„Am fost olecuțică la poarta Europei, dar a venit Dodon și ne-am întors cu 10 ani în urmă” (FOTO/VIDEO)

Peste două miliarde de euro au oferit în ultimii cinci ani Republicii Moldova partenerii externi. Suma depășește de două ori un buget anual al țării și vine prioritar din partea Statelor Unite ale Americii, a Uniunii Europene și a statelor membre. Aceste date apar în publicația „Obiectiv European”. Potrivit sursei, fără aceste granturi și împrumuturi resuscitarea economică, dezvoltarea și reformarea instituțiilor de stat ar fi fost imposibilă. Cei mai mulți dintre banii primiți sunt granturi. Prin urmare, ei nu trebuie returnați. Pe ce se bazează relația Republicii Moldova cu partenerii externi – pe geopolitică sau pe valori? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

* * *

„Relația Uniunii Europene cu Republica Moldova nu a fost niciodată bazată pe geopolitică, ci pe valori”. Declarația aparține ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. Diplomatul susține că procesul de reforme trebuie să continue, iar Uniunea Europeană va urmări cum vor fi desfășurate reformele în domeniul justiției, cum va continua lupta împotriva corupției la modul real, dar și investigațiile în cazurile răsunătoare, cum ar fi cel al fraudei bancare. Regiunea-cheie Cahul, susținută de Uniunea Europeană, va beneficia de asistență considerabilă pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor la un nivel cât mai aproape de standardele comunitare. Oamenii cu care am discutat la sudul Moldovei spun că nu cunosc despre ajutoarele oferite de Rusia și că ei își doresc un trai decent, dar, sugerează cahulenii, țara lor merge pe o cale greșită.

– „Dl Dodon ne duce țara în groapă, țara noastră merge într-o pustie, noi, pensionarii, plângem de sărăcie și nu mai putem să mai răbdăm, și o să-l dăm pe Dodon jos, și o să aducem un om independent, care are frică de Dumnezeu și rușine de lume. Mă cheamă Grosu Evdochia.”

Europa Liberă: Dar cine-i dorește mai mult bine Republicii Moldova?

– „Eu nu spun nici de Europeană, nici de ruși, eu spun să fim independenți, că suntem o țară frumoasă și să ne dea pace Dodon, pentru că ne-a pus numai piedici și ne pune și în ziua de azi. Și uită-te acum câți milionari sunt. Pe aceștia de ce nu-i ridică de culaci? De ce? Pe cel care avea șase oi și doi boi îl ridicau că-i culac, dar acum că au mașini și au avioane, și au de toate? Dodon se odihnește în toate kurorturile (sanatoriile) cu trei copii și cu soția, dar nu se gândește la oamenii aceștia ca mine. Am muncit o viață bucătăreasă, mi-am fript ochii și mi-au dat 1.400 de lei pensie?”

Europa Liberă: Ce viitor are Moldova?

– „Toată lumea fuge din Moldova și noi ne rugăm la Dumnezeu în fiecare duminică la sfânta biserică să ne vină copiii acasă, să dea Dumnezeu să ne vină copiii acasă. Să vină un împărat așa ca Ștefan cel Mare, cu sfânta cruce în mână, cu frică de Dumnezeu și rușine de lume și să ne țină pe toți acasă grămăjoară, cum ține cloșca puii.”

Valentina Ursu, Europa Liberă.

– „N-am eu ce vă spune, vă spun cum a spus și femeia asta. Moldova-i vândută pe toate părțile, noi numai ne aflăm, așa, toți se duc din Moldova. Ce bun avem? Bătrânii care au mai rămas, iaca-i ora două, treci pe drum, niciun om nu întâlnești, îi pustiu, nu-i nimeni. Să aducă băieții acasă, să vină să deschidă locuri de lucru, să le dea de lucru.”

Europa Liberă: Moldova mai aproape de Rusia, mai aproape de Uniunea Europeană, cum o vedeți Dvs.?

– „Nu Unire cu România, că nici românul nu-mi aduce, dacă nu lucrez eu și nici rusul nu-mi aduce, dacă nu lucrez eu; dacă lucrez și bat din ciocan, că am o pensie mizeră, de 820 de lei.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt, de la radio.

– „Aseară v-am ascultat, dna Valentina, de la Corjeuți, din care mulți îs plecați în Franța.”

Europa Liberă: Cine ajută Republica Moldova mai mult ca să se mențină cel puțin pe linia asta de plutire?

– „Vin ajutoarele de la Uniunea Europeană și din partea României, iar din partea Rusiei – numai vorbe goale, dar noi nu vrem ca să așteptăm ajutoare, noi vrem ca lumea să rămână în țară și să producă, dar să nu aștepte pomană, pentru că-i foarte complicat de trăit acum în Moldova.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană și-a schimbat un pic atitudinea. Dacă în toți acești ani de independență a oferit asistență financiară guvernelor, acum zice că banii ar trebui să vină direct la primărie, la administrația publică locală, la cetățeni. Cum vedeți această abordare?

– „Mi-a plăcut ideea cu regiuni-pilot și Cahulul este această regiune, pentru ca banii și investițiile să vină la direct și numai atunci când se vor scrie proiecte și propuneri despre ce vrem noi, dar multă lume nu știe ce vrea. Rătăcirea asta ne duce și pe noi, ceilalți...”

Europa Liberă: ...dezbină societatea...

– „Dezbină, dezbină! Și de la viitoarele alegeri nu știu ce să așteptăm, pentru că partea dreaptă este foarte dezbinată, noi am obosit să tot așteptăm îmbunătățirea, am îmbătrânit, am crezut că ajungem la un viitor de cel luminos pe care ni-l promiteau și noi, intelectualii (eu sunt lucrător în cultură), promovăm valorile și dreptatea, dar tot timpul iese la suprafață acel care nu-i cu dreptate.”

Europa Liberă: Dar fără ajutorul acesta venit din afară, din Occident, Moldova s-ar dezvolta ca țară independentă?

– „Of! Nu știu ce să spunem, dar slabă nădejde. Cred că trebuie înfăptuită Unirea și să avem un guvern comun.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a ajuns cu microfonul aici, în zona de sud a Moldovei, la Cahul, și întrebăm cetățenii ce știu despre apropierea țării lor de Uniunea Europeană.

– „Este foarte important pentru noi ca să ne apropiem de Uniunea Europeană, deoarece ne oferă dezvoltare. Și la Cahul se întreprind măsuri foarte bune din partea autorităților publice locale, din partea ONG-urilor ca să luăm ceva inovativ și să implementăm la noi acasă.”

Europa Liberă: Ce se dezvoltă cu banii europeni aici, la Cahul?

– „Avem proiecte ale Uniunii Europene atât în domeniul dezvoltării comunitare, cât și în domeniul antreprenoriatului, chiar în anul 2019 cu bani europeni am susținut cinci idei de afaceri, bani aduși în municipiul Cahul pentru a stimula tinerii de a nu pleca din țară, dar de a investi și a dezvolta afaceri de succes la noi în localitate.”

Europa Liberă: Republica Moldova trebuie să aștepte doar de la Uniunea Europeană să i se dea sau poate oferi și Republica Moldova ceva pentru UE?

– „Poate oferi bune exemple, bune inițiative din banii finanțați de ei, ca să fie puse și alte priorități pentru alte state care ar dori să implementeze proiecte de succes la ei în țară. Este foarte important să scăpăm de corupție, să scăpăm de sărăcie, să dezvoltăm educația și să arătăm un bun exemplu pentru UE că Moldova poate, are potențial și poate să ajungă parte a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Viitorul Moldovei e mai aproape de Rusia sau mai aproape de Uniunea Europeană?

– „De Uniunea Europeană, pentru că se vede. Rusia ce ne dă? Întorc înapoi lumea de acolo, nu le primesc producția la moldoveni. Ce are să ne dea nouă Rusia? Da, eu am lucrat cu rușii, dar ruși de aceia nu cred să mai fie. Și atunci erau alți ruși, acum îs alții. Acum îs ruși de-alde Dodon, parcă-s făcuți toți în toate părțile.”

Europa Liberă: Occidentul a luat o decizie ca să ajute mai degrabă administrația publică locală, cetățenii, dar să nu fie direcționați banii la guvern, până când nu fac reforme adevărate, ca să aducă bunăstare în casa cetățenilor. Cum priviți Dvs. această politică promovată de Uniunea Europeană, de Statele Unite?

– „Clar că așa-i, să dea la lume, pentru lume, deodată ca să se folosească lumea, să nu dea guvernului, că ei au luat de-acu, ei de-acu și-au luat a lor.”

Europa Liberă: Cetățenii înțeleg beneficiile de pe urma apropierii țării lor de UE?

– „Cine să înțeleagă? Bătrânii care au rămas toți aici? Tineretul îi plecat. Și ce știe bătrânul acela? Chiar și eu, poate nu înțeleg nici eu corect. Dar cine să înțeleagă aici, bătrânii aceștia care au rămas? Iaca cum am văzut autobuzele lui Șor încărcau lumea și-i duceau, toată săptămâna duceau bătrâni. Ca să creadă că lumea noastră de aici îi proastă, pun și copii la mijloc.

Pentru ce pune copilul acela, să-i trezească toate prostiile lui Șor în cap, care nu-i aici sau ale celorlalți, că aici tot politica merge cu tot cu Dodon. Ce noi nu vedem, noi nu înțelegem? Dar ei ce? Ei iau bătrânii ăștia și-i plimbă oleacă pe acolo, le dau un kil de grecikă (hrișcă), încă dacă le dau grecikă, niște crupă de aceea care-i cu tot cu gândaci. Și omul, săracul, se duce, că el n-are pe ce s-o cumpere.”

Europa Liberă: În toamnă vor fi alegeri prezidențiale. E greu să știi cui să-i dai votul?

– „Foarte greu. Clar că este sărmana Maia Sandu, dar ea singură, ce poate face o persoană? Trebuie mai mulți pe lângă dânsa, că trebuie susținere, trebuie ajutor. Dar cine? Toți trag la dânșii. La noi îi nenorocire, îi dezastru în țara asta.”

Europa Liberă: Dvs. faceți diferență între forțele politice pro-europene și celelalte, pro-ruse?

– „Așa-i cunosc, dar ținere de minte nu prea așa multă. Și lumea noastră ce înțelege? Nu înțelege nimic.”

Europa Liberă: Și peste 10 ani cum vedeți viitorul Moldovei?

– „Nu știu, eu nu văd nimic, nimic bun, mai rău decât îi acum cred că de o mie de ori o să fie dacă au să fie tot aceștia, tot socialiștii. Mai bine nu poate să fie. Ce nu se vede? Ce-i pentru lume? Nimic nu-i și de atâta și pleacă tineretul, pleacă și pleacă și au să plece încă. O să rămânem numai noi, cei care o să cădem pe drum ca muștele și n-o să aibă cine să ne scoale de jos.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a poposit cu microfonul aici, la Cahul. Voi, tinerii, ce știți despre apropierea Moldovei de Uniunea Europeană?

– „Apropierea de Uniunea Europeană înseamnă dezvoltare. Fiind o tânără care activează în orașul Cahul, observ că tot mai multe proiecte sunt susținute de Uniunea Europeană. Multă lume încă nu știe despre beneficiile...”

Europa Liberă: De ce standardele din Republica Moldova nu sunt la nivelul standardelor occidentale?

– „Deoarece în Republica Moldova încă se practică corupția, chiar și în școli, în unele spitale și alte instituții; pentru că avem mulți deputați care încă nu știu cu ce trebuie să ocupe în parlament și oamenii sunt mai puțin informați sau se informează din surse false.”

Europa Liberă: Dar voi știți mai multe despre cooperarea Republicii cu Uniunea Europeană sau cunoașteți și despre relația Moldovei cu Rusia?

– „Eu cunosc mai mult despre relația Moldovei cu Uniunea Europeană, pentru că eu vreau ca Moldova să fie integrată în Uniunea Europeană, dar de asemenea știu că mulți deputați și politicieni vor aderarea Republicii Moldova la Federația Rusă. Pentru mine aceasta, ca și tânără, nu este o etapă de dezvoltare, dar este una de stagnare.”

Europa Liberă: Ce știu tinerii despre apropierea Moldovei de Uniunea Europeană?

– „Apropierea Moldovei de Uniunea Europeană este un pas treptat care de mulți ani se urmărește, dar din unele considerente încă nu se realizează. Dar cred că acest pas ar fi foarte important, ar fi un pas de dezvoltare pentru Moldova, pentru oraș, pentru fiecare oraș în parte, deoarece vor fi mai multe proiecte și cu ajutorul finanțării Uniunii Europene țara noastră va fi mai prosperă. Tinerii din Cahul vor avea mai multe posibilități să se dezvolte și să rămână acasă și eu cred că vocea lor va fi mai auzită cu ajutorul Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Cine ajută mai mult Republica Moldova?

– „Ei, Uniunea Europeană! Dar Rusia ce? Nu vedeți când ne uităm la televizor în ce mizerie trăiesc prin sate, fără lumină, prin niște dărâmături?”

Europa Liberă: Cine?

– „În Rusia.”

Europa Liberă: Dar în Europa?

– „În Europa trăiesc mai bine. Am fost și eu la băieți, e bine acolo.”

Europa Liberă: Unde ați fost?

– „Am fost în Germania, am fost în Belgia, în Spania...”

Europa Liberă: Și de ce în aceste țări se poate trăi altfel decât în Moldova?

– „Că așa a fost... Vedeți cum e? Acolo dau la om toată copeica, dar la noi totu-i minciună și amăgeală.”

Europa Liberă: Și are viitor Moldova?

– „Nu cred, nu cred! Oamenii n-au încredere în nimeni de-acu. Șed satele pustii, bătute scânduri în geamuri. Copiii mei îs plecați toți peste hotare. Culmea-i, de-acu îi culmea! Oamenii nu pot să mai rabde, ne întindem cum putem.”

Europa Liberă: Dar cine ajută Republica Moldova - Estul, Vestul, de unde vine asistență?

– „De la Europa, de la Fondul Monetar sau cum... Maia Sandu a făcut, i-au dat o grămadă de ajutoare. Dar unde-s ajutoarele? Eu nu mai sunt nici cu Rusia de-acu și nici cu Europa asta. Cu europenii ce? Băieți tineri care se duc și muncesc. Dar bătrânii ce să facă? Mor aici...”

Europa Liberă: Dar viitorul Moldovei unde-l vedeți?

– „Doamnă, degeaba nu ne dă nimeni nimic, nici europenii nouă nu ne dau nimic. Dacă ar fi și europenii ceia, ar merge la fiecare poartă: „Mata ești pensionar, mata n-ai cu ce trăi. Na-ți matale atâtea ruble”. Nu da la hoții cei de sus și ei papă tot.”

Europa Liberă: Știți că acum și s-a schimbat un pic politica, acum vine la administrația publică locală, la cetățean, au decis că nu le dau guvernanților, pentru că nu promovează reforme, nu aduc bunăstare?

– „Da, da, îi drept. Sigur că e mai bine așa. Las’ să vină să vadă cum trăim fiecare. Și de ce să-i dai tot la acela? Ei au câte 20-30 de mii leafa. Dar noi ce avem? 800 de lei avem pensia.”

Europa Liberă: Dvs. cum înțelegeți ajutorul care vine din afară? Cine îl oferă pentru Republica Moldova mai sincer?

– „Păi, cine-l oferă, îl oferă, dar nu ajunge.”

Europa Liberă: Cine îl oferă – Estul, Vestul?

– „Europa! Dar nu ajunge până aici.”

– „Pe dl Dodon l-am ales să facă ceva, dar văd că scumpește totul.”

Europa Liberă: În toamnă vor fi alegeri prezidențiale, urmează să alegeți viitorul președinte.

– „Pe bădica Dodon... Nu știu. D-apoi eu știu cine mai candidează, ce partide, cine?”

Europa Liberă: Dar este greu să știi cărui om să-i acorzi încrederea?

– „Sigur că este greu. Pe deasupra îl vezi că-i om el, vita se zice că-i tărcată pe din afară, dar omul pe dinăuntru îi tărcat. Ce știi ce are el înăuntru? Care și-o fi de-acu nu ne mai dă nimeni nimic. Cârmaci și cârmaci îs, de la Snegur, Lucinschi și cine-a mai fost... Voronin. Iaca, la Voronin, mă credeți că era mai bine? Serios!”

Europa Liberă: Dar o Moldovă fără corupție, fără sărăcie poate să fie?

– „N-aș crede s-o mai vedem pe dânsa niciodată. Nu, nu. Vă spun sincer. Aici îs 29 de ani de-acum au de când... Socotiți, de atunci tot merge hoția și hoția, și hoția și niciodată asta n-o să se termine. Vsio! (Gata!).”

Europa Liberă: Dar de ce nu se pune capăt fărădelegilor?

– „De aceea că nu putem, îi bătaie de joc de oameni în țara noastră.”

Europa Liberă: Dar nu-s uniți cetățenii Republicii Moldova.

– „Păi iată asta-i, nu-i unire. Unul are, n-are treabă cu cel care nu are ce mânca.”

Europa Liberă: Și unu-i cu Estul, unu-i cu Vestul...

– „Și iaca asta-i, „Racul, broasca și o știucă” de Alexandru Donici. Știuca foarte se izbea, / Dar nimic nu izbăvea. Așa și noi, unul se izbește și nimic. Ce faci? Unul nu faci nimic, când îi unire, da...”

Europa Liberă: Dar poate fi această unire?

– „Poate, poate, dar...”

Europa Liberă: Depinde de un lider național, de cine depinde?

– „Știți, ian ascultați. De-acum îi pasivă și lumea și nu mai crede în nimic. Sudul nostru cam nu-i chiar așa energic.”

– „Țările Baltice de câți ani s-au dezis de ruși concret? S-au dezis de ruși, dar noi încă ședem la coada lui și încă mai vine iar Dodon, noi iar mai rămânem în urmă încă nu știu cu câți ani acolo.”

Europa Liberă: Viitorul Moldovei unde ar fi mai prosper? Dacă s-ar apropia de cine?

– „N-are Moldova viitor.”

– „Cred că de Europa dacă s-ar apropia.”

Europa Liberă: Dar înțelege cetățeanul beneficiile apropierii de Uniunea Europeană?

– „La noi poporul nostru moldovean o parte trage încolo, la ruși, o parte trage încoace, înspre Europa și ei singuri nu știu încotro s-o ia.”

Europa Liberă: Dar de ce această rătăcire?

– „Îi de vină politica, fiindcă nu-i dusă, să zicem, într-o direcție care trebuie, în Europa. Am fost, am ajuns olecuțică la poarta Europei, a venit Dodon la putere, noi iar ne-am întors la 10 ani în urmă.”

* * *

Voci adunate la Cahul. În următorii cinci ani, municipiul va beneficia de suport din partea Uniunii Europene pentru a spori economia regiunii și pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale oamenilor. Primarul orașului Cahul, Nicolae Dandiș, se arată convins că acest program va face mai calitativă viața de zi cu zi a localnicilor.

Nicolae Dandiș: „Cel mai mare susținător, evident, rămâne a fi Uniunea Europeană și prin acest program care a venit acum pentru Cahul, asistența și bugetul care este alocat acestui program și alte proiecte din partea statelor membre ale UE pentru Cahul este, indiscutabil, de unde vine asistența financiară, spuneam, vine din Uniunea Europeană, vine din Vest. Și acest lucru înseamnă proiecte concrete, care se implementează deja și care se vor implementa în acești ani în diferite domenii din municipiul Cahul.”

Europa Liberă: De ce a fost selectat Cahul pentru acest program?

Nicolae Dandiș: „În primul rând, este vorba despre potențialul municipiului Cahul. Deci, potențialul uman, economic și perspectiva de dezvoltare a regiunii, plecând de la acest centru urban regional, acest program a luat în calcul și angajamentul, și modul în care ne-am asumat responsabilitatea de a gestiona acești bani. Este vorba despre 23 de milioane de euro pentru Cahul și Ungheni. Eu cred că nu mai puțin de jumătate vor merge pentru Cahul, doar pe acest program, dar în afară de acest program sunt și alte proiecte mari: pe apă și canalizare – aproape 35 de milioane de euro, pentru un centru regional de dezvoltare tehnologică și informații urmează iarăși câteva milioane de euro.

Vorbim în general pentru perioada următoare, practic pentru următorii patru ani de o asistență de circa 50 de milioane de euro pentru Cahul. Este aproape un miliard de lei, o sumă impunătoare și sigur că și capacitatea de a privi pe termen mediu și lung și de a implementa proiecte capabile să fie multiplicate și să aibă impact asupra întregii țări a fost de asemenea un argument-cheie pentru selectarea Cahulului de către Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: După o analiză minuțioasă, s-a decis ca o parte din asistența financiară venită din partea Uniunii Europene să ajungă direct la autoritățile locale, astfel încât cetățeanul să perceapă că ceea ce oferă Uniunea Europeană este în interesul îmbunătățirii vieții cetățeanului. Autoritățile centrale pot fi supărate, într-un fel, că până acum practica a arătat că toți banii veneau prin guvern?

Nicolae Dandiș: „Că-s supărați sau nu, eu cred că depinde ei cum vor avea capacitatea să înțeleagă că acest instrument nu este împotriva guvernului, ci este pentru dezvoltarea țării și, de fapt, acești bani vor ajuta ca să fie ridicat nivelul de dezvoltare a localităților și, respectiv, mai puține întrebări vor fi la nivel central și ei trebuie să vină către aceste autorități, inclusiv către Cahul și Ungheni și să spună care sunt proiectele care vor fi eligibile pe program și care alte inițiative care nu se încadrează trebuie susținute de către guvern, iar în cazul în care vor prefera să întrebe: de ce Cahulul?, de ce Ungheniul? și în cazul acesta să ocolească anumite asistențe din partea statului aceste localități, vor greși enorm. Și aici consider că va fi și pentru instituțiile donatoare încă un temei să înțeleagă că cineva nu-și dorește cooperare și dezvoltarea autorităților locale, ci își dorește o mai mare centralizare, iar lucrul acesta vine în contradicție cu prevederile Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, care în mai multe articole prevede expres dezvoltarea administrației publice la toate nivelurile - și centrale, și locale - și este un angajament pe care și l-au asumat autoritățile, și este o parte a implementării lui.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană de mulți ani insistă pe un principiu – „Mai mult pentru mai mult”, mai multe reforme, obțineți asistență mai multă. Chiar atât e de greu să te ghidezi de ceea ce-ți oferă UE?

Nicolae Dandiș: „Nu este greu, dar vorbim despre modul cum se schimbă lucrurile de la o zi la alta și există diferite situații, probleme și provocări la care trebuie să facă față și aici este inclusiv de a gestiona anumite probleme care pot avea impact politic. Pe de altă parte, este necunoașterea la modul practic ce înseamnă aceste angajamente față de UE. Mulți din autoritățile centrale - mă refer atât în guvern, cât și în parlament - nu cunosc prevederile Acordului de Asociere. Pe 13 decembrie chiar a fost publicat în „Monitorul Oficial” programul guvernului pentru trei ani, indiferent pe cât va fi guvernul, dar programul a fost aprobat pe trei ani și majoritatea obiectivelor care sunt în acel program au doar la compartimentul politică externă prevăzută o rubrică care sunt punctele din Acordul de Asociere care merg conform calendarului sau sunt în întârziere la calendarul de implementare a Acordului. Nu am văzut nicăieri să fie vreo mențiune că anumite aspecte urmează să fie implementate și de autoritățile locale.”

Europa Liberă: Dacă guvernanții ar livra rezultate, s-ar simți aici, în teritoriu, că reformele au impact și pentru simplul cetățean?

Nicolae Dandiș: „S-ar simți, țara este mică și câteodată, sincer, mă întreb de ce suntem captivii acestor situații și jocuri de-a cineva vrea reforme, cineva nu vrea reforme, când, de fapt, aceste așa-zise reforme sunt lucruri foarte simple și pentru puține din ele chiar este nevoie de voință politică sau ar necesita sacrificii politice mari. În cea mai mare parte, ceea ce doresc primarii sau autoritățile locale în ceea ce ține de cadrul legal ar putea fi rezolvat într-o singură ședință a parlamentului. Vorbesc despre legislația electorală, pe de o parte; vorbim despre legislația cu privire la finanțele publice, legislația cu privire la administrația publică locală, care în mare parte ar avea ca finalitate o mai mare autonomie locală, dar există această temere de parcă dacă ar avea autoritățile locale mai puternice, le-ar lua cineva puterea de la centru. Eu din contra zic că delegi această putere, resurse și, respectiv, atribuții și pe urmă trebuie să fii capabil să controlezi, să monitorizezi ca lucrurile să meargă în direcția pe care ai stabilit-o în obiectivele strategice. Deci nu există dorință, pe de o parte, dar asta se pare mai mică probabil ca pondere, cea mai mare parte este necunoaștere și o lipsă reală de angajament de a înțelege.”

Europa Liberă: Cum înțelegeți Dvs. poziția celor de la guvernare: au schimbat macazul, au văzut că nu vine asistență financiară din partea Uniunii Europene, din partea partenerilor externi din Occident și se orientează către Federația Rusă, pentru că în societate pe larg se discută despre aceste 500 de milioane de dolari care au fost bugetate și care ar trebui să ajungă în Republica Moldova?

Nicolae Dandiș: „Cred că se dorește de a transmite cumva niște mesaje că nu se termină lumea, dacă nu se dau dintr-o parte, vom căuta din alta și se încearcă a prezenta situația că aceste ajutoare cumva ar fi condiționate și nu corespund oarecum intereselor strategice ale țării. Și atunci, unii chiar zic că este bravo, decât să ne luăm niște bani care, chipurile, să ne spună cineva ce să facem, uitați-vă că autoritățile sunt independente și ele preferă să caute alte surse, decât să joace după cum le cântă altcineva. Deci, este o percepție care se dorește a fi creată și, din păcate, există unii care cred. Vedem în ultima perioadă mai multe declarații din partea unor persoane importante în stat lipsite de diplomație și eu cred că atunci când autoritățile centrale nu prea dau dovadă de diplomație, diplomația occidentală ar trebui să fie mai puțin diplomată, trebuie să fie tradus în cuvinte mai concrete ce înseamnă condiționalități și sigur că cineva este mai greu poate să aibă niște uși deschise după anumite declarații sau poziții în anumite capitale europene, dar, fiind un an electoral, se înțelege foarte clar că se dorește a ajunge și prin anumite capitale europene, nu neapărat la Bruxelles, pentru a arăta că cu Vestul oricum sunt relații bune. Va interveni Estul în pregătirea acestor întâlniri în Vest, pentru ca tocmai să nu piardă din acest echilibru de percepție a susținerii externe.”

Europa Liberă: Eventual, dacă această jumătate de miliard de dolari se negociază între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse, din acești bani ajung la Cahul, pentru că s-a vorbit că ei vor fi direcționați către îmbunătățirea infrastructurii și, în primul rând, va fi nevoie să fie îmbunătățită calitatea drumurilor?

Nicolae Dandiș: „Nu știu dacă vor ajunge la Cahul, nu știu, în general, dacă acești bani vor ajunge în Republica Moldova, pentru că discuții reale vor putea fi făcute, probabil, după alegerile prezidențiale.”

Europa Liberă: Banii sunt bugetați pentru anul acesta.

Nicolae Dandiș: „Deci, că sunt planificați este una; ca oricare document financiar până la 31 decembrie urmează să fie acoperit, să fie făcute rectificări. Eu nu aș merge pe un astfel de angajament de creditare. Noi dacă am întreprinde toate măsurile pentru a valorifica toate resursele care ne sunt oferite ca granturi, ca asistență nerambursabilă, am putea la fel produce impact real asupra mai multor localități din această țară și potențial este încă mult mai mult decât ceea ce ni se oferă, decât să ne concentrăm pentru a negocia condiții de creditare.”

Europa Liberă: În ultimul timp este citat un fost ambasador american, care a spus că „SUA construiește drumuri, România renovează grădinițe, iar Federația Rusă adună lauri când e vorba de simpatiile pe care le împart cetățenii Republicii Moldova”. De ce?

Nicolae Dandiș: „Avem nevoie de a înțelege care sunt principalele provocări și riscuri la adresa modului cum se înțelege securitatea statului. Or, securitatea informațională nu este mai puțin importantă decât securitatea economică. Prin asta se explică de ce există foarte multă manipulare. Din păcate, există foarte multă propagandă și există foarte multă activitate de dezinformare din cauză că asta face parte din tactica unor puteri.

Toate localitățile au nevoie de asistență, dar oamenii trebuie să vadă diferența, trebuie să vadă că această asistență vine condiționată, nimeni nu este obligat să dea ajutor, ei tot au probleme în țările lor și ajută oamenii care sunt ca viziuni comune și cu siguranță lucrul acesta poate fi ca exemplu și va fi cunoscut că, iată, trebuie să facem și noi ceva. Și atunci, și la nivel local va fi un vot poate mai mult pro-european sau pro-Occident. La următoarele alegeri locale poate se va vedea din altă prismă, deci sunt multe lucruri care trebuie întreprinse poate acum, ca să avem efecte și rezultate pe viitor.”

* * *

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE. Uniunea Europeană a investit în Zona de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător, în agricultură, în economie și în dezvoltarea afacerilor, în energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră. Veacelsav Negruța, expert Transparent International Moldova, fost ministru al finanțelor, explică acest ajutor venit din partea Occidentului.

Europa Liberă: De unde vine cel mai mare ajutor pentru Republica Moldova din afară?

Veaceslav Negruța: „Depinde de faptul ce vrem noi să construim aici, în Republica Moldova. Sigur că dacă vrem să replicăm o formulă care există în Est, stat în care o persoană gestionează toate procesele, cu siguranță modelul rusesc este cumva preluat în Republica Moldova de anumiți lideri politici și se încearcă a fi replicat aici. Dacă vorbim că Republica Moldova totuși își dorește un model de dezvoltare democratic, în care instituțiile statului sunt funcționale, unde rolul unei persoane este relativ minim în procesul de luare a deciziilor, iar deciziile sunt luate în interesul societății sau, mai bine zis, dacă dorim un model de dezvoltare european, atunci cu siguranță trebuie să ne orientăm în tot ce se cheamă preluarea ajutorului, asistenței și a pregătirii personalului aici, în Republica Moldova, așa cum o fac europenii. Din acest considerent, noi am avut ca și vector de dezvoltare cel european declarat unul oficial și evident că din Vest a venit și suportul necesar, nu doar financiar, dar și asistență pe parcursul mai multor ani. A fost și deschiderea totală din partea partenerilor din Vest pentru Acord de Asociere, pentru Acord liberalizat de vize, pentru Acord de liber schimb, care în linii mari a fost acel colac de salvare Acordul de liber schimb pentru mulți antreprenori de aici, din Republica Moldova, care nu mai exportau oameni, ci exportau bunuri și servicii, iar în schimb primeau și banii aici, cu care puteau să-și lărgească afacerea, să angajeze oameni...”

Europa Liberă: Atât Bruxelles-ul, cât și Washingtonul anunță periodic despre asistența financiară pe care i-o acordă Republicii Moldova și lumea rămâne surprinsă aflând aceste sume mari și se întreabă unde s-au dus. De ce e ca apa în nisip această asistență?

Veaceslav Negruța: „Asistența a fost direcționată pentru a avea și anumite rezultate în urma implementării diverselor proiecte, programe aici, în Republica Moldova. Este adevărat, în ultimul timp atât europenii, cât și americanii, pentru că sunt banii din aceste societăți, țintesc anumite probleme cu care se confruntă Republica Moldova și banii vin pe anumite sectoare, anumite domenii.”

Europa Liberă: De ce percepția cetățeanului e că nu cunoaște unde s-au dus aceste sume?

Veaceslav Negruța: „Percepția cetățeanului în Republica Moldova depinde nu de faptul dacă banii oferiți de Occident sunt cheltuiți sau nu, pentru că tu poți să deschizi o școală pe bani veniți din partea Guvernului din România, tu poți să deschizi o stație de aprovizionare cu apă într-o localitate pe bani europeni sau să pornești un drum reparat pe banii contribuabililor americani, dar seară de seară oamenii la televizor văd manipulare și propagandă care vine din Est. Asta a fost pe parcursul multor ani și, din păcate, continuă și azi. Noi vedem o spălare de minte, care concertat și direcționat această spălare de minte are loc seară de seară. Și pe om mai puțin îl interesează ce se întâmplă în localitatea vecină, că a apărut apă la robinet pe bani europeni, îl interesează aici că, de exemplu...”

Europa Liberă: ...din Rusia se importă gaz, din Rusia resursele energetice.

Veaceslav Negruța: „Exact! Anumite lucruri care...”

Europa Liberă: ...gastarbeiteri moldoveni care muncesc acolo, unii agricultori își închipuie că doar piața rusă poate să înghită producția lor.

Veaceslav Negruța: „Aveți perfectă dreptate, dar nu doar asta, pentru că, chiar și atunci când vorbim despre piața produselor agricole și vedem liste care au fost lărgite și acum mai mulți agenți economici vor putea exporta către Rusia... Deci, sunt niște falsuri, pentru că în fine toți exportatorii ar trebui să aibă acest drept dacă vorbim de două țări membre ale Organizației Mondiale a Comerțului – Rusia și Republica Moldova.

De unde a apărut această restricție față de alți agenți economici din Republica Moldova? Din această listă de câteva sute de companii incluse, o bună parte nici nu au treabă cu exportul, nici nu au producție agricolă în stocuri pentru a o direcționa către Rusia. Dar ce voiam să zic? Seară de seară la aceste televiziuni metodic omului îi este trezit sentimentul acesta de nostalgie sovietică. Și proiecte lansate, inclusiv de președinte, sincronizat cu anumite lucruri care se întâmplă în estul Republicii Moldova, cumva lasă societatea aici cu amintirile și oamenii cred că amintirile și trecutul pot să le creeze viitorul, în timp ce proiectele de viitor, cum ar fi acele de dezvoltare, infrastructură cu bani europeni, cu bani americani, cu bani de la Guvernul României, de fapt, sunt lăsate în umbră. Același președinte Dodon de mai multe ori a încercat cumva să umbrească evenimentul lansării unei grădinițe reparate pe bani românești în satul de baștină al acestuia, dar a umbrit cu proiecte care ghidează ideologia propriului partid, ceea ce este incorect, dar din nou, da, este adevărat, există această percepție că ne ajută Vestul, iar moldoveanul votează Estul.”

Europa Liberă: Și eu aici vreau să amintesc o declarație pe care o făcea un fost ambasador american, un fost diplomat american, întrebându-se: „SUA construiește drumuri, România repară grădinițe, școli, iar Rusia adună laurii?”. Și el nu găsea o lămurire a acestei situații.

Veaceslav Negruța: „Deci este această situație când Vestul vine cu ajutor, cu proiecte și cu lucrări pentru societatea din Republica Moldova, iar electoral cetățeanul de aici votează altfel. Unica explicație este această propagandă și mașinărie care până nu demult a fost în serviciul unui oligarh care nu mai este aici, în Republica Moldova, iar acum este foarte eficient pusă în serviciul unui partid condus de președintele actual Dodon.”

Europa Liberă: S-a produs o schimbare de macaz. Partenerii externi, occidentali încearcă acum să direcționeze fonduri, asistență, să ajute la implementarea proiectelor direct în teritoriu, către administrația publică locală, astfel încât cetățenii să vadă că totuși cineva din Occident se gândește și la bunăstarea lor, și la îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă. E salutară această intenție a partenerilor occidentali de a oferi acești bani nu către centru, dar către teritoriu? Și ce reacție ar putea să aibă guvernarea?

Veaceslav Negruța: „Este salutară, pentru că vizibilitatea implementării proiectelor trebuie să fie văzută și simțită de oamenii din localități și nu de la televizor. Și atunci poate cumva efectul și bravadele care sunt pompate de la centru concertat prin televizor cumva vor fi minimizate, în prim-plan omul în sat văzând, de fapt, proiecte, cine este finanțatorul, cine sunt oamenii care au fost cu inițiativa. Este salutară această abordare și ea nu vine doar din considerentul ca partenerii din Vest să-și strângă lor lauda cetățeanului din Republica Moldova. Mai e o altă problemă: tot ce se cheamă autoritate publică locală, tot ce se cheamă gestionare. Deci, în linii mari, trebuie să recunoaștem, guvernarea la centru este mai puțin eficientă decât autoritățile publice locale. În ultimul timp, autoritățile locale sunt acelea care totuși au crescut și profesional, dar și în tot ce se cheamă susținerea pe care au avut-o din partea Congresului Autorităților Locale, instruirile pe care le-au oferit aleșilor locali și primarilor fac ca acum anumite resurse financiare, anumite instrumente financiare să fie direcționate prin acești parteneri de dezvoltare și, respectiv, autoritățile locale devin partenerii de încredere ai mai multor parteneri din Vest. Din păcate, la centru am văzut mai multe angajamente care au fost făcute, dar care nu au fost onorate și care au dus din nou la această decizie de a ocoli în unele proiecte autoritățile locale care au eșuat în anumite finanțări, în anumite proiecte și atunci avem altă situație.”

Europa Liberă: Dar această atitudine n-ar putea să-i demotiveze pe cei care guvernează la Chișinău, spunând că dacă nu ne aveți de parteneri egali, atunci nici noi nu știm cu cine și cum, și ce trebuie să discutăm?

Veaceslav Negruța: „Eu cred că nici autoritățile de la centru nu vor fi tare pornite să blocheze acest dialog între partenerii din afară și autoritățile locale, pentru că este total în dezinteresul autorităților de la centru s-o facă. Ar fi ceva grav, dar este adevărat că această procedură ar trebui să dea mult mai multă vizibilitate tuturor proiectelor și ajutoarelor care vin din afară, direcționându-le către localități și beneficiarii fiind oamenii din localitățile Republicii Moldova, dar este adevărat, sunt probleme și la centru de rezolvat. Rămâne actual tot ce se cheamă reforma justiției, tot ce se cheamă supremația legilor, statul de drept și alte lucruri care trebuie rezolvate și autoritățile de la centru ar trebui și în continuare să aibă această deschidere către astfel de ajutoare și asistență din afară, pentru că ziceam de la început, aceste deschideri excesive către Est nu ne vor crea o societate bazată pe lege, ci alt model de dezvoltare.”

Europa Liberă: Cât de mult contează ca fiecare euro, fiecare dolar să ajungă la destinație, astfel încât cetățeanul să nu mai aibă impresia că se spală bani, se delapidează fonduri și că cineva se îmbogățește excesiv, iar cineva rămâne sărac, chiar dacă e considerat că el este beneficiarul final al acelui proiect, al acelui ajutor?

Veaceslav Negruța: „Percepția corupției în societate rămâne la un nivel extrem de înalt, ea va rămâne ca și percepție la nivel înalt atâta timp cât în Republica Moldova nu va fi sistem judecătoresc, nu va fi justiție făcută pe bune, lucruri arhicunoscute.

Din acest considerent, va rămâne această percepție că anumite fonduri sunt folosite altfel, dar este de datoria și autorităților locale, dar și centrale care vor fi beneficiarii acestor noi fluxuri financiare să demonstreze contrariul, că se pot realiza proiecte în Republica Moldova fără scheme de corupție, fără stoarcere de bani, fără ca banii oferiți din exterior să ajungă în conturi offshore sau prin achiziții publice să fie din nou extrași din Republica Moldova în beneficiul anumitor categorii, de regulă guvernați și în detrimentul cetățeanului. Cetățeanul într-adevăr - și asta contează extrem de mult - trebuie să simtă și trebuie să vadă că un dolar sau un euro cheltuit - fie din afară, fie chiar și din interior -, dar să-i aducă încrederea și certitudinea că acesta este banul destinat lui, banul care este direcționat către localitatea lui, pentru că multe declarații au fost făcute, inclusiv când vorbim de finanțări externe. De regulă, despre aceeași sumă, despre același proiect se vorbește de trei sau de patru ori: o dată când se discută la guvern, altă dată când în prima lectură în parlament se aprobă legea de finanțare, a doua oară când în lectura a doua, a treia când se publică în „Monitorul Oficial” și se creează această percepție de multe milioane, multe miliarde, saci cu bani care nu sunt vizibili în localități. Iată astfel de lucruri trebuie să fie foarte bine gândite. Atunci când este decizia de finanțare sau este un acord semnat – fie că e vorba de autorități centrale cu parteneri de dezvoltare, fie că e vorba de autorități locale și cu anumiți finanțatori care vin cu aceste ajutoare –, să se facă atunci informarea populației exactă: pentru ce, de ce, cât și când va fi rezultatul final, când omul va simți finalitatea. Deci, orice proiect când se face, se pune cap-coadă totul pe hârtie, nu ad-hoc se pompează fel de fel de informații care îngreunează și obosesc percepția omului.”