Cadrele didactice spun că lucrează mult mai intens decât o făceau în clase, cheltuiesc resursele financiare proprii pentru plata internetului și a telefoniei mobile, întrucât cu nu toți cei implicați în acest proces au internet nelimitat ori chiar internet în general; părinții, pe de altă parte, le reproșează dascălilor că nu sunt flexibili sau receptivi când discipolii lor vin cu întrebări suplimentare. A trebuit să intervină ministrul educației Igor Șarov, care să anunțe anularea examenelor pentru clasele a patra și a noua, recomandându-le pedagogilor să nu exagereze cu temele, că e mai importantă este sănătatea decât recuperarea materialului.
Pe lângă anularea testărilor la finalizarea ciclului primar și al celui gimnazial, ministrul Igor Șarov a mai anunțat anularea vacanței de Paște, care era oferită în prima săptămână după Înviere. Ministrul a spus că a dat curs doleanțelor exprimate de părinți și profesori care i-au solicitat să nu intervină cu o nouă pauză în educația la distanță, proces care a fost întrerupt din cauza unei vacanțe forțate a bugetarilor. În ceea ce privește soluția pentru examenele de Bacalaureat, ministrul Șarov a precizat că se va pronunța la mijlocul lunii mai.
Ministrul educației a recunoscut că în mai multe situații ar avea nevoie de asistență psihologică toți cei implicați în învățământul reașezat din mers pe tehnologii informaționale, atât cadrele didactice, cât și părinții și elevii.
În cazul educației preșcolare sau a ciclului primar lucrurile par a fi mai simple, elevilor li se dau sarcini de la un singur dascăl, ei le rezolvă, fotografiază caietul și trimit la verificare, descrie procesul bloggera Natalia Madan, mamă a doi copii, unul de grădiniță, cel de-al doilea în clasa a patra. Chiar și așa, femeia spune că foarte frecvent îi vine greu să convingă picii să lucreze, deoarece nu e suficient de distractiv. Și asta după ce că Natalia a fost implicată mereu în îndeplinirea sarcinilor școlare.
Aici foarte mult contează și de fiecare părinte, cât de mult a fost implicat...
„Și copii sunt stresați din toată situația aceasta și pur și simplu acel examen n-o să prezinte nemijlocit evaluarea exactă a copilului pentru că el a trecut printr-o perioadă stresantă. Bine că pandemia aceasta a început la mijloc de primăvară, când copiii marea majoritate a programei au trecut-o și este mult mai ușor față de atunci când asta ar fi fost la început de toamnă. Vorbesc și cu alți părinți să văd care este situația. Alți copii sunt încărcați foarte mult și mi-am dat seama că calea pe care a ales-o profesorul nostru este una potrivită. Aici foarte mult contează și de fiecare părinte, cât de mult a fost implicat până acum, poate lucra mereu și niciodată nu a avut ocazia să facă temele cu copilul”.
Situația se complică atunci când în familie există un singur calculator sau telefon conectat la internet, pe care trebuie să-l împartă doi și mai mulți copii, cu maturii care lucrează și ei de-acasă. Plus că de la treapta gimnazială în sus materiile și profesorii sunt mai mulți. Așa se face că lecțiile se desfășoară de la ora 9.00 până la 18.00 și chiar 20.00, de unde vine și parte din nemulțumirea cadrelor didactice.
Profesoara Maria Comur de la Congaz spune că deseori își termină ziua de muncă după miezul nopții...
Datele Ministerului Educației arată că unul din cinci profesori este pensionat, mulți dintre ei nu au avut acces la internet până la pandemia de coronavirus, ba nici nu au un calculator, o tabletă sau un smartphone. Toți profesorii au trebuit în câteva zile să învețe diferite platforme educaționale și chiar cum să mânuiască calculatorul, recunoaște profesoara de limba română Maria Comur din satul Congaz, autonomia găgăuză. A fost ca un șoc, iar pentru mulți colegi perioada stresantă încă nu s-a încheiat. Profesoara de la Congaz spune că deseori își termină ziua de muncă după miezul nopții.
„Prima săptămână credeam că înnebunesc. M-a ajutat băiatul meu mai mare, după aceea ne-au făcut și niște cursuri. Nu în fiecare zi țin conferințe pe Zoom, căci și așa copiii sunt obosiți. Ca toți profesorii, eu retrăiesc în ce privește reușita elevilor mei. Se întâmplă că nu toți copiii au posibilitatea să lucreze pe platforma Google Classroom, de aceea trebuie să fac și versiune audio, mai scurtă, și să trimit pe Viber. Deseori seara, ei vin cu întrebări suplimentare și le explic. Ieri, de exemplu, m-a sunat cineva pe Viber la 21.40. Îi ajut. Principalul copiii să înțeleagă că ei nu sunt singuri”.
Frustrări și nemulțumiri se adună și în tabăra părinților - ei vor să-și ajute copiii, dar uneori nu găsesc metoda potrivită. Psihologa de la Orhei Tatiana Croitor afirmă că un rol important revine atât diriginților, cât și părinților. Lecțiile și temele sunt importante, dar mai importantă este sănătatea, îi dă ea dreptate ministrului Igor Șarov. Din propria experiență, Tatiana Croitor povestește că acasă alternează temele mai dificile cu activități pe placul copilului ca să obțină un minim confort psihologic.
„Chiar ieri am avut un apel de la o mămică cu copil din clasa întâi și mi-a zic că copilul ei absolut nu vrea să facă nimic, copilul impune rezistență și exact aceleași recomandări: hai să-l motivezi prin ceva. Eu cred că asta e cea mai bună metodă: empatia, flexibilitatea și cadrele didactice să înțeleagă să nu fie atât de exigente, să ceară, să impună anumite reguli, pentru că în situația în care este mult mai importantă este starea psihologică, starea emoțională a copilului”.
E o criză care... va produce schimbări în sistemul educațional
Pentru a acumula mai puține traume psihologice și a nu se ajunge la acuzații de iresponsabilitate, profesorii, părinții și elevii trebuie să facă echipă comună, recomandă și alți psihologi. Pe timp de pandemie, provocări întâmpină toată lumea, iar cel mai bun leac este răbdare și flexibilitate. „ E o criză care va genera idei și va produce schimbări în sistemul educațional”, se arată convinsă bloggera Natalia Madan.
