Grupul parlamentar Pro-Moldova din legislativ va cere explicaţii din partea guvernului privind creditul din Federaţia Rusă. Andrian Candu spune că sunt mai multe neclarităţi care trebuie să fie cunoscute de către societate. Fostul deputat PD, actualul lider Pro Moldova, Andrian Candu sugerează că acordul ar conține prevederi care pot crea riscuri exagerate și că această asistență îmbină creditul suveran, promis anterior de autorități și creditul comercial.
Europa Liberă: Executivul a aprobat acordul de credit suveran de 200 de milioane de euro din partea Federației Ruse. Am văzut că mai mulți exponenți ai Partidului Democrat ajunși în cabinetul de miniștri au avut mai multe întrebări. Ce credeți Dvs. despre felul cum s-a negociat această linie de creditare de către autoritățile Republicii Moldova?
Andrian Candu: „E o chestiune tehnică, eu nu o văd ca linie de creditare, deoarece linie de creditare e atunci când guvernul extrage bani cât are nevoie, iar acordul pe care l-am văzut că a fost semnat de ambasadorul Neguța prevede, de fapt, o sumă exactă de 200 de milioane de euro și această sumă de 200 de milioane trebuie să fie luată de Guvernul Republicii Moldova în două tranșe - în 30 de zile prima sumă și altă sumă de 100 de milioane, deci, câte o tranșă de 100 de milioane fiecare, a doua - nu mai târziu de 31 octombrie 2020. Adică, până la urmă, chestiunea, noțiunea tehnică de linie de credit nu prea e linie de credit, deoarece este un acord clasic de 200 de milioane de creditare, împrumut pe care l-a luat Guvernul Republicii Moldova. Ce ține însă de condiții, în primul rând…”
Europa Liberă: Există riscuri?
Andrian Candu: „Da, cred că există riscuri, deoarece, în primul rând, noi, cu siguranță, o să întrebăm în parlament atunci când vine momentul și eu cred că asta se va întâmpla săptămâna aceasta, vom întreba pe cei care au negociat și au semnat acest acord, guvernanții actuali, dacă pe lângă acest acord mai există vreo altă înțelegere, deoarece așa, dacă citești printre rânduri, îți dai seama că există probabil alte înțelegeri scrise sau nescrise. Unu: ține de companiile rusești care au dreptul să câștige bani din acest acord, adică, pe de o parte, noi ne împrumutăm, noi, statul Republica Moldova, ne împrumutăm, dar vom plăti companiile rusești care vor face lucrări sau vor vinde produse. Doi: am văzut penalitățile care sunt la nivel de procente, dar, în mod obișnuit, astfel de acorduri pe care, de exemplu, le practică China, mai prevăd tot felul de condiții suplimentare legate de luarea în posesie sau în proprietate a bunurilor ulterior construite sau făcute. Și de aceea întrebarea este: nu cumva mai există vreo înțelegere pe lângă acest acord, vreun protocol adițional la care noi nu avem acces? În al treilea rând, aici, în acest acord, se face trimitere la existența sau potențiala existență a unor alte împrumuturi luate de companii și garantate de Federația Rusă sau garantate de Republica Moldova, adică împrumuturi între persoane juridice de drept privat, agenți economici, care s-ar putea să intre cumva tot sub umbrela acestui acord privind garanțiile ambelor state și penalitățile inclusiv se vor aplica dacă acolo există anumite întârzieri. Deci, multe semne de întrebare cu privire la acest acord, care cu siguranță trebuie să le punem ministrului finanțelor sau primului ministru, sau ministrului economiei, care se vor prezenta în această săptămână în parlament și cu siguranță vor fi dezbateri foarte aprinse pe marginea acestui acord în plenul parlamentului.”
Nu cumva mai există vreo înțelegere pe lângă acest acord, vreun protocol adițional la care noi nu avem acces?...
Europa Liberă: Totuși, șeful guvernului a insistat și a spus că acei care au citit acest acord s-au convins că este unul clasic, de finanțare, fără condiții ascunse sau care ar fi în detrimentul Republicii Moldova și a spus că această dobândă de doi la sută pentru o perioadă de zece ani este comparabilă cu ceea ce oferă alți parteneri ai Republicii Moldova din Occident. Cât de convingător este premierul?
Andrian Candu: „Asta nu este adevărat, cu siguranță nu este adevărat, deoarece organizațiile internaționale cu care noi lucrăm ca parteneri de dezvoltare a Republicii Moldova - și aici mă refer la Banca Mondială, Banca Europeană pentru Construcție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană - toate acestea lucrează cu credite, cu împrumuturi mult mai ieftine din punctul de vedere al dobânzii. Mai mult ca atât, mulți parteneri, inclusiv Uniunea Europeană oferă pe lângă suma de împrumut care poartă dobândă și granturi, dar din partea astălaltă nu am văzut granturi și ca exemplu pentru acorduri bilaterale pe care le-am avut noi cu alte state luați acordul cu România, cu Guvernul României. În primul rând, haideți să ne aducem aminte că România a acordat sume importante Republicii Moldova ca împrumut nerambursabil, adică drept ajutor, până la urmă. Vă aduceți aminte cele 100 de milioane care au fost cheltuite inclusiv pentru grădinițe, școli și restul proiectelor sociale, dar, de exemplu, îmi aduc aminte Guvernul Ponta, dacă nu greșesc, a acordat, adică Guvernul României, haideți să-i zicem, și România a acordat un împrumut de 150 de milioane la o dobândă calculată atunci la 1,5, fără condiționalități legate de companiile românești sau fără alte subtilități. Iar creditul cu Polonia care era pe proiecte investiționale în agricultură, era la fel sub unu la sută cu dobândă, de aceea nu este adevărat ceea ce spune prim-ministrul că poți să îl compari cu alte credite care sunt oferite. Da, este un împrumut, haideți să zicem că credem pe cuvânt că este unul clasic și nu există nimic ascuns, îl credem de cuvânt, dar, în același timp, nu poți să zici că el este în condiții comparabile cu alte acorduri de împrumut pe care le are Republica Moldova.”
România a acordat sume importante Republicii Moldova ca împrumut nerambursabil...
Europa Liberă: Ne amintim, foarte multă lume era sceptică și spunea că Federația Rusă nu va oferi acest credit, nu va trimite acești bani Republicii Moldova, pentru că i-ar fi promis și dlui Voronin pe când la putere era guvernarea comunistă, iată că totuși Rusia s-a ținut de cuvânt?
Andrian Candu: „E relativ. Dacă să luăm în considerare declarațiile făcute de președintele Dodon care promitea că mai că nu jumătate de miliard va veni inițial, după care vorbea de 300 de milioane, iată s-a ajuns la 200 de milioane, vorba aia: „Cei patru apostoli erau trei: Luca și Matei”. Până la urmă, vom vedea implementarea acestui acord de credit, multe întrebări vor dispărea sau vor apărea suplimentare în funcție de cum se va desfășura implementarea lui, iar președintelui Dodon vreau să-i aduc aminte că a mai existat un credit oferit de Federația Rusă unui guvern și unui președinte al țării vecine, Ucraina, sume considerabile de miliarde și după asta s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Nu vreau să fiu răutăcios și să fac exerciții de comparație, dar a te credita nu întotdeauna este cea mai bună soluție. Ajutor din partea statelor sigur că este, trebuie să apreciem și să fim recunoscători, inclusiv pentru acest credit, pentru Federația Rusă, luând în considerare condițiile economice globale, da, este de apreciat, trebuie probabil să existe și un anumit respect pentru astfel de gesturi, dar aceste gesturi sunt… Până la urmă, acesta nu e un ajutor, acesta nu e un grant, acesta nu e un împrumut nerambursabil, acesta este un împrumut comercial, nu la cele mai bune condiții, spre deosebire de alte împrumuturi, de aceea să nu exagerăm.”
Europa Liberă: Dl Candu, dar când se spune că împrumuturi vor fi oferite agenților economici din Republica Moldova cu garanția Guvernului Federației Ruse, dar cu acordul părții moldovenești, ce trebuie să înțelegem?
Andrian Candu: „Asta înseamnă că probabil vor exista anumite... Haideți să luăm un exemplu clasic, să încercăm să dezvoltăm subiectul. În Republica Moldova există o întreprindere de stat, inclusiv cu capitalul Federației Ruse care se numește „Moldova-Gaz”, adică cu capitalul inclusiv al companiei „Gazprom” și să zicem că „Moldova-Gaz”, pentru anumite proiecte de infrastructură ia împrumut și, până la urmă, este o afacere inclusiv a Federației Ruse prin compania-mamă „Gazprom”, dar în final tot Guvernul Republicii Moldova va trebui să restituie. Vorbim despre agenți economici, inclusiv de drept privat sau de drept public, care pot intra în anumite relații contractuale de împrumut, statul Republica Moldova să vină cu garanții și, până la urmă, noi, toți cetățenii Republicii Moldova, pentru afacerile lor și profiturile lor, noi să fim cei care plătim. Vă dați seama ce absurditate?”
Europa Liberă: Dar faptul că unii membri ai guvernului din partea PD s-au arătat sceptici față de prevederile contractuale, precizând că ar putea exista anumite riscuri, asta înseamnă că poate să se producă o fisură în cadrul majorității parlamentare?
Andrian Candu: „Dar dați-mi voie să vă răspund cu o întrebare: dar acești indivizi care și-au exprimat eventuale întrebări sau scepticism au votat sau nu au votat? I-ați văzut cumva să se abțină de la vot sau să voteze împotrivă? Nu! Respectiv, eu cred că e doar o poziționare politică pentru a se detașa de unele procese. Dar, în același timp, foștii colegi din Partidul Democrat nu trebuie să uite și nu trebuie să-și decline responsabilitatea, fiindcă sunt la ora actuală în guvernare, sunt în majoritatea parlamentară și trebuie să-și asume împreună cu socialiștii întreaga responsabilitate pentru actul guvernării.”
Europa Liberă: Și în altă ordine de idei, ce poziție veți avea Dvs. în parlament, când va veni guvernul cu rectificări bugetare?
Foștii colegi din Partidul Democrat nu trebuie să-și decline responsabilitatea, fiindcă sunt la guvernare...
Andrian Candu: „Noi astăzi am înaintat Comisiei economie, buget și finanțe, comisie direct responsabilă de examinarea subiectului în comisii și, ulterior, prezentarea în plen a o serie de amendamente atât la propunerile de modificare a Legii bugetului, cât și la celălalt proiect de lege legat de, haideți să-i zicem generic, măsurile anticriză. Considerăm că amendamentele noastre sunt unele foarte...”
Europa Liberă: Ce ați propus concret?
Andrian Candu: „De exemplu, am propus ca totuși bugetul să fie revizuit la mai multe articole legate de cheltuieli, inclusiv plafonarea salariilor demnitarilor publici, inclusiv finanțarea partidelor să rămână ca o chestiune simbolică pentru acest an 2020 și să nu cheltuim bani pe partide politice, adică simbolic un 5.000 de lei, dar nu 38 de milioane cum este la ora actuală. Deci, multe elemente care la ora actuală sunt ca și cheltuieli în buget, care foarte mult seamănă ca o chestiune electorală țintită spre prezidențiale, bani care pot fi folosiți în lupta împotriva pandemiei sau pentru mediul de afaceri. Noi am venit cu propunerea de a constitui un fond anticriză în care intră aproape trei miliarde de lei găsite în bugetul statului la capitolul cheltuieli, care considerăm că nu mai trebuie cheltuiți așa cum sunt cheltuiți la ora actuală. Apoi am propus, de exemplu, să fie introdusă clauză de forță majoră pentru unele relații contractuale legate de chirie pentru mediul de afaceri, care la ora actuală nu poate să-și execute obligația de plată a chiriilor, plus să nu mai fie făcute achiziții în stânga și în dreapta, că am văzut că în ultimul timp se fac achiziții de mașini, covoare, construcții de memoriale, medalii, producere și multe alte prostii care la ora actuală chiar nu sunt necesare, plus multe alte amendamente pe care noi sperăm, și mâine vom merge noi, cei de la „Pro-Moldova”, în Comisia economie, buget și finanțe să promovăm aceste amendamente și dacă ele vor fi luate în considerare, sigur că noi atunci vom vota aceste proiecte de legi, dar dacă nu vor fi luate în considerare, le vom dezbate, le vom critica și la decizia grupului, că nu pot eu să iau singur decizii, deci vom lua o decizie în fracțiunea noastră parlamentară, dar cel mai probabil noi nu vom susține aceste proiecte de legi dacă ele nu vor veni și nu vor avea menirea pe care noi o vedem anume din luptă directă cu criza, dar nu în acest fel cum arată la ora actuală guvernul și președinția, că vin numai - scuzați expresia - să aburească puțin societatea și mediul de afaceri, dar rămân, de fapt, niște legi care țintesc campania prezidențială și nu fac altceva decât acumulează dividende politice.”
