Aproape 70% dintre respondenți au declarat că epidemia de COVID-19 i-a făcut mai buni pe ei și pe cei din jur. Concluzia aceasta o confirmă și coordonatoarea de programe din cadrul Misiunii sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei, Anna Ceban, care susține că pe timp de epidemie numărul voluntarilor care s-au implicat în proiectele sociale ale misiunii nu a scăzut.
Anna Ceban: „Pandemia a venit ca o provocare pentru toate proiectele pe care le avem. Pe de o parte, în centrele noastre rezidențiale activitatea a continuat în mod obișnuit, pentru că acele mame de care avem grijă sau acele tinere orfane care sunt în apartamentul social au continuat să rămână în aceste proiecte, iar colegii mei au continuat să le fie alături 24 din 24 de ore, la fel cum au făcut-o și înainte de pandemie, și în prezent.
Legat de campaniile pe care urma să le realizăm și proiectele care au fost afectate de această situație ar fi, pe de o parte, campania națională „Masa bucuriei”, un proiect pe care urma să-l realizăm în sâmbăta Floriilor și pentru că include în mod normal mulți – vorbim de ordinul miilor – voluntari și parteneri, și donatori, am fost nevoiți să anulăm această acțiune în acest an, acțiune în care anul trecut, bunăoară, am colectat 50 de tone de alimente pentru susținerea cantinelor sociale. Desigur, nevoia a rămas aceeași, pentru că bătrânii în continuare rămân izolați și singuri acasă, indiferent de etapa în care evoluează lucrurile legate de pandemie în Moldova. Nu am putut să continuăm serviciul de cantină mobilă pe care îl aveam în mod normal în Parcul „Serghei Lazo”, unde zilnic veneau 160 de bătrâni și oameni ai străzii, dar pentru că nevoia e una acută, am continuat acest demers de a oferi mese calde la domiciliu împreună cu voluntarii și donatorii noștri.
Aum o lună am reînceput distribuția de prânzuri calde la domiciliu
Iar acum o lună am reînceput distribuția de prânzuri calde la domiciliu, așa încât avem câte 30 de beneficiari în fiecare săptămână. Voluntarii sunt cei care, echipați, distribuie aceste mese calde...”
Europa Liberă: Dar a scăzut cumva numărul voluntarilor din cauza fricii că ar putea fi infectați?
Anna Ceban: „Din fericire, tocmai scriam acum cu colegii mei un newsletter pe care îl expediem lunar donatorilor și în această săptămână am ales să le povestim despre voluntarii noștri, cei care zi de zi, indiferent de modul în care a evoluat pandemia, au fost alături de noi, sunt tinerii care în această perioadă nu au putut continua în mod normal studiile la universitate sau la liceu, dar de după măști, online și offline au fost alături de proiectele noastre și sunt în continuare.
Ei au fost cei care ne-au ajutat în achiziția de produse alimentare, în sortarea de produse alimentare, în distribuția meselor la domiciliu, în aranjarea logistică a lucrurilor de la depozit. Și ori de câte ori le-am cerut sprijinul să vină alături de coordonatori și să ducă aceste mese calde au fost alături de noi.”
Europa Liberă: Deci, corect înțeleg, nici volumul donațiilor, nici activismul voluntarilor nu au fost oprite de pandemie?
Anna Ceban: „Activismul voluntarilor nu a fost oprit, referitor de volumul donațiilor, din păcate, nu am putut să organizăm campania națională „Masa bucuriei” și asta cumva impune o altă reorganizare a acestui proces și alte inițiative prin care să colectăm fonduri și produse alimentare. De asta în această perioadă am avut demersuri personalizate către agenți economici, desigur și ei sunt afectați de pandemie și au un răspuns mai rezervat, dar totuși cei care ne susțin o fac în continuare. Cei care au făcut cu noi campanii și au făcut cu noi donații, continuă acest demers. De asemenea am inițiat o platformă - covid-19moldova.org -, prin care am invitat oamenii din Moldova și diasporă să doneze virtual aceste pachete alimentare pe care le distribuim la domiciliu. Platforma a fost lansată chiar la începutul pandemiei, în prima lună de pandemie, așa încât zilnic există oameni care susțin aceasta prin intermediul donațiilor.”
Europa Liberă: Pe 7 iulie organizați, alături de Universitatea de Medicină, un webinar, o discuție online pentru companiile din Republica Moldova despre modalitățile de prevenire a răspândirii pandemiei COVID-19 la locurile de muncă. Cât de dificile sunt aceste modalități de prevenire și înseamnă asta mai multe cheltuieli pentru business?
Anna Ceban: „Da, o să vorbesc întâi despre apariția acestei inițiative. Vă spuneam, am continuat să rămânem alături de beneficiarii pe care îi asistăm și din Chișinău, dar și din teritoriu și vulnerabilitatea unor familii înseamnă, de fapt, acel moment în care mama sau tata nu au un loc de muncă sau ambii părinți sunt nevoiți să stea acasă. De asta, pe de o parte, avem grijă să oferim familiilor aceste pachete alimentare, iar pe de altă parte, ne dorim să construim cu companiile din Moldova, în special cele din afara Chișinăului, această formă de colaborare în care să le ajutăm, grație partenerilor, să-și readapteze spațiile de lucru, așa încât la fel să păstreze aceste locuri de muncă pentru mama și tata care sunt, de fapt, familiile pe care le ajutăm noi.
Ce ne dorim prin intermediul acestui webinar pentru care se poate ocupa în ziua de 7 sau de 8 iulie? Vrem ca toți cei care vor participa, reprezentanții companiilor – și ne așteptăm să avem 40 de companii participante – să învețe de la specialiști absolut gratuit modul în care își pot readapta aceste spații de lucru, cantina sau în momentul în care cineva e infectat ce trebuie să facă ceilalți membri de echipă, așa încât să nu aibă de suferit procesul de lucru zilnic.
La fel, în urma webinar-ului, vom alege 10 companii pe care le vom asista în crearea unui plan individualizat de măsuri pe care le pot lua aceste companii. Uneori e vorba poate elementar despre niște stickere care pot apărea în bucătărie și la intrarea în companie, alteori e vorba de măsuri mult mai mari pe care e necesar să le cunoască, în primul rând, foarte clar fiecare membru al echipei, de la cei care conduc compania până la muncitorii de rând, și pe care și le pot adapta în funcție de profilul companiei, pentru că e una modul în care se pot adapta muncitorii de la construcții și alta, cei din domeniul agricol. E o experiență nouă pentru noi, dar sperăm să fie una extrem de utilă pentru agenții economici, dar mai ales pentru cei pe care îi ajutăm, familiile care muncesc în aceste companii.
Ulterior, aceste ghiduri vor fi încărcate pe o pagină online special creată pentru acest proiect și companiile din confecții, de exemplu, vor putea prelua de acolo un model funcțional și îl pot adapta ulterior propriei companii, pentru că, în funcție de numărul de angajați, de locații, există anumite chestiuni specifice. Dar la fel ca și în cazul ghidului pentru voluntari, bunăoară, pe care la fel l-am propus și altor organizații non-profit să-l preia, e un efort pe care l-am făcut împreună atât în baza experienței, cât și a prevederilor OMS legate de măsurile de protecție în pandemie.”
Europa Liberă: Anna, dar mulți ar spune că, de fapt, e treaba statului, e munca statului, inclusiv să se gândească la mediul de afaceri. Dvs. ce le-ați răspunde?
Anna Ceban: „E ca și în domeniul asistenței sociale per general, adică e foarte simplu să zici că de bătrâni ar trebui să aibă grijă statul sau de copii ar trebui să se îngrijească o anumită direcție.”
Europa Liberă: Mă refeream inclusiv la mediul de afaceri.
Anna Ceban: „Inclusiv acest subiect. Noi avem un demers clar de construire a solidarității sociale și a responsabilității social-corporative în Moldova. De asta doar un efort consolidat și niște acțiuni cu care putem contribui și aduce plus valoare nu înseamnă că vom acoperi anumite nevoi sau anumite responsabilități ale statului sau le vom suplini. E un efort prin care vrem să aducem partea noastră de contribuție, care sperăm per total să aibă un impact pozitiv asupra mediului de afaceri în general.”
Europa Liberă: Un recent studiu al Asociației Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova arăta că lipsa de transparență a fondurilor dedicate ajutorării celor din prima linie a fost reclamată de mulți cetățeni. Misiunea socială „Diaconia” de-a lungul anilor ce instrument a dezvoltat ca să câștige încrederea oamenilor?
Anna Ceban: „În relația cu partenerii corporativi, dar și donatorii internaționali desigur avem anumite forme de raportare prevăzute de proiectele în care ne implicăm și le respectăm, iar dovadă sunt parteneriatele care continuă și al zecelea an consecutiv. Legat de donațiile primite de la persoane fizice din Moldova și diasporă, încercăm să avem, pe de o parte, aceste răspunsuri personalizate, pentru că construim relații personalizate cu fiecare dintre donatorii noștri, la fel rapoartele anuale pe care le expediem, o prezență continuă și o comunicare continuă pe social media și pe canalele noastre online, dar și comunicări personalizate prin e-mail cu cei care sunt donatorii fideli. Doar în cazul în care donatorul este anonim probabil că nu a primit de la noi o anumită notificare despre modul în care am gestionat aceste donații, dar cu suportul mass-media și multitudinii de canale pe care le avem la dispoziție încercăm să acoperim acest răspuns: ce face „Diaconia” cu fiecare resursă primită?”
Europa Liberă: Atunci când aveți un moment de respiro și vă gândiți la felul în care a influențat societatea moldovenească această pandemie, ce gânduri vă trec?
Anna Ceban: „Noi am văzut această pandemie și ca un puternic mesaj de umanitate, pentru că izolarea nu a însemnat lipsa solidarității în Moldova, iar asta e un element important al parcursului pe care îl avem de la întemeierea „Diaconiei”, pentru că ne-am dorit zi de zi în rândul copiilor și adulților să cultivăm acest demers de a face bine, a-l face cu „Diaconia” sau cu altă organizație, mai puțin contează. Important e să-l vezi pe cel de alături și să te implici constructiv în acest proces de soluționare a unei probleme sau de schimbare socială. Pandemia ne-a convins că și în pandemie putem să rămânem cu aceste minunate valori care sunt bunătatea, solidaritatea și, chiar dacă am tot vorbit despre izolare și criză economică, receptivitatea donatorilor noștri ne-a convins că există, de fapt, aceste valori și în pandemie. Voluntarii la fel au fost un exemplu frumos că tânăra generație nu e cea care se izolează după un monitor sau într-o tabletă, dar e cea care se implică, își pune masca și vine alături de noi și ne susține în acest demers, iar colegii mei, bunăoară, din centrul maternal, un centru care a continuat să activeze 24 din 24 de ore ne-ar spune personal despre o misiune, o misiune pe care o alegi atunci cânt te implici în ceva și cu toate restricțiile din pandemie, și cu toate provocările din această perioadă ești alături de acele mame și acei copilași și-i ajuți în continuare să-și construiască o relație și să dobândească acele aptitudini, comportamente pe care le-ai propus atunci când i-au luat în proiect.”
