Linkuri accesibilitate

Iurie Calestru:„ Să le spunem copiilor că vor trăi într-o țară dezvoltată și nu vor migra pentru că nu au nimic”


Iurie Calestru, director de programe IDEP Moldova

Programul ECIPES își propune ca, din fonduri europene alocate Moldovei prin Instrumentul pentru Vecinătate (ENI), să susțină tinerii în perioada 2021-2022 pentru lansarea unei afaceri, să acorde sprijin autorităților publice locale care sunt înfrățite cu autoritățile publice locale din UE și să ofere suport pentru cetățenii moldoveni în vederea susținerii financiare a reînnoirii echipamentelor electrocasnice (frigider, mașină de spălat, TV). Iurie Calestru, director de programe IDEP Moldova, declară că Republica Moldova este cel mai mare recipient de ajutor din partea UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, iar acest program poate duce la creşterea bunăstării populaţiei.

Interviu cu Iurie Calestru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:20 0:00
Link direct



Iurie Calestru: „Am venit în cadrul Parlamentului European, Comisiei Europene în urma mai multor discuții și dezbateri cu o propunere de a crea un proiect destinat celor trei mari categorii care, de fapt, trebuie să fie beneficiarii finali: individ, antreprenor, localitate. Putem spera că într-adevăr vom contribui prin acest program la faptul că 17% din populația Republicii Moldova, deci prin Programul „Renovarea echipamentelor casnice” sau cum îl mai știm din România, care lucrează deja de mai mulți ani, „Rabla electrocasnice”, deci vor beneficia de acest program. Explic de ce este vorba de 17%, chiar dacă sunt numai 200 de mii de beneficiari, conform estimărilor noastre...”

Europa Liberă: Câți sunt?

Iurie Calestru: „200 de mii de beneficiari, timp de doi ani, 2021 și 2022. Conform estimărilor noastre, 95% din beneficiari vor fi din familii, ceea ce din start va avea impact datorită faptului că avem 2,12 persoane per familie, 420 de mii de beneficiari, deci și atunci avem aproximativ 17% din populația Republicii Moldova, 500 de primării, ceea ce este practic un pic mai mult de 50% din numărul total al autorităților publice locale din Republica Moldova. Vom promova un pic și competiția între ele, deci să organizeze evenimente comune cu cei din Uniunea Europeană și 2000 de tineri, timp de doi ani, 2021 și 2022, ceea ce este 0,35%, dacă vorbim de categoria 18-35 de ani sau 0,7%, dacă vorbim de cei de 18-25 de ani, dar aici trebuie să luăm în calcul un moment foarte important. Potrivit discuțiilor noastre cu tinerii, fiecare dintre ei are implicați cel puțin încă trei colegi sau semeni de-ai săi în afacerea sa, ceea ce din start va însemna că să reducem migrarea tinerilor, să promovăm activismul autorităților publice locale, ca fiecare primar să vină și să povestească cum cu acei 10 mii de euro susținere din partea Uniunii Europene a făcut, de exemplu, un proiect prin care să deschidă un centru de tineret, unde să se genereze proiecte care să aducă diverse afaceri sau fiecare om din localitate, pentru că asta ar fi categoria cea mai mare, ar putea să spună că „eu am Europa acasă, la mine la bucătărie, la mine în baie, la mine în camera de zi, la televizor”.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți un bun cunoscător al dosarului cooperării Republica Moldova – Uniunea Europeană. De ce prea puțin se cunoaște despre beneficiile pe care le aduce apropierea Moldovei de UE?

Iurie Calestru: „Dacă nu era Uniunea Europeană, nu era suportul Uniunii Europene, noi eram net inferiori versus situației pe care o avem actualmente. Sigur că este o mare problemă, că la fiecare proiect ar fi trebuit să fie foarte clar stipulat prin multe indicatoare, prin campanii de informare că aceste proiecte au fost realizate cu fonduri europene, dar cred că mai există și o chestie prin care rugăm prin acest program să se revină asupra abordării și să se creeze un fond adițional paralel cu ceea ce există actualmente, destinat anume: individ, antreprenor, localitate, astfel încât omul să poată vedea Europa la sine acasă, la sine în localitate și la sine în mica afacere.”

Europa Liberă: Eu am vrut să vă aduc la gândul pe care îl exprima un fost diplomat american care spunea că SUA construiesc drumuri, România renovează grădinițe, iar Rusia este creditată cu multă încredere de către cetățenii Republicii Moldova. Care este concluzia?

Iurie Calestru: „Da, sunt perfect de acord. Ce să vă spun?...”

Europa Liberă: Mergeți prin sate, interacționați cu atâtea persoane, cunoașteți mentalitatea cetățeanului Republicii Moldova. Totuși, de ce atâta răzvrătire?

E simplu, omul vrea beneficii


Iurie Calestru: „Noi am explicat și la Bruxelles că, oameni buni, există fonduri pentru autoritățile centrale, există fonduri pentru ONG-uri, chiar dacă și eu sunt reprezentantul unui ONG, și există fonduri pentru business. Oamenii sunt trecuți doar în rapoartele noastre în calitate de beneficiari. Și e simplu, omul vrea beneficii. În momentul când a fost liberalizarea regimului de vize, noi toți am simțit beneficiul...”

Europa Liberă: Dar acum schimbarea macazului din partea partenerilor externi ai Republicii Moldova că ar trebui să fie direcționate sprijinul, susținerea financiară către cetățean și nu neapărat către administrația centrală, către guvernanți, cum vedeți această abordare?

Iurie Calestru: „Am vrea să credem că am contribuit un pic și noi la acest concept, pentru că, începând cu data de 22 iulie, am fost în Parlamentul European, în Comisia Europeană, Comitetul Regiunilor Europene, Ambasada Ucrainei, Georgiei, inclusiv dl Popescu, ex-ministrul de externe, căruia i-am prezentat acest concept și sperăm că poate totuși a fost auzit faptul că cetățenii, de fapt, trebuie să fie cei mai importanți în cadrul tuturor programelor de susținere. Am propus să creăm un program-pilot care să valideze teoria că dacă oamenii vor simți Europa la ei acasă, la ei în localitate sau în mica lor afacere, ei cu certitudine că nu doar vor fi întrebați de ce iubim Europa sau nu doar vor beneficia de proiectele care uneori nu au sigle că au fost renovate cu ajutorul Uniunii Europene, dar vor avea și o susținere de durată prin bunurile și serviciile pe care le utilizează și sunt perfect de acord cu Dvs. că nu doar prin beneficii se măsoară totul și aici ar fi corect să ne întrebăm: dar ce am dat noi Europei? Deci, aici tot trebuie să fim absolut conștienți.”

Europa Liberă: Și ce oferă cetățenii Republicii Moldova și statul Uniunii Europene?


Iurie Calestru: „Sigur că este o întrebare dureroasă. Deci, ar fi trebuit să ofere mult mai mult, ar fi trebuit să ofere reforme despre care noi vorbim de foarte mulți ani, care se finanțează cu milioane și dacă acum întrebăm oamenii dacă au simțit cele 740 de milioane care au fost acordate Republicii Moldova în exercițiul financiar 2014-2020, oamenii vor spune că nu. Și asta este problema. Noi rugăm ca 40 de milioane de euro pentru acești doi ani, 2021 și 2022, să fie direcționați către un program prin care se exclud chestiunile birocratice, se exclude timpul care este foarte lung de realizare a anumitor proiecte și orice cetățean, sperăm noi cu Doamne ajută să fie realizat acest program, va spune că „da, eu am Uniunea Europeană la bucătărie, în camera de zi, în sală sau o văd la mine în localitate” etc.”


Europa Liberă: Dar înghețarea dialogului la nivel înalt s-ar putea răsfrânge asupra implementării acestor proiecte?

Iurie Calestru: „Aveți în vedere că noi să nu fim victime ale politicienilor iresponsabili? Absolut! Acest program vine cu răspunsul la acest risc care ar putea să se producă. În acest sens am fost onorați să fim invitați în cadrul acelor 25 de discuții care au avut loc în iulie anul trecut în Comisia Europeană, în Parlamentul European. Și am organizat o dezbatere în Parlamentul European la care au participat peste 70 de persoane, ulterior am convins doi eurodeputați să adreseze întrebări scrise către Comisia Europeană în legătură cu conceptul nostru EC IPES.”

Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că mai degrabă sunteți auziți, ascultați la Bruxelles și mai puțin acasă, în Republica Moldova?

Iurie Calestru: „Da! Dureros, dar da. Da, acolo se deschid ușile oamenilor care știu ce vorbesc, o fac cu profesionalism moderat, și aici nu știu...”

Europa Liberă: Și aveți explicații la reticența autorităților din Moldova?

Iurie Calestru: „Nu vă pot spune, pentru că prima dată am fost la șeful cabinetului dnei prim-ministru Maia Sandu în iunie 2019, ulterior am continuat și în august la șeful cabinetului dnei prim-ministru, acum am încercat și cu autoritățile noi, în noiembrie am transmis o solicitare de o reacție în legătură cu proiectul autostrăzii, pe care știți că noi îl promovăm și cu acesta, cu EC IPES...”

Europa Liberă: Autostrada Unirii?

Iurie Calestru: „Da, desigur!”

Europa Liberă: Ce soartă va avea acest proiect, pentru că și autoritățile de la București ezită să se pronunțe foarte clar ce va fi?

Iurie Calestru: „Dar de ce?...”

Europa Liberă: Dl Orban, premierul României, a spus că ar trebui să se reevalueze acest proiect, ca să vadă de unde se vor găsi mijloace financiare, cum pot fi investiți acești bani.

Integrarea europeană nu înseamnă doar principii și valori, ci și asumarea responsabilități


Iurie Calestru: „Da, dl premier Orban a spus clar că infrastructura din partea Moldovei și din România urmează să fie de o importanță deosebită pentru România și a dat de înțeles cu text direct că Autostrada Unirii va fi o prioritate. Urmează proceduri complexe pentru renunțarea la parteneriatul public-privat pentru ca să fie posibil să fie realizat prin proiecte europene. Am avut în acest sens anumite discuții cu mai mulți eurodeputați și acum când am fost la Bruxelles. Ucraina a fost foarte bravo, așa încât utilizând această oportunitate, inclusiv poate și mulțumită aportului nostru de mediatizare, a semnat un contract cu BERD în noiembrie anul trecut pentru renovarea autostrăzii Odesa-Kiev, ceea ce din start înseamnă că noi devenim într-o anumită perioadă de timp o zonă de tampon între două autostrăzi. Și aici ar trebui să ne punem întrebarea ce facem, pentru că, să dea Domnul să ajungem vreodată la momentul când vom fi gata să aderăm la Uniunea Europeană în calitate de țară candidat, țară membru și atunci vom fi întrebați. Deci trebuie să ne facem temele pe acasă, să ne ducem acasă și să nu facem reabilitarea infrastructurii la standardele anilor ‘80, fiindcă asta facem, dar să fim în pas cu timpul, să facem autostrada Ungheni-Chișinău, ulterior, Chișinău-Odesa, pentru că anume tronsonul respectiv ar asigura bancabilitatea acestui proiect. Și atât!

Să recunoaștem că soarta noastră este în mâinile noastre


Trebuie să conștientizăm că integrarea europeană nu înseamnă doar principii și valori, dar înseamnă și asumarea proiectelor de infrastructură majoră și a responsabilități. Pentru că da, este responsabilitate; da, este complicat; da, este scump. Poate să acorde asistență Uniunea Europeană? Da! Ce trebuie noi pentru asta să facem? Să recunoaștem că soarta noastră este în mâinile noastre, deci să facem ceva mai mult decât doar declarații și să credem în viitor și să le spunem copiilor că vor trăi într-o țară dezvoltată și nu vor migra pentru că nu au nimic, inclusiv infrastructură. Aici cred că este cea mai mare întrebare, pentru că la final de zi, săptămână, lună, an fiecare dintre noi când privește în oglindă trebuie să răspundă sincer și nu cuiva, dar noi pentru noi. Și eu, de exemplu, le-am spus copiilor mei cu un pic de mândrie atunci când săptămâna trecută am fost la Comisia Europeană și Directoratul Extinderii de Vecinătate, întrevederea fiind coordonată de către comisar, am fost supranumit - nu știu, mai în glumă, mai în serios - „arhitectul integrării europene a Republicii Moldova”, chiar m-am simțit așa, un pic... Da, nu am primit susținere; da, nu am primit finanțare; nu am fost eu la nivelul așteptărilor sau mai știu ce, dar acolo sunt mai bine auzit decât aici, pentru că oamenii văd că există potențial în proiecte, indiferent cine vine cu aceste proiecte, ce grupuri reprezintă, pentru că mulți mi-au spus că „nu mă interesează preferințele tale politice, dacă ideile tale au dreptul la viață, haideți să lucrăm”. Și am fost auziți de oameni foarte importanți și influenți. Și acum timp de 60 de zile urmează să se pronunțe Comisia Europeană în legătură cu finanțarea acestui program. Mai mult decât atât, vreau să vă spun că a fost coordonată întrevederea la Comisia Europeană pentru Inovații, Cercetare și Educare de către dna comisar Mariya Gabriel, o întrevedere pe data de 22, în care am fost foarte bucuroși să înțelegem că conceptul nostru poate deveni un program-prototip și nu doar pentru țările învecinate cu Uniunea Europeană, precum sunt Moldova, Ucraina și Georgia, întrucât de obicei proiectele care se lansează pentru noi sunt în același pas, deoarece avem același nivel de progres, dar poate să fie și o replică la nivelul Uniunii Europene, pentru că vine cu reducerea costurilor de administrare de la 30 la 70%, la 3-5, deci care rămâne pentru monitoring și evaluare. De exemplu, persoanele care vor beneficia de Programul „Rabla electrocasnice” în Republica Moldova ar trebui să semneze o declarație că ei sunt beneficiar de facto, că nu va umbla cineva să facă niște jocuri, să colecteze echipamentele de prin țară, haideți, vă rog, pentru că în cadrul Uniunii Europene proiectele europene sunt foarte strict monitorizate.

Programul ECIPES
Programul ECIPES


Și acum suntem în faza în care după ce am revenit de la Bruxelles, având foarte multe întrevederi cu foarte multe persoane foarte importante și influente, care nu ne-am gândit vreodată că ar deschide ușa unor oameni simpli care vin din societatea civilă, coordonăm acordarea unei întrebări scrise, colective, din partea mai multor grupuri care reprezintă peste 65% din Parlamentul European, vorbim despre EPP, S&D Renew Europe către Comisia Europeană ca să formeze un grup de lucru care să dezvolte Programul EC IPES, așa încât implicând Parlamentul European, Comitetul Regiunilor Europene, pe noi ca autori și ambasadele țărilor unde s-ar realiza respectivul proiect, deci vorbim de Moldova sau Moldova, Ucraina, Georgia, în funcție de decizia Comisiei, să putem să lucrăm asupra programului, așa încât să-l dezvoltăm și - cu Doamne ajută! - poate prin august să mergem cu campaniile de informare prin localități și prin instituțiile de învățământ, exact cum am făcut-o și până acum și am avut peste o mie de copii consultați, peste 80 de autorități publice locale și peste 80 de potențiali beneficiari ai Programului „Rabla electrocasnice”, toate pot fi găsite absolut transparent. Și să sperăm că vom aduce Europa la fiecare acasă și atunci nu va mai fi discuția că ceea ce este, pentru că este foarte dureros și pentru donatori, credeți-ne, pentru că și ei fiind cu inima deschisă, cu cele mai bune intenții constată niște inexplicabilități pe care și noi le vedem, dar încercăm să le spunem simplu că oamenii atunci când nu beneficiază, nici nu simt și poate că asta și este chestia. Dacă omul va fi în centrul atenției și al acestor programe sau, cel puțin, al unui prototip-program, precum noi presupunem, realitatea va fi cu totul alta.”

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG