus că există un pact de neagresiune în campanie?
Alexandru Slusari: „Nu există așa ceva. În acord este scris că părțile se angajează să se abțină de la atac la persoană, să nu fie aduse temele care dezbină societatea, dar nicăieri acolo nu-i scris că părțile nu pot critica una pe alta.”
Europa Liberă: Cum vedeți această luptă politică?
Alexandru Slusari: „Dar critică trebuie să fie, trebuie să fie pe idei, critică constructivă, fără atac la persoană și, important, fără folosirea de resursă administrativă, ce ține de coruperea electoratului, manipulare mediatică... Eu sper că noi în premieră o să avem alegeri libere, corecte, bazate pe concurența ideilor.”
Europa Liberă: Deci, în această campanie sunteți adversari politici?
Alexandru Slusari: „Oponenți politici, dar ne angajăm că nu vom critica sub aspectul geopolitic, un lucru normal, mi se pare, și noi de mult ar fi trebuit să facem acest lucru. Da, mai este încă un angajament, care nu se referă la Chișinău, dar la celelalte primării: dacă în turul doi iese niște candidați, niște fosile ale fostului regim Plahotniuc, că noi nu-i susținem pe dânșii și nu văd aici nicio problemă. În rest, constructivism, critică sănătoasă, confruntare de idei, chiar sunt sigur că noi câștigăm.”
Europa Liberă: Experții spun că alegerile locale vor fi un test pentru a se vedea cât de solidari rămâneți în continuare la guvernare.
Alexandru Slusari: „De acord. Parțial de acord, pentru că totuși alegerile locale în sate, în orașe, acolo este altfel de concurență, mai mult concurență între persoane decât între partide, cu excepția unor orașe și consilii raionale lupta va fi între persoane și, într-adevăr, între idei constructive privind dezvoltarea localităților.”
Europa Liberă: Oricum, alegerile locale și alegerea procurorului-șef vor arăta cât de pregătiți sunteți să guvernați Republica Moldova în continuare.
Alexandru Slusari: „De acord. Și nu doar, în fiecare zi. Noi trebuie să recunoaștem: în fiecare zi noi dăm examen, susținem acest test față de cetățeni cât de responsabili noi suntem, cât de mult noi ne gândim la interesele oamenilor și ale Republicii Moldova în întregime în raport cu propriile interese, frustrări și supărări.”
