„Este bine că vor fi testaţi lucrătorii medicali din prima linie, dar rămân convinsă că trebuie testai şi contacţii, dar şi contacţii contacţilor”, spune Ruxandra Glavan. Am întrebat-o, pentru început, dacă R. Moldova are resurse pentru o testare mai masivă decât până acum.
Ruxanda Glavan: „Nu cred că este o mare problemă sau nu ar trebui să fie o mare problemă subiectul financiar la momentul actual. Există rezervele guvernului, rezervele Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, ar trebui, dacă nu s-au început deja aceste procese, iarăși repet că nu cunosc care este etapa, dar ar trebui să existe o decizie la nivelul acelei comisii care lucrează în minister sau lucrează la guvern, evaluarea situației pe moment și decizia strategică dacă se acceptă varianta cu testarea masivă a tuturor contacților și, eventual, a populației. Am văzut că recent au anunțat că se vor asigura autoritățile încă cu 10 mii de teste. Eu presupun că este vorba nu de testare rapidă a cetățenilor în rândul populației, dar este vorba de testarea curentă pentru cei care prezintă simptome. Repet, sunt lucruri diferite.
Am auzit păreri ale unor epidemiologi, inclusiv din Republica Moldova, că această metodă este foarte scumpă și ineficientă. Tind să nu fiu de acord atât timp cât: 1. Noi vorbim despre o maladie nouă și totuși experiența recentă ar trebui să prevaleze atunci când facem anumite concluzii și 2. Screening-urile, trierea populației în multe alte cazuri – și în maladii comunicabile, și în maladii necomunicabile – au demonstrat eficiență. Respectiv nu putem nega la nesfârșit faptul că o testare masivă a populației asimptomatice ar fi una eficientă. Probabil, lucrurile acestea trebuie decise cât mai repede de autorități sau, dacă le-au decis, să ne anunțe și în cazul în care s-au întreprins anumiți pași să fim informați când ar putea ajunge aceste teste în Republica Moldova și care va fi modul de organizare de testare, în primul rând, a contacților.”
Europa Liberă: Acum mă interesează o evaluare a Dvs. în calitate de fostă ministră a sănătății, care ați lucrat, poate nu în astfel de condiții, dar știți bine cum funcționează lucrurile în sistemul medical. Am văzut mai multe intervenții în spațiul public ale unor medici, savanți, inclusiv un fost șef de spital aseară într-o emisiune, pe care înțeleg din comentariile Dvs. că îl respectați foarte mult, care vorbeau despre faptul că am cam întârziat, nu se știe cu cât, dar am întârziat la dotare, cu procurări, cu achiziții. Acum, în momentul în care ne aflăm, cererea pentru toate aceste utilaje de protecție, pentru ventilatoare, pentru medicamente pe piață este foarte mare și s-ar putea să avem dificultăți în plus cu aceste achiziții. Cam asta era ideea esențială. Deci, repet, m-ar interesa evaluarea Dvs. Ce credeți despre asta – am întârziat, nu se mai pot face lucruri?
Marea majoritate a țărilor au întârziat în a înțelege gravitatea situației
Ruxanda Glavan: „Eu cred că este o mare doză de adevăr atunci când se spune că s-au întârziat anumiți pași, dar aici nu mă refer neapărat doar la Republica Moldova. Toată lumea, marea majoritate a țărilor au întârziat în a înțelege gravitatea situației și în a se pregăti pentru acest război, pentru că alt cuvânt nu am pentru această situație. Și, totodată, vreau să vă amintesc că acum o lună, pe 26 februarie, dacă nu greșesc, fracțiunea Partidului Democrat a invitat ministra Sănătății în cadrul fracțiunii și a doua zi a fost prezentă dumneaei și la tribuna parlamentului și atunci am primit toți asigurări că, pe lângă faptul că la momentul respectiv stocurile de medicamente erau suficiente, se făceau evaluări, se pregăteau achizițiile și exista o înțelegere clară a ceea ce trebuia de făcut. Tot atunci, noi am recomandat Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale să reevalueze la modul cel mai serios procedurile prin care se admit medicamentele pe piață și nu mă refer doar la medicamente strict pentru posibile protocoale pentru tratamentul coronavirusului, dar la toate medicamentele, produse parafarmaceutice, soluții dezinfectante sau tot ceea ce intră în piața Republicii Moldova, având nevoie de permisiunea Agenției Medicamentului.
Le-am recomandat insistent să lase toată birocrația, să se implice la maximum în toate procedurile și să se asigure că piața Republicii Moldova va avea medicamente suficiente. Acum cât ține de achizițiile pentru mănuși și echipamente de protecție sau ventilatoare, am văzut că guvernul în ultimele săptămâni a făcut câteva achiziții. Înțeleg că probabil au golit toate stocurilor producătorilor sau depozitele locale, plus am văzut că s-au contractat câțiva lucrători locali, ceea ce este bine, dar aceasta este o soluție imediată și de termen scurt. Or, toate aceste produse se vor consuma și, cred eu, la nivelul ministerului există cineva care se ocupă de logistică, caută producători, comunică cu distribuitorii locali în vederea asigurării continue a acestor stocuri, or degeaba am cumpărat ceva ce cel puțin ne va ajunge pentru două săptămâni și după care să ne trezim din nou într-o criză. Ce ține de ventilatoare e o problemă pentru tot mapamondul, chiar și în luna februarie, atunci când s-a început semnalarea cazurilor în țări mai apropiate de noi, deja atunci producătorii, din tot ceea ce cunosc eu, refuzau să facă livrări în multe țări. Acum îmi este greu să vă spun la ce etapă se află Republica Moldova, iarăși din motivul că nu sunt în comisia respectivă și nu am altă informație decât cea pe care o vedeți public. Cu toate acestea, au apărut semnale că se așteaptă ajutoare umanitare dintr-o țară sau din alta, unde ar trebui să fie și aparate de ventilare. Așteptăm să vedem cu ce se vor încheia toate promisiunile.”
Europa Liberă: Mă miră un pic ceea ce ziceți, că nu faceți parte din toate aceste comisii. Apropo, ideea asta că în comisiile astea ar trebui să fie cât mai mulți doctori vi se pare corectă?
Ruxanda Glavan: „Absolut! Este regretabil faptul că în cadrul comisiei care ia decizii nu este niciun medic, cu atât mai mult medic epidemiolog sau vreun conducător al unei instituții unde se tratează deja acești bolnavi. Eu sper foarte mult că pe această cale decidenții vor înțelege că nu pot fi lăsați medicii, adevărații generali ai acestei bătălii, ai acestui război, nu pot fi lăsați pe linia a doua, a treia, consultați într-un fel sau altul, ei trebuie să fie la masa de discuții și ei să fie care să ia deciziile din punct de vedere medical, iar ceilalți trebuie să asigure respectarea și implementarea acestor decizii.”
Europa Liberă: Se discută în aceste zile dacă nu avem prea multe cadre medicale la numărul relativ încă mic de cazuri de îmbolnăvire. Ce credeți Dvs. despre asta, pentru că o opinie care există este că numărul mare de cadre medicale infectate până la această oră ar vorbi despre două lucruri – fie lipsa de echipamente, fie necunoașterea protocolului?
Ruxanda Glavan: „Problema cu infectarea cadrelor medicale nu trebuie căutat vinovatul în această situație. Se face în Italia, în Spania și în celelalte țări. În Italia de la 9 până la 13 la sută, în funcție de săptămână, era procentul medicilor sau cadrelor medicale infectate față de numărul total de bolnavi. În Spania, cifra e și mai complicată. Acum nu putem spune că în una din țările respective sau în Republica Moldova motivul în infectarea lor ar fi neapărat că nu cunosc protocoalele, pentru că s-ar putea să se fi infectat acum o săptămână sau două și nu neapărat venind în contact cu pacienții respectivi. Asta-i unu. Doi: da, probabil, la început inclusiv cadrele medicale nu dispuneau de echipamentele necesare sau nu în măsură completă. Eu știu că la începutul lunii martie am primit câteva mesaje de la un spital din Chișinău în care se spunea că nu aveau bonete, dar a doua zi s-au clarificat cu stocurile. Deci, eu aș vrea să transpună ca un fir roșu: noi nu trebuie să punem vina pe sistemul de sănătate atunci când se îmbolnăvesc medicii, dimpotrivă, noi trebuie să învățăm din lucrurile care au început să se întâmple și să-i dotăm suplimentar, să le oferim echipamente în plus și să facem instruiri acolo unde este necesar. Eu am vorbit cu câțiva colegi, inclusiv colegi care activează în spitalele raionale, medici de anestezie și terapie intensivă. Ei îmi spuneau, de fapt, că ei înșiși recunosc că colegii lor din spitale au nevoie de instruiri suplimentare, inclusiv la protocolul de autoprotecție, inclusiv la protocolul de tratament care, iată, recent a fost aprobat și medicii încă nu-l știu; inclusiv la tehnica de intubare și de utilizare a aparatelor de ventilare, pentru că le cunosc doar medicii specialiști în terapia intensivă și reanimatologii, iar dacă vom ajunge să avem un număr mai mare de pacienți, va trebui să includem și alți medici, de alte specialități care să participe la procesul de salvare de vieți omenești. Deci e mult de muncă și, repet, din punctul nostru de vedere, măsurile defensive nu sunt suficiente. Sper foarte mult că voi avea o claritate, cel puțin în calitate de deputat și voi avea acces la informație, iar toate solicitările și propunerile noastre pe care, iată, le-am formulat ieri în scris să fie luate în considerare.”
Europa Liberă: Din intervențiile de ieri ale autorităților s-ar putea deduce că s-a trecut la tactici agresive, nu?
Ruxanda Glavan: „M-am bucurat să văd câteva lucruri agresive în sensul în care luptăm cu virusul, și nu cu oamenii care au alte opinii la un moment dat; m-am bucurat să văd că s-a acceptat ideea că trebuie să fie testați lucrătorii medicali din prima linie, dar rămân convinsă că trebuie testați și cel puțin contacții și contacții contactelor, conform fișelor epidemiologice care sunt astăzi la dispoziția autorităților. Rămâne pentru mine o neclaritate cu privire la cetățenii moldoveni care se întorc din străinătate. Este foarte bine faptul că se organizează aceste curse charter și ei sunt aduși acasă, pentru că ei sunt cetățenii noștri și nu pot fi lăsați în voia sorții undeva, dar, în același timp, grija pentru ei nu trebuie să se termine la hotarul Republicii Moldova și consider imperios faptul ca guvernul să organizeze măsuri de carantină controlată, adică nu doar completate chestionare și lăsați acasă, dar să existe spații special amenajate, fie acele stațiuni despre care spuneau care sunt în subordinea statului la Vadul lui Vodă sau oricare alte forme de cazare, care să fie gratuită pentru acești oameni, dar unde ei să se afle sub monitorizare strictă.”
