Noul guvern condus de Ion Chicu a aprobat miercuri, 27 noiembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020 într-o ședință pe care premierul a numit-o „istorică”. Pe ce se bazează acest entuziasm? Opoziția acuză cabinetul de lipsă de transparență și „maximă iresponsabilitate” la elaborarea bugetului și promovarea unor inițiative sociale fără acoperire financiară. Punctul de vedere al economistului Viorel Gîrbu:
Europa Liberă: Așadar, Guvernul a aprobat ieri proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020, cu un deficit de 7,4 miliarde de lei ce ar urma să fie acoperit, în fond, din surse externe. Opoziția a criticat dur proiectul de buget, inclusiv pentru faptul că nu a fost supus dezbaterilor publice și că deficitul bugetar a fost umflat cu „maximă iresponsabilitate”. Premierul Chicu a calificat ședința de ieri drept „istorică”. Sigur că n-o să vă cerem să ne spuneți ce-o fi „istoric” în adoptarea acestui buget.... Dar totuși, acest proiect de buget are ceva ieșit din comun în modul în care e construit?
Guvernul vine în ultimul moment, cu întârziere foarte mare...
Viorel Gîrbu: „Cred că, într-adevăr, acest proiect de buget de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor în medicină, cred că aceste documente totuși au fost pregătite în grabă mare și principalul aspect pe care putem să-l menționăm cu referire la aceste proiecte este că într-adevăr, documentele de importanță atât de mare necesită consultate o perioadă mult mai lungă de timp. Regretabil, dar aceasta e experiența ultimilor ani. Guvernul vine în ultimul moment, cu întârziere foarte mare față de cadrul normativ și aprobă în grabă mare, fără discuții, nici măcar în ședință de guvern, aceste proiecte de documente, care totuși sunt cele mai importante documente pe care le aprobă Executivul pe durata unui an. Dacă e să vorbim despre o evaluare generală a modului în care arată aceste documente, așa cum am reușit să le examinăm, fiindcă documentele au fost făcute publice doar ieri, în a doua jumătate a zilei, atestăm faptul că în primul rând, proiectul bugetului de stat se remarcă printr-un deficit extraordinar al finanțelor publice. Avem creșterea deficitului bugetar până la nivelul de 3,3% din PIB, or limita maximă în Republica Moldova este de 2,5% din PIB, iar practica Uniunii Europene este nu mai mult de 3% din PIB, o creștere substanțială la acest capitol și poate categoria de cheltuieli care înregistrează schimbări de esență sunt servicii în domeniul economiei, iar aici vedem creștere substanțială a investițiilor capitale, pe care le propune să le facă guvernul în perioada anului următor. Dacă e să ne uităm din opiniile exprimate anterior și din documentele care sunt anexate la proiectul bugetului de stat, guvernul vine cu trei priorități, trei caracteristici generale ale proiectului bugetului de stat pentru anul următor. Aici vedem creșterea autonomiei la nivel local, așa cum prezintă autoritățile, creșterea cheltuielilor cu salarizare, dar și investițiilor capitale făcute în economie. De fapt, se vorbește despre creșterea îndemnizațiilor sociale. Or, de fapt, dimensiunea pe care o vedem foarte clar, care a beneficiat mult urmare alocării de resurse financiare substanțiale importante este de fapt dimensiunea care ține de cheltuielile ce țin de economia națională.”
Europa Liberă: Și există diferență semnificativă între proiectul de buget, „buget al solidarității”, al fostei guvernări și cel de acum?
Viorel Gîrbu: „Bugetul solidarității, iarăși, nu a fost făcut public. Guvernul a fost demis până a fi în stare, până a reuși să facă publice toate documentele. Noi despre „bugetul solidarității” știm doar din informațiile care au apărut în presă. Propriu-zis, cifrele nu am reușit să le examinăm, fiindcă bugetul respectiv nu a fost făcut public. Noi vedem doar un proiect de buget, care este prezentat de actualul Executiv. Așa cum citesc eu bugetul și dacă e să fac referință la declarațiile politicienilor făcute atât de precedenta guvernare, cât și de actuala guvernare, eu nu văd o schimbare de esență. În proiectul bugetului de stat pentru anul 2020 făcut de guvernul Chicu, excepție fiind cheltuielile capitale, deci creșterea la acest capitol e semnificativă și aceasta este noutatea care vine, cred eu, adusă de actualul executiv. Partea ce ține de solidaritate este totuși mai mult un mesaj, dacă vreți, populist, din partea claselor politice naționale. Eu nu văd în cifrele pe care le-am examinat o creștere substanțială a cheltuielilor la acest capitol, o creștere substanțială a gradului, să zicem așa, solidarității în societatea moldovenească.”
Domnia sa mizează pe creșterea creditelor din partea guvernelor altor state...
Europa Liberă: Totuși, un deficit bugetar de 7,4 miliarde de lei, crescut peste noapte – cum susține opoziția – în condițiile în care se vorbea anterior de 6,1 miliarde de lei... Pe ce resurse externe poate miza Guvernul, ca să poată realiza acest buget și să nu afecteze – cum spune aceeași opoziție – Republica Moldova pentru mulți ani înainte?
Viorel Gîrbu: „Sursele externe care urmează să fie folosite pentru finanțarea bugetului, creditorii rămân aceeași, Banca Mondială în special, dar și Consiliul Europei, Fondul Monetar Internațional, lista principalilor creditori e aceeași. La acești creditori se adaugă totuși alții noi. Guvernul mizează pe creditarea bilaterală în anul următor și aici vedem cifrele, credite impunătoare, care se estimează să fie transferate Republicii Moldova din partea Federației Ruse în mărime de 1,3 miliarde de lei și 0,2 miliarde de lei credite venite din partea Belarusului. Aceasta e noutatea care a reușit-o... Nu știu în ce măsură acest lucru poate fi calificat ca o reușită, dar cel puțin e schimbarea care se vede implementată la această etapă de către guvernul Chicu care a promis să vină cu schimbări în domeniul creditării externe a Republicii Moldova. Domnia sa mizează pe creșterea creditelor bilaterale, nu doar creditelor care sunt atrase din partea organizațiilor internaționale, dar și din partea guvernelor altor state.”
Europa Liberă: Faptul că Facebook și Google s-ar pomeni impozitate în Republica Moldova... Ar ajuta?
Viorel Gîrbu: „Această dimensiune este mult exagerată în mass-media moldovenească, e un aspect minuscul din politica fiscală pe care încearcă să o promoveze actualul executiv, dar acest proiect a fost lansat de executivul precedent, de executivul condus de d-na Sandu. De fapt, menirea acestei măsuri e să aducă o echitate. Deci dacă agenții economici autohtoni care activează în sectorul respectiv plătesc taxe, alți agenți economici care nu sunt înregistrați, dar care, dat fiind facilitățile oferite de mediul virtual, înregistrează venituri inclusiv și în economia națională, agenților respectivi trebuie să li se solicite să se conformeze legislației fiscale și să suporte aceeași povară fiscală precum este povara fiscală suportată de agenții economici autohtoni. E o măsură de echivalare a poverii fiscale și nimic mai mult decât atât.”
Europa Liberă: Relația cu FMI... Am văzut asigurări și din partea speakerului Greceanîi, și din cea a președintelui Dodon că cooperarea cu FMI și extinderea programului de colaborare ar fi în interesul R. Moldova, că „noua guvernare va respecta cu strictețe toate angajamentele pe care și le-a asumat în raport cu partenerii externi și va depune toate eforturile în vederea realizării cu succes a programului actual cu FMI, care se finalizează în luna martie 2020”, spune Dodon. Sunt încurajatoare aceste asigurări și dorințe?
Viorel Gîrbu: „Guvernul nu poate să vină cu altfel de declarații. Sigur că la nivel de declarații, poziția ar fi că Moldova respectă angajamentele făcute anterior. Aici cred că nu ar trebui să ne mire acest lucru, dar contează totuși faptele care vor urma. Sigur că pentru guvern, actualul Executiv, este simplu să respecte acele condiționalități care au mai rămas în programul cu FMI. Programul respectiv expiră, dar în același timp ne putem aminti despre declarațiile făcute la nivel politic de prim-ministrul Republicii Moldova...”
Europa Liberă: Care vorbea de o pauză...
Viorel Gîrbu: „Da, sau de o pauză, sau precum că de acum încolo guvernul își va asuma anumite obligațiuni și va atrage mijloace financiare asociate acestor obligațiuni, doar în cazul în care obligațiunea respectivă va fi foarte mult în interesul Republicii Moldova. Nu știu în ce măsură până acum acest lucru este văzut ca fiind nu foarte mult în interesul Republicii Moldova, dar cel puțin se pune accent de acum încolo că se face o selecție și nu se vor accepta orice mijloace financiare, ci doar cele care sunt conforme priorităților actualului Executiv.”
Europa Liberă: „Dacă FMI va da dovadă de flexibilitate, vom continua să lucrăm cu fondul. Dacă o astfel de flexibilitate nu va fi, atunci nu putem exclude o pauză în cooperarea noastră”, a spus dl Chicu. Aveți o explicație pentru această lipsă de armonie în atitudinea față de FMI?
Donatorii de principiu nu finanțează proiectele sociale...
Viorel Gîrbu: „Noi putem să atestăm o anumită schimbare de viziune din punct de vedere al politicii externe care urmează să fie promovată de Executiv în perioada următoare, și aici cred că Executivul va încerca să mizeze pe alte surse financiare și nu doar pe donatorii clasici pe care i-am avut până acum, iar în cazul în care aceste relații formate cu noii donatori la care migrează actualul Executiv vor intra în conflict cu vechii donatori, atunci guvernul cred că va merge și va încerca să dezvolte relații noi, deci să atragă surse noi de finanțare a economiei RM. Cred că totuși Executivul va face referință la resursele financiare pe care încearcă să le atragă din Federația Rusă, în cazul în care aceste resurse financiare și aceste aranjamente vor intra în conflict cu FMI, cu acele principii și acele valori care sunt promovate de această organizație. Presupunerea mea este că Executivul totuși va merge și va continua cu intențiile pe care le are.”
Europa Liberă: Pachetul de proiecte sociale, aprobat de Guvern... sprijin unic pentru o parte din pensionari, majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului, majorarea alocațiilor pentru veterani, indexarea pensiilor de două ori pe an... Ar putea manifesta FMI și alți donatori „flexibilitate”, cum spunea premierul Chicu, față de aceste proiecte?
Viorel Gîrbu: „Donatorii de principiu nu finanțează proiectele sociale, acest domeniu este finanțat practic exclusiv din fondurile care sunt colectate pe teritoriul Republicii Moldova. Donatorii eventual schimbă cadrul instituțional, deci promovează reforme instituționale, dar nu vin cu acoperirea cheltuielilor curente. În același timp, această discuție, opinie exprimată în mediul public din partea politicienilor privind latura socială a bugetului public național pentru anul 2020 este mult exagerată. Cheltuielile în domeniul social sunt văzute ca pondere în PIB și ca pondere în totalul cheltuielilor. De exemplu, pentru indexarea pensiilor de două ori pe an, fiindcă am auzit despre asta destul de multe referințe în acest sens, guvernul alocă doar 90 de milioane de lei, în condițiile în care cheltuielile pentru protecția socială în Republica Moldova se acordă mai mult de 24 de miliarde de lei. Totuși, mai multe declarații, decât fapte reale.”
Europa Liberă: Dvs. ca economist, după lectura acestui proiect de buget, aveți mai mult optimism, mai mult pesimism privind lucrurile în care vor evolua lucrurile în Republica Moldova?
Viorel Gîrbu: „Așa cum văd eu proiectul bugetului de stat și bugetului public național, cum va arăta în anul 2020, eu văd acest document destul de static, fără schimbări de sens, nu sunt schimbări substanțiale venite din partea schimbării politicilor fiscale, iarăși, impactul e minuscul în acest sens. Nu văd schimbări de esență în domeniul în care guvernul vrea să schimbe cheltuielile. Unica schimbare foarte importantă este din dimensiunea investițiilor capitale, a cheltuielilor pe acest domeniu, în domeniul economic, sună cred că substanțial, acest lucru ne aduce o schimbare de formă la moment. Dacă o schimbare de formă se va materializa într-o schimbare de esență urmează să vedem.”
