Separatiștii din Luhansk și Donețk, ca și din alte zone de conflict din Europa și Orientul Mijlociu, își finanțează activitățile și prin traficul cu obiecte de artă și de patrimoniu, spune într-un interviu cu Europa Liberă Marek LEMIESZ, expert din partea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național din Polonia, cu o vastă experiență în domeniu, mai ales pe site-urile arheologice din Irak, Afganistan și estul Ucrainei. În ultimii ani, piața neagră a operelor de artă a devenit la fel de profitabilă ca cea pentru droguri, arme și mărfuri contrafăcute. Acest lucru se datorează caracterului în mare măsură nereglementat și confidențial al pieței, ceea ce permite o creștere majoră a traficului de bunuri culturale de către grupări teroriste și crimă organizată. Atât legiuitorii, cât și forțele de ordine s-au văzut forțați să abordeze aceste provocări, lucrând împreună pentru a închide lacunele care sunt exploatate în prezent de traficanți și clienții acestora din UE.
Europa Liberă: Domnule Lemiesz, experții se concentrează pe finanțarea activităților teroriste a DAESH prin traficarea obiectelor culturale și de patrimoniu. Puțini însă vorbesc despre Estul Ucrainei și despre finanțarea activității separatiștilor de acolo. Dumneavoastră sunteți unul dintre cei care atrag atenția asupra acestui aspect însă.
Marek Lemiesz: „Polonia este o țară tipică de tranzit, ceea ce înseamnă că noi experimentăm în fiecare zi o problemă serioasă, și
Avem dovezi că separatiștii din estul Ucrainei sunt finanțați și din excavările ilegale...
anume tranzitul ilegal de artefacte din estul Europei, Rusia și Ucraina către vestul Europei. Avem dovezi că separatiștii din estul Ucrainei sunt finanțați și din excavările ilegale, așa numiții arheologi negri. Toate aceste artefacte sunt traficate către Europa via Polonia. Am obținut câteva obiecte care vin din Asia centrală, Georgia, ceea ce înseamnă că suntem ca un fel de sandwitch: zona post-conflict din Ucraina este încă un loc de traficare a obiectelor de artă și patrimoniu extrase din celelalte foste republici sovietice.”
Europa Liberă: Și săpăturile arheologice despre care vorbiți sunt în Ucraina sau în alte părți ale Europei?
Marek Lemiesz: „În estul Ucrainei. Luhansk și Donețk.”
Europa Liberă: Altfel spus, separatiștii dispun de experți, de arheologi care conduc aceste excavări în situri arheologice.
Marek Lemiesz: „Întotdeauna în astfel de cazuri distingem câteva etape diferite ale traficului ilegal: într-o primă etapă sunt activați hoții. Cei care sapă și fură obiectele pe care le găsesc. Aceștia sunt recrutați din comunitățile locale. Apoi intră în scenă intermediarii. Aceștia sunt de regulă apropiați și în legătură cu grupurile teroriste. Mecanismul din estul Europei este exact la fel ca în Orientul Mijlociu.”
Europa Liberă: O coincidență?
Marek Lemiesz: „Nu, deloc. E vorba de aceleași reguli. Dacă acești
Ar trebui să ne concentrăm pe prevenirea traficului ilegal de bunuri culturale, ca parte a stabilizării situației din zonele post-conflict...
oameni ar avea locuri de muncă nu s-ar mai aventura să accepte astfel de joburi ilegale și riscante. Cred că ar trebui să ne concentrăm pe prevenirea traficului ilegal de bunuri culturale, ca parte a construirii și stabilizării situației din zonele post-conflict.”
Europa Liberă: Aceste săpături au loc în afara UE. De ce este totuși UE interesată să elimine această practică ilegală, deși aceasta nu are loc pe teritoriul statelor membre?
Marek Lemiesz: „Pentru că bunurile care fac obiectul acestui trafic ilegal sunt cumpărate, la negru, de cetățeni europeni. Pentru că astfel
Credem că acest lanț trebuie tăiat din rădăcină, de la cei care fac săpăturile ilegale, cei care fură artefactele și cei care le intermediază...
se spală bani. Comercianții și colecționarii particulari ai acestor bunuri furate se află pe teritoriul UE. Dar noi credem că acest lanț trebuie tăiat din rădăcină, de la cei care fac săpăturile ilegale, cei care fură artefactele și cei care le intermediază.
Sumele despre care vorbim sunt incredibil de mari: în primul an de desfășurare a unor astfel de activități de către regimul taliban din Afganistan, UNESCO a estimat că valoarea bunurilor traficate pe piața neagră - și mă refer doar la obiectele de patrimoniu istoric - a fost în jur de 60 de miliarde de euro pe an. La fel în Irak. În 2003 imediat după căderea regimului Saddam, s-au furat obiecte de artă și patrimoniu de pe aproape 150 situri arheologice- aproape 600 000 de artefacte. “
Europa Liberă: Are Polonia, are UE instrumentele necesare să lupte cu o astfel de problemă?
Marek Lemiesz: „Există cadru legislativ. Atât Polonia cât și UE au. Din 2003 am căpătat, grație unor misiuni în Orientul Mijlociu, mai ales, o valoroasă experiență în protejarea siturilor arheologice. În echipe mixte de experți civili și militari desfășurăm o activitate de protejare a
Fiecare conflict inseamnă distrugere și o nouă sursă de venit pentru traficant...
patrimoniului cultural de la începutul acestui lanț de traficare, pe care l-am descris mai sus, până la ultima etapă, vânzarea obiectelor de patrimoniu. Am instalat garduri, am sprijinit poliția, am inventariat obiectele de patrimoniu, analizăm și evaluăm siturile arheologice, identificăm surse de pericol și risc. Am putea aștepta noi conflicte în Europa sau Orientul Mijlociu. Vom repeta aceeași situatie mereu și mereu. Fiecare conflict inseamnă distrugere și o nouă sursă de venit pentru traficanti. Trebuie sa limitam această activitate in Europa si sa ii identificăm și pedepsim pe hoți, dar si pe cei care profită si cumpara aceste obiecte traficate.”
