Doar că în această perioadă, credibilitatea Chișinăului a fost zdruncinată de frauda bancară, de anularea alegerilor pentru primăria capitalei, în vara lui 2018 și de necontenitele crize de pe scena politică moldoveană. Își mai poate recupera Republica Moldova credibilitatea în fața partenerilor săi europeni?
În relația cu Uniunea Europeană, Republica Moldova a atins performanța de a fi considerată fruntașa Parteneriatului Estic, dar, spun experții, și-a coborât ratingul până la condiția de codașă acestui proiect de sprijinire al țărilor din apropiata vecinătate a uniunii. Motivele sunt la vedere? Furtul bancar din 2014, modificarea sistemului electoral în pofida poziției critice a Comisiei de la Veneția și anularea alegerilor locale din capitală în 2018 – sunt doar câteva dintre rateurile invocate de analiștii care urmăresc traiectoria euro-ajustării.
Ministrul de Externe de la Chișinău, Oleg Țulea, admite că credibilitatea autorităților moldovene a fost șifonată, dar guvernarea, insistă ministrul, își propune să devină în viitorul apropiat un partener predictibil pentru Uniunea Europeană. În cadrul unei dezbateri publice dedicate provocărilor în relația Republicii Moldova cu UE, șeful de la Externe a declarat că guvernul de la Chișinău a îndeplinit majoritatea condițiilor cerute de UE pentru a putea accesa ultima tranșă din sprijinul macrofinanciar din partea uniunii, menționând și că Procuratura Generală s-ar fi apucat serios să investigheze frauda bancară. Oleg Țulea a recunoscut că țara are nevoie de acești bani mai mult ca niciodată, ținând cont de situația precară în care s-a pomenit din cauza pandemiei de COVID-19.
Raportorul Parlamentului european pentru Parteneriatul Estic, Petras Austrevicius, a precizat însă că oficialii europeni nu se arată impresionați de deciziile cele mai recente ale autorităților moldovene lăsând să se înțeleagă că va conta rezultatul în timp al acestor decizii. Petras Austrevicius a amintit că Republica Moldova a fost prima țară căreia Uniunea Europeană a aplicat „principiul condiționalității politice” privind asistența macrofinanciară, ceea ce ar fi trebuit să pună pe gânduri Chișinăul:
„A fost un mesaj atât de clar și atât de necesar pentru acei aflați la putere în Chișinău să nu lase țara pe mâna oligarhilor și politicienilor cu viziuni neclare. (...) Am întâlnit mulți politicieni moldoveni, aș spune chiar generații de politicieni moldoveni, care știu să vorbească bine și să invoce exemple pozitive, însă există o mari diferență între a face promisiuni și a le onora. Aș îndemna guvernanții și forțele politice de la Chișinău să înțeleagă că este o diferență între adoptarea unei legi și realizarea acesteia. Ar trebui să ne focusăm pe punerea în practică a legilor, pentru că ele schimbă situația în bine”.
Cifrele cu care operează autoritățile arată că datorită Acordului de asociere, aproape 70% din exporturile moldovenești se îndreaptă către piața UE, comparativ cu 53% în 2014. Doar anul trecut, exporturile de produse agricole către statele membre ale Uniunii Europene au însumat 592 milioane dolari, ceea ce reprezintă în jur de 49% din totalul exporturilor agricole ale țării. Europarlamentarul Dragoș Tudorache, raportor pentru Republica Moldova, spune că în pofida acestor cifre sunt mulți cetățeni moldoveni care în continuare nu știu în ce constă sprijinul acordat de Uniunea Europeană:
„Într-adevăr, cifrele arată poate o poveste de succes că Acordul de Asociere a dat Republicii Moldova opțiuni față de o singură piață. Deci, ceea ce pe partea economică este important e să ne uităm la diversificarea bazei de beneficiari ai acestor libertăți în politica comercială și economică a Moldovei. Antreprenoriatul, întreprinderile mici și mijlocii, fermierii, țăranii moldoveni care trebuie să știe, să înțeleagă, să vadă în mod concret că acest Acord de asociere le aduce și lor beneficii”.
Oficialii europeni spun că guvernanții de la Chișinău se înșală atunci când au impresia că reformele asupra cărora au convenit cu Uniunea Europeană pot fi subiect de negocieri. Și asta pentru că beneficiari ai schimbărilor sunt cetățenii Republicii Moldova care cu certitudine își doresc justiție independentă și economie bazate pe concurența liberă fără sifonarea banilor publici.
