Astfel, promoțiile din acest an ar trebui să fie ultimele, dacă inițiativa ministrului Igor Șarov va fi aprobată în ședința de guvern. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Șarov explică de ce este necesară optimizarea rețelei de universități de stat și care sunt pașii următori pe care-i are în vedere.
Atât ministrul educației Igor Șarov, cât și experți în domeniu operează cu date care arată că în ultimii cinci ani s-a înjumătățit numărul de studenți, de la circa 90 de mii în 2015 la aproximativ 50 de mii în anul de studii ce se încheie. Pentru cele 18 universități de stat care cheltuie fonduri publice sunt prea puțini doritori de a avea studii superioare. În consecință, banii de la buget sunt cheltuiți irațional, mai mult pentru funcționarea administrațiilor.
Prima măsură în vederea remedierii situației în mandatul lui Igor Șarov, care a fost anunțată de ministerul de profil, este încetarea funcționării a două universități: Institutul de Relații Internaționale și fosta Universitate a Academiei de Științe. Profesorilor și studenților li se vor propune să treacă la Universitatea de Stat din Moldova, tinerii pot alege și alte instituții, în cazul cadrelor didactice alegerea va fi din partea administrației USM. Universitatea de Stat ar urma să preia prin absorbție toată infrastructura fostei Universități a Academiei de Științe. IREM nu avea un sediu separat, ci era găzduit de Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”.
Sunt pași care urmau să fie întreprinși mai demult, declară ministrul Igor Șarov.
„Vorbim despre un proces de raționalizare care are la bază mai multe criterii. Au fost stabilite domeniile strategice: învățământul pedagogic, medicină, inginerie și IT.”
Europa Liberă: Ce înseamnă aceste domenii strategice? Ele vor fi vizate sau nu?
Igor Șarov: „Nu. Din contra, ne-am pus ca prioritate de dezvoltare care se vor regăsi în comanda de stat ca și o prioritate. Al doilea moment este faptul că programe similare acestor două universități se regăsesc și în alte universități. Al treilea moment: numărul mic de studenți. Patru: costurile mari pentru instruirea unui student. Spre exemplu, costul de instruire per student la IRIM a fost 53.400 și în comparație, să spunem, cu Universitatea de Stat din Moldova, unde costul este de 33.130 de lei pentru anul precedent de studii. Ne dorim foarte mult să rămână pe piață universități puternice”.
Ministrul Igor Șarov spune că, cel mai probabil, săptămâna viitoare va promova pe agenda executivului finanțarea universităților per student, model aplicat și în cazul liceelor. Este un element din reformă despre care se vorbește de mai mulți ani și care ar urma să facă aceste instituții mai competitive.
Despre cele două universități din fruntea listei la „trasul obloanelor” se spune că ar fi fost create ca niște favoruri pentru foști demnitari de stat, avându-se în vedere ex-ministrul educației din perioada comunistă Valentin Beniuc și ex-ministrul ecologiei, după aceea mulți ani șef la Academia de Științe, Gheorghe Duca. Ultimul și-a dorit și ar fi obținut o universitate pentru soția lui, care a fost rector mulți ani.
Rectorul Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic, tot el și președinte al Consiliul rectorilor, spune că plecarea tinerilor din țară nu li se poate imputa managerilor din mediul universitar, comasarea de universități nu va opri acest fenomen. S-a ajuns la situația în care pe durata anului academic studenții părăsesc R. Moldova cu miile, mai atrage atenția rectorul ASEM.
„Trebuie să facem tot posibilul nu ca să avem mai puține universități, dar pentru ca să avem un număr mai mare de studenți care rămân aici, acasă, în R. Moldova, și nu pleacă din țară. Ori nu este o problemă a învățământului superior din R. Moldova lipsa de studenți, este o problemă pentru viitorul R. Moldova ca stat și ca economie pe care ne-o dorim s-o avem, una mai dezvoltată și care solicită forță de muncă mai multă și mai calificată. Reforma trebuie să fie făcută în învățământul superior, dar părerea mea personală este că această reformă trebuie să fie orientată spre a motiva profesorii de calitate să rămână în sistem, cei tineri în mod deosebit”.
Până una alta, administrațiile unor universități au găsit o soluție: atrag studenți din alte țări, adaugă președintele Consiliului rectorilor, Grigore Belostecinic. Astfel, nu doar la medicină vin tineri din Orient, ci absolvenți de licee din India, Pakistan și alte state asiatice au găsit în R. Moldova oferte educaționale atractive. Vin studenți din străinătate la medicina veterinară la Universitatea Agrară, la telecomunicații la Universitatea Tehnică, la turism și tehnologii informaționale la ASEM. Dar această soluție este benefică doar pentru a asigura viabilitatea economică a instituțiilor. Problema fundamentală nu dispare însă - tinerii din R. Moldova nu-și văd viitorul în țara lor, conchide rectorul Grigore Belostecinic.
