Etnicii germani au putut reveni în România abia în 1949, iar mai târziu Nicolae Ceaușescu i-a vândut, la propriu, statului german pe cei care au dorit să plece, încasând între 8 și 10 mii de mărci germane de persoană, în funcție de meseria și studiile acesteia. După 1990 satele etnicilor germani din România s-au golit după ce practic toată populația a plecat în Germania, însă până în prezent bisericile rămase fără enoriași și cimitirele sunt întreținute din fonduri colectate de urmașii germanilor care au locuit în acele sate, ca un gest de memorie și de reconciliere cu trecutul.