În cadrul unei conferințe de specialitate, profesorul Dan Dungaciu, sociolog și expert în geopolitică, s-a referit la modul în care se vor reașeza polii mondiali de putere. Hotnews.ro prezintă principalele idei. Pentru orice stat, principal problemă va fi cum se raportează la Statele Unite și respectiv la China, pentru că Rusia va fi în continuare vizibilă, dar pe poziția pe care se găsea China în anii șaptezeci!
Rusia știe că nu are cum să înfrunte pe niciuna dintre cele două puteri, după cum știe bine și că acestea nu o vor ataca, pentru simplul motiv că și-ar diminua poziția față de competitorul principal. În cazul României, Dungaciu spune că va colabora într-un fel sau altul cu ambele, și cu America și cu China. O singură întrebare de tipul „pe cine iubești mai mult: pe mama sau pe tata?” n-ar trebui să i se pună: n-ar trebui să ajungă în situația de a alege între Statele Unite și Uniunea Europeană.
Președintele francez face o vizită în Liban, după explozia devastatoare de la Beirut...
Cristian Unteanu (blogurile Adevărul) vede în impresionantul desant politic și umanitar francez debutul unei „curse pentru Beirut”. „Mesajul dat de la Paris, scrie Unteanu, este că Macron intenţionează să organizeze un ajutor internaţional cu mult mai amplu şi cu perspective în angajamente de lungă durată privind reconstrucţia oraşului şi instalaţiilor sale critice, ca şi pentru asigurarea rezervelor de hrană ale ţării. Dar mesajul politic este mult mai complex şi cu o simbolistică foarte limpede”.
Parisul deschide o anchetă proprie privind cauzele exploziei, dat fiind că acolo au murit și 21 de cetățeni francezi. Și cum ancheta se va face pe teritoriul altui stat, e de la sine înțeles un acord cu serviciile secrete ale Libanului. ”Începe astfel marea competiţie de recuperare a influenţei franceze, în special, şi europene, în general, în Liban, ţara-etalon pentru relaţiile cu Europa occidentală”.
Dacă Franța va fi cea care se va face remarcată în această „cursă”, atunci avantajele pot fi enorme: punct strategic de control al estului Mediteranei, punct de întâlnire al marilor religii care fiinţează în regiune, punct strategic în apropierea actualelor sau pe linia viitoarelor reţele multinaţionale de transport energetic, conexiune cu eventuale prelungiri ale drumului mătăsii, șansă de „revalorizare, după mult timp, a unei prezenţe europene” în zonă, și care să nu mai fie percepută ca intruzivă, cum a fost proiectul de „pax americana“, de pildă.
Majoritatea copiilor români vor reveni în școli pe 14 septembrie, a anunțat ieri președintele Klaus Iohannis...
Scenariile prevăd descentralizarea deciziei de învățământ la clasă, mixt (clasă și online) sau doar online, în funcție de evoluția pandemiei, deci depinzând de deciziile Direcțiilor de Sănătate Publică și ale directorilor de școli. Set de soluții corect, „orice zi în care se merge la școală e o zi câștigată”, scrie Ioana Ene Dogioiu pe site-ul spotmedia.ro.
Nu ocolește însă întrebarea de ce s-au închis toate școlile când în România erau 100 de cazuri de COVID-19 și se redeschid acum, când sunt 50.000. În rest, „să nu mai considerăm școala un moft”, să introducem, în fine, educația digitală, care trebuia introdusă demult, așa cum a spus-o și fostul ministru al educației Mircea Miclea. Ioana Ene îl citează: „trebuie să o facem pentru mintea generației digitalilor nativi (…) Dacă această criză ne-a împins într-acolo, ar fi păcat să nu folosim momentul pentru o autentică reformă”.
