Președintele Igor Dodon a vorbit ieri la tribuna Națiunilor Unite pentru prima dată și a cerut țărilor lumii „recunoașterea și respectarea de facto a statutului de neutralitate” al Republicii Moldova. În discursul rostit la Adunarea Generală a ONU șeful statului a ținut să sublinieze că tentativele de a pune la îndoială statutul de neutralitate al țării aprofundează „dramatic” disensiunile geopolitice interne din țara sa și „compromit orice șansă” de rezolvare a diferendului transnistrean. Corespondenta noastră a discutat în ajun cu analistul politic Igor Boțan de la Asociația ADEPT. O „radiografie” a discursului președintelui moldovean la tribuna ONU.
Europa Liberă: Despre recunoașterea neutralității Republicii Moldova se știa de mult că Igor Dodon, în calitate de președinte, o va cere. Și iată că a făcut uz de înalta tribună ONU și a transmis acest mesaj de recunoaștere și respectare, de facto, a statutului de neutralitate. E consfințit și în Legea Supremă și d-lui spune că Republica Moldova ar vrea să nu mai fie tratată ca un teritoriu neutru, pentru că aceasta ar însemna altceva decât un stat neutru. Cine va ține cont de acest mesaj? Și cum vedeți Dvs. să vină reacții de la Moscova, din alte metropole?
Igor Boțan: „Dl președinte Igor Dodon atunci când insistă pe neutralitatea Republicii Moldova, practic, bate la o ușă deschisă. Domnia sa a menționat că statutul de neutralitate a fost consfințit de Constituția țării și atunci apare întrebarea: cine la modul concret încalcă acest statut de neutralitate a Republicii Moldova?
Domnia sa ar fi putut invoca acest statut de neutralitate din Legea Supremă tocmai pentru că Republica Moldova are o problemă cu prezența unor trupe străine în țara noastră, iar la 2 mai 2017
Dl Igor Dodon, ca șef de stat, ar fi trebuit să sublinieze cui adresează acest mesaj ...
Curtea Constituțională a statuat că acest teritoriu este, de fapt, ocupat. Și dl Igor Dodon, ca șef de stat, ar fi trebuit totuși să sublinieze cui adresează acest mesaj. Înțelegem – comunității internaționale. Dar cine se face vinovat totuși pentru acest fapt care este statuat și de Curtea Constituțională, că acest statut nu este respectat? Ar fi adus ceva nou pentru opinia publică internațională, dar și pentru noi, cetățenii republicii. Totuși, trebuie să înțelegem foarte clar ce își dorește dl Igor Dodon în situația pe care o avem actualmente.”
Europa Liberă: Dacă ne amintim, anul trecut diplomația de la Chișinău a promovat Rezoluția ONU și acum niciun cuvânt nu s-a spus despre acea rezoluție de retragere a trupelor rusești, dar s-a solicitat recunoașterea neutralității, în timp ce staționează aceste trupe străine pe teritoriul de est al țării.
Igor Boțan: „Exact! Și lucrul pe care l-ați menționat Dvs. e tocmai, dacă pot spune așa, cireașa de pe tort. Dacă acum un an de zile, pe 22 iunie, a fost adoptată acea Rezoluție ONU, discursul de astăzi al dlui Igor Dodon pare a fi un fel de scuză în fața partenerilor din Federația Rusă pentru discurs și pentru acea solicitare a Republicii Moldova, care, iată, s-a soldat cu acea rezoluție. Deci, ar ieși cumva că șeful statului cere comunității
Ar trebui să înțelegem că totuși există această problemă legată de prezența militară străină pe teritoriul Republicii Moldova...
internaționale un fel de înțelegere și indulgență, iar Rusiei îi cere scuze pentru solicitarea autorităților moldovene. Nu mi se pare lucrul acesta OK, ar trebui să înțelegem că totuși există această problemă legată de prezența militară străină pe teritoriul Republicii Moldova, iar invocarea faptului că nu a explodat niciun obuz din 1992 în Transnistria, asta nu anulează ceea ce s-a întâmplat cu cetățeni ai Republicii Moldova.
Ne referim la un caz unic, când pacificatorii au ucis un simplu cetățean. Deci, nu putem vorbi despre lipsa unor astfel de cazuri tragice, care vin, iată, din partea pacificatorilor. Și încă un lucru – există prezență militară rusească pe teritoriul Republicii Moldova, care nu este reglementată în niciun fel, iar în aceste condiții noi cerem comunității internaționale să ne recunoască statutul de stat neutru. Noi, dacă avem în Constituție acest statut, trebuie să le cerem partenerilor cu care avem contacte să respecte acest statut anume acești parteneri, apoi să ne adresăm comunității internaționale ca să recunoască ceea ce-i recunoscut și este statuat în Constituția țării noastre.”
Europa Liberă: Dar faptul că șeful statului cere să fie recunoscută internațional neutralitatea Republicii Moldova, asta înseamnă să ceri de la toate statele membre ONU să recunoască oficial și prezența trupelor rusești pe teritoriul țării?
Igor Boțan: „Tocmai aici e problema. Așa cum ați formulat Dvs. întrebarea, e una foarte logică. Dl președinte Dodon, solicitând recunoașterea internațională a statutului de neutralitate a Republicii Moldova, ar face bine să deschidă parantezele și să spună: „Dlor, această recunoaștere este necesară, iar condițiile pentru ca ea să se producă sunt următoarele: ca Federația Rusă, în conformitate cu rezoluția din anul trecut, să-și retragă prezența militară, să fie stabilit un mecanism de pacificare cu participarea unor pacificatori cu mandat internațional.
Atunci ar avea sens acest lucru, pentru că și inserarea în Constituție a statutului de neutralitate, și decizia Curții Constituționale, din 2 mai 2017, tocmai spre asta ne duce: pentru Republica Moldova statutul de neutralitate e o necesitate pentru a arăta că deocamdată țara noastră are o problemă și o parte din teritoriul țării este ocupat. Deci, trebuie să existe logică în aceste solicitări.
Din păcate, nu am văzut acest lucru, dar, așa cum spuneam, impresia mea este că șeful statului mai degrabă a dorit să se prevaleze de această oportunitate ca să vorbească de la tribuna Națiunilor Unite și să transmită un mesaj de scuze față de Federația Rusă pentru ceea ce s-a întâmplat acum un an.”
Europa Liberă: Unii experți cu care am reușit să discut spun chiar mai tranșant că Igor Dodon ar fi cerut ceea ce Federația Rusă de mult așteaptă.
Igor Boțan: „Foarte bine că așteaptă Federația Rusă, numai că atunci Federația Rusă trebuie să facă un pas în întâmpinare, să-și retragă prezența militară de pe teritoriul Republicii Moldova și
Nu avem niciun fel de statut pentru cei 1.500 de soldați ruși care, de fapt, sunt dislocați pe teritoriul Republicii Moldova ...
atunci, în lipsa unor forțe străine, să avem temei pentru a discuta problema neutralității. Și știm că o parte din această prezență nu este reglementată, nu există; dacă avem un statut pentru pacificatori, nu avem niciun fel de statut pentru cei 1.500 de soldați ruși care, de fapt, sunt dislocați pe teritoriul Republicii Moldova, în stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Credeți că a fost coordonat acest discurs cu șefa Executivului, Maia Sandu?
Igor Boțan: „Dna Sandu nu poate să-i impună dlui președinte ce să spună. Poți discuta despre probleme de principiu, ce e acceptabil de principiu pentru țara noastră, iar deja modalitatea de prezentare a anumitor puncte de vedere sigur că diferă, dar modul în care a procedat dl Dodon mi se pare mai degrabă un mesaj de manifestare de indulgență față de Federația Rusă după adoptarea rezoluției de acum un an.”
Europa Liberă: Ar putea să urmeze o reacție din partea SUA, de exemplu, deoarece prin acest discurs unii subînțeleg că în mod indirect s-a lovit în Alianța Nord-Atlantică?
Igor Boțan: „Nu cred că s-a lovit în Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite cunosc foarte bine despre eforturile autorităților moldovene în privința reglementării transnistrene. Nu trebuie să uităm că, încă în 2004, dl Vladimir Voronin a înaintat acel plan, pactul pentru Republica Moldova, în care a expus toate aceste lucruri despre care dl Dodon vorbește de trei ani, de când este președinte. Deci, dl Dodon nu inventează absolut nimic. Toate ideile pe care le-a promovat dl Voronin, începând cu anul 2001 și terminând în 2007, când au fost elaborate aceste abordări a „pașilor mici”, construirea unor relații reciproce de încredere între cele două maluri – toate aceste idei sunt vehiculate de dl Dodon în ultimii trei ani de zile, iar lucrurile la care ne referim s-a încercat să fie puse în discuție împreună cu partenerii din OSCE, din Uniunea Europeană, din Statele Unite de mai multe ori.
Pur și simplu, Igor Dodon a menționat că este pentru prima oară la tribuna Națiunilor Unite și de o manieră foarte eclectică a spus tot ce crede domnia sa că ar fi de interes pentru comunitatea internațională ca să știe despre Republica Moldova – că femeile sunt promovate, că avem migrație, că cetățenii sunt divizați pe criterii geopolitice. Deci, lucruri de toate câte puțin, iar mesajul principal, așa cum ați spus și Dvs., accentele se referă la neutralitate, la soluționarea problemei transnistrene...”
Europa Liberă: Apropo, credeți că acest discurs pe care l-a rostit președintele Igor Dodon pavează o cărărușă pentru identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană?
Igor Boțan: „Nu, nu cred în asta, pentru că avem mesaje foarte clare. În primul rând, mesajele de la Tiraspol, care spun foarte clar că niciun fel de discuții în afară de recunoașterea independenței și al doilea mesaj foarte clar vine de la partenerii din Federația Rusă, de la viceprim-ministrul Kozak, care a spus foarte clar: „Nu e momentul acum să se discute despre soluții concrete ale
Discursul dlui Dodon pare straniu și, a fost o scuză față de Federația Rusă pentru rezoluția care a fost promovată anul trecut cu cererea de scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a prezenței militare rusești...
problemei transnistrene”. Și pe acest fundal, discursul dlui Dodon pare straniu și, așa cum am menționat, acest discurs a fost o scuză a dlui Dodon față de Federația Rusă pentru rezoluția care a fost promovată anul trecut cu cererea de scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova a prezenței militare rusești.
Și ca să-mi închei gândul: da, ar fi salutară această cerere, această problemă, dar cu condiția că Federația Rusă își retrage prezența militară de pe teritoriul Republicii Moldova. Și atunci ar apărea condițiile pentru a cere comunității internaționale să recunoască Republica Moldova ca fiind un stat neutru.”
Europa Liberă: Și mai ales că d-lui făcea comparație cu Austria, iar cunoscătorii recunoașterii neutralității în baza modelului Austriei spuneau că nici pe departe nu sunt asemănări între situația de atunci și cea de acum și, mai ales, că nu poate fi comparată Republica Moldova cu Austria.
Igor Boțan: „Sigur că nu poate fi, pentru că, dacă tragem aceste paralele, ne amintim ce s-a întâmplat după cel de-al Doilea Război Mondial în privința Germaniei și cum au procedat Aliații în privința Austriei care, da, datorită acestui statut de neutralitate, iată, a putut să-și croiască o pârtie pentru dezvoltare fără imixtiuni din afară, pe când soluția finală pentru reglementarea germană a apărut abia în 1990, la 3 octombrie, da, peste un an de zile, vom sărbători 30 de ani de când s-a găsit această soluție. Deci, nu putem compara lucrurile, ceea ce a fost în Austria cu ceea ce a fost în Republica Moldova, cu prezența forțelor militare străine pe teritoriul țării noastre.”
