Așa numitul „război al plăcuțelor” de înregistrare a mașinilor, dintre Chișinău și Tiraspol s-a încheiat cu un compromis: Chișinăul a renunțat la ideea de a nu permite autovehiculelor cu plăcuțe transnistrene să treacă granița, Tiraspolul la amenințarea de a nu permite autovehiculelor cu plăcuțe moldovenești să tranziteze regiune transnistreană. A cedat numai Chișinăul, cum comentează o parte a presei locale, au cedat ambele părți, în spiritul politicii „pașilor mici” promovată de OSCE?
Vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a adus astăzi pentru prima data de la declanşarea tensiunilor clarificări publice, într-o conferinţă comună cu noul reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting aflat în vizită la Chişinău. Flenchea a repetat de fapt ceea ce scrisese zilele trecute pe pagina sa de Facebook, şi anume că restricţiile la care au recurs din 10 ianuarie autorităţile moldovene şi care fusese urmate de ameninţarea Tiraspolului că va bloca transporturile moldovene au fost doar „un test” şi că testul s-a şi încheiat, pe 20 ianuarie, iar despre rezultate va comunica mai târziu, după analiza datelor ce s-au acumulat.
„Regimul de testare în perioada 10-20 ianuarie a avut scopul să sensibilizăm locuitorii din regiune despre oportunităţile pe care le au pentru a călători liber în afara graniţelor Republicii Moldova”, a spus Flenchea.
Sunt însă câteva zile de când opoziţia şi observatorii familiarizaţi cu problematica transnistreană îl acuză pe preşedintele Igor Dodon că ar fi fost el cel care a cerut suspendarea restricţiilor de circulaţie aplicate transporturilor transnistrene fără numere neutre şi conduse de persoane fără permise eliberate la Chişinău şi că preşedintele ar fi cedat astfel în faţa Tiraspolului, subminând totodată credibilitatea propriei echipe de negociatori.
Acuzaţiile au apărut după ce Tiraspolul ameninţase, vinerea trecută, că va bloca intrarea transporturilor moldovene în regiune, drept răspuns la restricţiile Chişinăului, iar Igor Dodon a părut să intervină în dispută atunci când a anunţat, tot viner după-amiază, că a vorbit de la Moscova, unde se afla în vizită, cu Vadim Krasnoselski la telefon şi că ar fi convenit împreună să găsească soluţii care să nu „afecteze” cetăţenii.
În realitate, însă, spun politicienii din opoziţia parlamentară, Igor Dodon ar fi cedat presiunilor ruseşti. Mihai Popşoi, deputat din formaţiunea PAS a fostei prim-ministre Maia Sandu, declara marţi într-o conferinţă de presă special convocată că miza lui Dodon ar fi în general una „electorală”:
„Se pare că Igor Dodon şi-a amintit că e preşedinte şi a încercat să aplice legea din 2018, doar că în foarte scurt timp a curmat implementarea acestei interdicţii. Pe el îl interesează doar cum să creeze premise să poată influenţa factori de decizie din Transnistria ca aceştia să-i asigure la toamnă voturile necesare.”
Clarificările aduse azi de vicepremierul Flenchea, care îndeplineşte la ora actuală rolul şi de negociator-şef din partea Chişinăului, ar trebui să însemne, însă, că Igor Dodon nu ar avea vreo implicare, fiind chiar lipsită de rost, această implicare, dacă oricum restricţiile aveau caracter provizoriu şi „de testare”. Fără a face această precizare, Flenchea a recunoscut totuşi că înţelegerea din 2018 privind plăcuţele neutre de fapt nu funcţionează, sau cel puţin nu prea funcţionează:
„Doar 3% din numărul estimat al autoturismelor din stânga Nistrului au fost reînmatriculate cu asemenea plăcuţe”, a spus el.
Comentând tema în conferinţa cu care îşi anunţa startul primei vizite la Chişinău şi Tiraspol în calitate de reprezentant OSCE în procesul de negocieri, Thomas Mayr-Harting a sugerat că compromisul atins în 2018 ar fi fost prea important ca să fie subminat în vreun fel.
„A fost un pas important. Ştiu că domnul Fratini se mândrea cu acea decizie. Din ce înţeleg, acum guvernul de la Chişinău vrea să obţină o imagine mai clară asupra implementării ei, dar orice s-ar întreprinde, e nevoie să se ţină cont de un context mai larg, să se aibă în vedere că e o chestiune ce ţine de facilitarea circulaţiei internaţionale.”
Răspunzând unei întrebări a Europei Libere despre perspectivele identificării unei soluţii politice de reintegrare, ambasadorul OSCE s-a arătat sceptic:
„Acest lucru va depinde de situaţia politică din Republica Moldova. E un subiect care necesită consens larg. Situaţia electorală, însă, s-ar putea să nu fie chiar potrivită pentru atingerea acestui consens, prin urmare nici pentru evenimente decisive în reglementarea transnistreană.”
Anul trecut, preşedintele Igor Dodon a spus de mai multe ori, prima data în presa străină, că ar exista un context internațional favorabil avansării rapide în chestiunea transnistreană, însă ulterior, confruntat cu criticile premierului de atunci, Maia Sandu, a renunţat la această retorică, spunând deja că e nevoie de un consens larg, care deocamdată are puţine şanse să fie atins.
