Gheorghe Cojocaru: „Măsurile care se iau în mod discreționar pe timp de criză ar trebui să asigure nu numai protecția sănătății și vieții oamenilor, a unui minim de drepturi social-economice, dar și să mențină și să consolideze încrederea societății în autoritatea instituțiilor de stat. La o privire scurtă asupra modului în care instituțiile centrale înțeleg să onoreze această datorie a lor, tabloul care se profilează este cât se poate de controversat.”
Europa Liberă: Ce aveți în vedere cu o percepție sau o emisie controversată?
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând este de remarcat preocuparea Comisiei pentru Starea de Urgență, a autorităților în ansamblu pentru a pune la punct un plan de refacere economică într-o etapă post-criză. În legătură cu inițiativele preconizate, în spațiul public au răsunat deja mai multe critici care vizează unele din măsurile de redresare economică, în special cele care n-au vreo tangență cu criza care a afectat societatea, cum ar fi, de exemplu, reducerea taxelor la extragerea unor resurse minerale sau facilitarea la restituirea accizelor pentru magazinele din rețeaua duty-free. Opoziția parlamentară are dreptate să conteste aceste și alte inițiative dubioase de acest fel, care nu vor servi decât unor interese meschine și nu necesităților de refacere social-economică.”
Europa Liberă: Până se probează acest lucru, avem deocamdată doar dezmințiri și totuși apare și problema supraviețuirii economice. Și este clar că Republica Moldova nu are cum să rămână o insulă în dezastrul mondial. Cât de oportună este discuția despre căutarea de soluții post-pandemice și cum va ieși Republica Moldova din situația aceasta dificilă?
Gheorghe Cojocaru: „Discuția este necesară și oportună. Această întrebare privind ieșirea din criză și-o pune toată lumea astăzi. În condițiile în care impactul epidemiei încă nu poate fi evaluat cu exactitate, prognozele economice indică clar o recesiune: economia națională se va contracta sensibil, se vor pierde locurile de muncă, va crește inflația. Cu cât mai lungă va fi această perioadă generalizată de izolare socială și carantină, cu atât mai grele vor fi urmările pentru economie. Guvernul și, în special, instituțiile responsabile din domeniul economic și financiar ar trebui să aibă elaborate de pe acum diferite scenarii și strategii prin care să anticipeze și să estimeze necesitățile și costurile ieșirii din recesiune. E limpede că Republica Moldova nu se va putea descurca de una singură și va trebui să apeleze la partenerii de dezvoltare.”
Europa Liberă: Partenerii sar în ajutor, cel puțin sunt promise diverse programe de asistență. Iată, Banca Mondială, bunăoară, tocmai a anunțat că definitivează programul de ajutorare a Republicii Moldova în situația de criză și se arată disponibilă să ofere un sprijin de urgență de peste 50 de milioane de dolari. Or, de multe ori administrațiile, autoritățile, diferite instituții sunt restanțiere la cheltuirea rațională a banilor și exemplele vin tot acum, în plină criză. Deci, problema ar putea fi tocmai cheltuirea și nu existența fondurilor?
Gheorghe Cojocaru: „Da, banii vor trebui numărați și cheltuiți cu mare grijă și autoritățile vor trebui să dea dovada cheltuirii cu responsabilitate a acestor mijloace financiare. Banii aceștia care vor veni, iată, și de la Banca Mondială, de la alte instituții, de la alți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, acești bani vor trebui investiți, bineînțeles, și în domeniul economic, și în cel social, dar, înainte de toate, în sistemul de sănătate. Drama sutelor de medici infectați la locul de muncă cu COVID-19 este o pagină neagră în activitatea factorilor responsabili de gestionarea sistemului de sănătate. Cel puțin o lecție ar trebui însușită din această criză de cei care au astăzi în mână frâiele puterii: să ajute prioritar medicina și să modernizeze domeniul ocrotirii sănătății.”
