Coronavirusul este în sine o amenințare serioasă la adresa sănătății publice și economiei mondiale. La situația propriu-zisă se adaugă însă și maniera în care ea este prezentată de rețelele media și politicieni.
Încă de la începutul președinției sale, Donald Trump a îndemnat populația să îl asculte pe el, atunci când se informează, și nu presa. De asta el consideră contul sau de Twitter un instrument politic esențial, pentru că el elimina filtrul în comunicarea sa cu electoratul, care-l susține. De-a lungul ultimilor trei ani s-au acumulat mii de situații în care președintele a relativizat adevărul, dacă nu chiar a mințit. Acum însă, tema comunicării este cât se poate de serioasă, o epidemie de proporții planetare, coronavirusul. Președintele Trump încearcă să promoveze ideea că populația americană este în siguranță și că epidemia nu este atât de periculoasă precum susține presa. Motivul, așa cum este el prezentat de analiști, ar fi că starea de spirit creată de coronavirus afectează bursă și-n cele din urmă economia, riscând izbucnirea unei crize și periclitându-i șansele de a fi reales. Există și posibilitatea că el să creadă că așa stau lucrurile sau cel puțin să se auto-convingă. În această situație și în contextul american, presa este pusă într-o situație delicată pentru că, în situații de criză, vocea președintelui are mare proeminentă.
Pe acest fond, rețele de informații apropiate de Trump susțin că nu este nimic mai mult decât o gripă, că virusul va dispărea de la sine, când vremea se va încălzi, că răspândirea sa nu este inevitabilă, că un vaccin este pe cale de a ajunge curând pe piață și că Statele Unite sunt pregătite pentru orice scenariu. Când alte medii de informare citează surse medicale respectabile pentru a dispută aceste idei, ele sunt atacate și acuzate că „panichează piețele” și că ar încerca să-l împiedice pe Trump să obțină un nou mandat, așa cum a susținut de altfel și fiul său, Don Jr. Șeful consilierilor prezidențiali Mick Malvaney a declarat chiar că închiderea televizoarelor timp de 24 de ore ar calma piețele.
Multe dintre scenariile vehiculate în aceste zile se pot adeveri – și cele optimiste și cele pesimiste. Nu este firește de dorit ca populația să intre în panică, dar nici să lase jos garda apărării în fața acestei afecțiuni. Sunt până acum 3000 de morți, în lume, 6 în America și virusul s-a întins în 70 de țări. Faptul că, în cele mai multe dintre acestea, numărul cazurilor este mic și cele mai multe cazuri de coronavirus nu duc la moarte, nici măcar la simptome serioase, este important. Dar asta nu înseamnă – susțin organizații respectate de sănătate publică - că pericolul este minor, remediul – la îndemână sau că timpul le va rezolva pe toate. Deși principala problema este și rămâne de sănătate publică, noul coronavirus scoate in evidență cu mai mare pregnantă decât a fost cazul până acum, distorsiunile din spațiul informațional complex pe care se bazează decizii, reacții și in ultima instanța sănătatea societăților lumii.
