Linkuri accesibilitate

Apa în agricultură: cum poate fi folosită „cu cap” și fără daune ecologiei


La cules fân în satul Budăi, raionul Telenești

Rezultatele recoltării primei grupe de cereale semănate în toamna anului trecut sunt mult sub așteptările autorităților, a declarat astăzi premierul Ion Chicu, invocând seceta care a durat mai multe luni de zile. Lipsa de precipitații din această perioadă ar putea afecta și alte culturi, a adăugat șeful guvernului. El a precizat că acum se caută fonduri pentru a compensa parțial pierderile fermierilor. Zilele trecute și președintele Igor Dodon a spus că agricultura fără irigare devine aproape imposibilă. Una dintre soluțiile ce se discută este permiterea folosirii apelor subterane în scop de irigare. Activiștii de mediu, pe de altă parte, critică ideea ce ar putea, din punctul lor de vedere, afecta ecosistemul pe termen lung și lăsa fără apă potabilă mai multe localități. Ce surse de apă pentru irigare ar fi la îndemână?

Apa în agricultură: cum poate fi folosită „cu cap” și fără daune ecologiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:49 0:00
Link direct

În timpul Uniunii Sovietice sute de mii de hectare de teren agricol erau irigate în principal cu apă din râurile Nistru și Prut. Mai exista și o rețea de iazuri de unde la fel se pompa apă spre câmpuri. De atunci s-au păstrat în stare funcțională doar câteva sisteme de irigare.

Explicația o știe toată lumea – puternica industrie de irigare de altă dată a cedat în fața furăciunilor...

Oamenii s-au gândit că proprietatea fostelor cooperative nu aparține nimănui și au ținut să-și facă parte. Daunele cauzate sunt greu de estimat. Problema lipsei sistemelor de irigare este dezbătută în societate mai ales în ani secetoși, când cei de la putere caută disperați soluții. Entuziasmul scade cu prima ploaie. Apoi ciclul se repetă.

În ultimii ani, Guvernul Statelor Unite a finanțat reabilitarea a zece sisteme de irigare, încurajând în același timp fermierii să coopereze pentru a-și rezolva prin puteri comune o problemă atât de vitală. A rezultat o situație paradoxală: cei care creează asociații de utilizatori de apă și lucrează în alb, cum se spune, plătesc statului pentru apa folosită, pe când marea majoritate s-ar eschiva să declare datele adevărate, spun surse din domeniu care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Plus la toate, nicio autoritate nu supraveghează cum stau lucrurile cu adevărat și nu poate spune cu precizie ce cantitate de apă este folosită la irigare, din ce surse și de cât ar mai fi nevoie.

În ultimul timp au început a fi folosite la limita legalului fântânile arteziene, ce scot apa de la adâncimea de peste 100 de metri. Aceste puțuri ar fi neînregistrate, prin urmare pentru acest serviciul nu se plătește statului niciun ban.

Ilia Trombițchi în studioul Europei Libere de la Chișinău
Ilia Trombițchi în studioul Europei Libere de la Chișinău

Din același tip de fântâni sunt alimentate majoritatea localităților, iar vara se mai întâmplă ca apa potabilă să nu ajungă pentru că ceea ce se extrage este folosit la irigare. Așa apar conflicte locale, spune ecologistul Ilia Trombițchi. Asta în timp ce sute de iazuri au fost date în arendă pentru 49 sau 99 de ani formal în scop de recreere sau pentru a crește pește. Iarăși nimeni nu poate spune cât pește se vinde și ce venituri a generat această activitate. Iată de ce Ilia Trombițchi vede în intenția guvernării de a legaliza irigarea din apele subterane ca una periculoasă ce va genera corupție și va afecta mediul pe termen mediu și lung.

În condițiile corupției, evident că va fi utilizată orice apă. Corupția decide...

„Spre regret, guvernul discută problemele numai de azi, nu de perspectivă. Iată de ce noi în realitate avem deficit de apă. Se merge pe procesul de deșertificare. Practic situația cu apele subterane se va înrăutăți. Lipsa precipitațiilor și așa mai departe și practic avem mai mult de 80% din toate apele subterane. În condițiile corupției, evident că va fi utilizată orice apă. Corupția decide”.

Soluția ecologistului Ilia Trombițchi este ca pe viitor să fie sădite mai multe păduri și livezi în detrimentul terenurilor arabile, așa se va menține mai mult apa în sol, râuri și iazuri. Între fântânile arteziene și pomparea apei din Nistru și Prut, activistul optează pentru ultima chiar dacă ar fi mai costisitoare. Tocmai aici trebuie să intervină statul și să stabilească reguli clare de joc.

Vitalie Gorincioi
Vitalie Gorincioi

Asociația Moldova-fruct se numără printre organizațiile care au promovat ideea de a permite extragerea apei de la adâncime, spune Vitalie Gorincioi. Din punctul lui de vedere, ecologiștii care bat alarma ar exagera, refuzând să prezinte un studiu de impact. El neagă că agricultorii ar utiliza fântâni arteziene pentru a face rost de apă. Dimpotrivă, menționează că permisiunea i-ar ajuta pe micii producători cu plantații de 5-7, până la 10 hectare.

„Va fi o salvare pentru fermierii mici care nu pot să-și pună o pompă pe malul unui râu sau a unui lac, pentru că o fântână arteziană tot costă destul de mult.

Va fi o salvare pentru fermierii mici...

Când ei se referă că: Iată o să stricăm pământul, să nu spună minciuni. Țăranul care are 5-10 ha e proprietate privată. Chiar ne gândim noi că acest țăran e atât de naiv să irige și să-și strice pământul peste 5-10 ani, bogăția lui pe care o are, altceva el cred că nu are”.

Vitalie Gorincioi de la Moldova-Fruct pune în discuție un alt aspect: cum să facă ca apa care este în surplus în anumite perioade ale anului să fie folosită rațional în agricultură. Parca au fost inundații recent, dar de fapt iar nu ajunge apă pentru plante, se întreabă fermierul.

„Apa cea mare”, cum îi zice el, trebuie redirecționată în lacuri de acumulare și iazuri, de unde să aibă acces toți egal la ea.

Cel mai bun exemplu de folosire cu cap a apei în agricultură, inclusiv de ape reutilizate, este Israelul, spune și Ilia Trombițchi, dar pentru asta este nevoie de schimbarea tehnologiilor și renunțarea la obișnuințele risipitoare. Apa trebuie să devină o bogăție națională, fiind utilizată cu multă meticulozitate.

XS
SM
MD
LG