Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) a cerut, printr-un apel adresat Procurorului General, „reevaluarea și reexaminare acuzațiilor și cauzelor penale deschise în ultimii ani cu un substrat politic vădit” în privința unor aleși locali. Apelul readuce în actualitate – și nu doar cu motivul reconstituirii trecutului – faptul că sute de primari sau președinți de raioane au fost constrânși să-și ia alt carnet de partid sau să-și schimbe orientarea politică. Practici ce s-ar putea relua?
Radio Europa Liberă a stat de vorbă cu directorul executiv al CALM, Viorel Furdui:
Europa Liberă: Așadar, un apel adresat Procurorului General de reevaluare și reexaminare acuzațiilor și cauzelor penale „deschise în ultimii ani cu un substrat politic vădit” în privința unor aleși locali... În apelul CALM se face referire la faptul că Procurorul General a recunoscut recent că „activiști civici, avocați, oameni de afaceri și jurnaliști au fost persecutați ilegal”... Marii absenți, în această mea culpa a Procuraturii, par să fie aleșii locali... Trebuie să înțelegem că acțiunile abuzive din trecutul recent față de numeroși reprezentanți ai autorităților locale au fost ca și cum lăsate uitării?
Viorel Furdui: „Noi sperăm foarte mult că nu au fost uitate, dar într-adevăr am observat că ei n-au fost menționați în această declarație a Procurorului General și de aceea am considerat necesar să-i amintim despre o situație total, noi spunem, oribilă, în care au ajuns aleșii locali în ultimii ani, cu presiuni enorme anume exercitate prin intermediul organelor de procuratură și anume prin intermediul așa-numitor dosare intentate pe diferite motive care, în mare parte erau inventate. Acest lucru era confirmat și prin faptul că Republica Moldova a devenit o „vedetă” alături de alte țări în care regimurile au făcut presiuni enorme în ultimii 2-3 ani asupra aleșilor locali, unde erau arestați, erau persecutați pe diferite căi aleșii locali. Aici mă refer la Turcia, Azerbaidjan, iarăși „vedete” la Consiliul Europei.”
Europa Liberă: Pentru a reîmprospăta memoria, aparent prea scurtă și selectivă la nivelul autorităților centrale... Ați putea oferi acum niște exemple care să arate adevărata amploare a presiunilor exercitate asupra aleșilor locali cu scopul de a-i supune grupărilor politice de la guvernare?
Viorel Furdui: „Cu siguranță. Există foarte multe cazuri despre care s-a vehiculat pe parcursul acestor ani. Cel mai sonor este cazul primarului de Chișinău Dorin Chirtoacă, care până în prezent nu este clar unde se află, ce se întâmplă, cum se mișcă lucrurile acolo. Alte cazuri: primarul de Taraclia, primarul de Basarabeasca, Râșcani, Drochia, Cimișlia, cu 7-8 dosare intentate numai pentru faptul că persoana respectivă avea alte opinii, viziuni și politice, și de altă natură. Dar asta eu vreau să vă spun este doar partea vizibilă a problemei, deoarece astfel de cazuri sunt sute și au fost dosare intentate în privința aleșilor locali, dar oamenii nu au avut curajul să le menționeze, să se opună deschis, deoarece principala problemă, în opinia noastră, este faptul că nu aveau la cine să se adreseze după dreptate, după justiție, pentru că anume a fost construit un așa sistem în care practic tu nu puteai fi apărat și doar foarte puțini au avut curajul să se apere, chiar având consecință aceste dosare, unele dintre care au ajuns și în judecată, dar foarte multe nici nu au ajuns în judecată. A fost o amploare enormă a acestui instrument aplicat anume prin intermediul organelor de procuratură și judiciare.
Au avut loc sute de treceri dintr-un partid spre cel de la guvernare, ceea ce este absolut anormal ...
O dovadă elocventă, în afară de faptul că și Consiliul Europei a fost sesizat și în permanență ultimii trei ani a ridicat această problemă este și faptul că au avut loc sute de treceri dintr-un partid spre cel de la guvernare, ceea ce este absolut anormal situației, atunci când fără alegeri democratice sute de aleși locali au fost nevoiți, pur și simplu, să accepte compromisul și să treacă la partidul de guvernare, doar pentru a stopa aceste presiuni. Sistemul de presiuni era într-atât de dezvoltat, pentru că dacă nu erau careva instrumente de influență asupra persoanei direct, se studia familia persoanei date și se făceau presiuni asupra copiilor, asupra afacerilor.
Noi avem exemple atunci când un primar era șantajat prin faptul că fratele său lucrează în ambasadă și o să-și piardă locul de muncă ș.a.m.d. Într-adevăr, a fost creat un sistem oribil în raport cu aleșii locali și noi sperăm foarte mult că Procurorul General în declarația sa care a menționat că de fapt a degradat sistemul instituțional, avem un caz de degradare instituțională, noi am spune că noi în primul rând avem o degradare personală a tuturor celor care au lucrat în Procuratură și în organele de procuratură, pentru că au ajuns la un nivel ca să folosească instrumentele statului care au menirea de a apăra cetățenii, ei le-au folosit din contra, în interesul unor grupuri înguste politice, oligarhice, pentru doar a atinge careva scopuri, fie personale, fie de grup.”
Europa Liberă: Pornind de la modul în care se realizează politicile de descentralizare şi autoguvernare, de la felul în care autoritățile centrale înțeleg să consolideze capacitățile autorităților locale, putem vorbi de o garanție a faptului că posibilitatea abuzurilor de dată recentă va fi cel puțin diminuată?
Viorel Furdui: „Noi credem că una din cauze care au adus la mai multe probleme despre care discută societatea în ultimii ani și inclusiv furtul miliardului și aceste abuzuri, această concentrare a puterii în mâinile unor grupuri foarte înguste și a unor persoane, reprezintă faptul că până în prezent păstrăm un sistem excesiv de centralizat pe toate direcțiile, și la nivel politic, și la nivel administrativ, și la nivel financiar. De aceea, descentralizarea, despre care CALM de ani buni tot încearcă să convingă clasa politică din Republica Moldova și societatea, avem nevoie urgent de a trage atenție mult mai mare acestui proces, pentru că doar printr-un proces de desconcentrare a acestei puteri, de transfer al acestei puteri către nivelul administrației publice locale, dar și către alte nivele, noi am putea într-adevăr să creăm un fundament serios pentru a ne dezvolta și pentru a evita inclusiv astfel de abuzuri. Nu trebuie să fugim departe după exemple: noi putem vedea că practic toate țările din Uniunea Europeană, cele mai avansate și cele mai dezvoltate țări se abuzează anume pe o astfel de organizare și a administrației publice, dar și în genere a vieții politice din statele respective.”
Europa Liberă: În același timp, pentru mulți primari pare mai „pragmatic”, în numele unor „beneficii” pentru comunitate, să se atașeze de guvernare... Cât de normală este această situație? Provine tot din lipsă de descentralizare adecvată la nivel local?
Un sistem financiar, în mod special, excesiv de centralizat îi transformă pe aleșii locali în cerșetori.
Viorel Furdui: „Cu siguranță, asta este una din cauzele de ce avem aceste mișcări, să spunem așa, dintr-o parte în alta, din partea aleșilor locali. Aici trebuie să atragem atenție anume la acest fapt, pentru că un sistem financiar, în mod special, excesiv de centralizat îi transformă pe aleșii locali în cerșetori. Ei trebuie să umble cu mâna întinsă pentru a soluționa niște probleme vitale pentru comunitățile locale. Și în acest caz, cu siguranță, mulți dintre ei decid să meargă la anumite compromisuri. În acest sens, aș vrea să spun că noi, CALM, suntem într-o anumită măsură destul de îngrijorați de ceea ce se întâmplă în prezent pe această dimensiune, deoarece am observat chiar nici programul guvernamental, nici planul de acțiuni practic nu abordează deloc problema descentralizării și consolidării autonomiei locale.
„Iluminarea satelor și a orașelor”... cineva de la nivel central va procura niște becuri.
Plus la aceasta, am observat că există anumite tendințe de a continua practicile anterioare în ceea ce privește modul de repartizare a resurselor. De exemplu, guvernul a anunțat mai multe programe, dar unul dintre ei este cel simbolic numit „Iluminarea satelor și a orașelor”. Dar tot programul acesta rezultă, ca să înțeleagă toată lumea, la faptul că cineva de la nivel central va procura niște becuri, niște plafoane și le va transmite către autoritățile publice locale, de parcă acesta este funcția autorităților centrale și a guvernului. Asta este o funcție a administrației locale: iluminatul stradal, aprovizionarea cu apă, drumurile etc.
În loc de aceasta, este nevoie să construim un sistem adecvat de repartizare a resurselor financiare, pentru că cei de la nivel local știu foarte bine de ce are nevoie localitatea și nu trebuie un prim-ministru sau ministru să vină să-i procure niște becuri, necunoscând prețul ș.a.m.d. pentru primari.”
Europa Liberă: CALM s-a declarat disponibil să coopereze cu organele de justiție și procuratură ale statului, astfel încât să se evite situația în care acestea ar acționa la comandă și în scopuri de presiune asupra aleșilor locali... Cum la modul practic vedeți această cooperare?
Viorel Furdui: „În primul rând, pe parcursul acestor ani am văzut o mare lacună că chiar în organele de justiție și a procuraturii, practic, într-o măsură destul de limitată este înțeles sistemul de organizare a administrației publice locale. Deseori nu se face deosebirea între autoritățile executive și cele deliberative. Atribuțiile întotdeauna se confundă și toată responsabilitatea se încearcă a pune pe puterea executivă, pe primar. Deci, sub acest aspect credem că este foarte mul nevoie de cooperare, este nevoie de mers pe direcția de instruiri, de comunicare, de informare mai eficientă pe această direcție, ceea ce ar fi un element al colaborării. Fie trebuie incluse cursurile respective în cadrul instituțiilor de instruire pentru procurori, inclusiv și pentru judecători. În afară de aceasta, noi credem că este spațiu foarte mult de lucru pe modificarea și îmbunătățirea legislației.
Modul cum a fost aplicat abuzul ca infracțiune sau ca încercare de a învinui aleșii locali, respectiv a fost descalificant, s-a folosit legea anume în detrimentul drepturilor și libertăților oamenilor, interpretările pe care le făceau procurorii deseori nu corespundeau situației reale. Și aici, pe direcția perfecționării cadrului legal, putem coopera, cu atât mai mult că am venit cu propuneri concrete pe această direcție.”
