Situația din agricultură a fost unul din cele mai importante subiecte discutate de membrii Consiliului Suprem de Securitate. Îndată după ședință, președintele Igor Dodon a declarat că deşi recolta de cereale s-a înjumătățit din cauza secetei, securitatea alimentară nu este afectată întrucât recolta de cereale este suficientă pentru a acoperi consumul intern.
„La grâu necesarul este de 360 de mii de tone, am recoltat 440 de mii de tone. La porumb necesarul e de 700 de mii de tone, vom recolta, cel mai probabil, 1 milion de tone, după pronosticul Guvernului. Aceste cifre ne denotă că securitatea alimentară a ţării este asigurată.”
Un alt subiect discutat tradiţional în şedinţa Consiliului Suprem de Securitate a fost ancheta fraudei bancare. Igor Dodon a evitat elementul nou în acest dosar, şi anume Victoriabank căreia recent i-au fost sechestrate de către Procuratura Anticorupție active în valoare de 1,9 miliarde de lei în legătură cu investigarea activităților frauduloase în sectorul bancar moldovenesc din anul 2014. Şeful statului a anunţat că se avansează în procesul de recuperare a banilor fraudaţi din sectorul bancar care au ajuns în jurisdicții străine.
„Pe extern nimeni nu a făcut până acum nimic, dar noi ştim că marea majoritate a banilor au fost transferaţi în străinătate. Pe extern avem 51 de cereri de asistenţă juridică internaţională şi avem cu 19 state comisii rogatorii, ceea ce înseamnă că în timpul apropiat vom începe arestarea activelor în afara ţării. Deja cunoaştem unde sunt active, bani cash de sute de milioane de dolari.”
Igor Dodon a mai anunţat sumele care au fost recuperate până acum în interiorul ţării, la care a adăugat şi valoarea activelor sechestrate. Şeful statului a invocat cifra de 6,3 miliarde de lei, ceea ce constituie aproape jumătate din prejudiciul total de 13,3 miliarde de lei cauzat statului urmare a furtului bancar.
„Bani transferaţi deja la buget şi plus active sechestrate la această etapă sunt 6,3 miliarde de lei, ceea ce este practic dublu faţă de ceea ce am avut la începutul anului, dintre care transferați pe cont bani deja 2,5 miliarde şi sechestre 3,8 miliarde de lei.”
Datele prezentate de şeful statului au fost puse imediat la îndoială de unii experţi şi deputaţi care susţin că la aproape şase ani de la frauda bancară, statul nu a reuşit să recupereze niciun leu din cele peste 13 miliarde furate. Deputatul PAS, Dumitru Alaiba a precizat într-o reacţie că cele 2,5 miliarde de lei care, potrivit președintelui, au ajuns în conturile statului sunt bani obţinuţi din lichidarea celor trei bănci fraudate, adică din vânzarea sediilor, automobilelor şi nu pot fi considerate active recuperate. „Poți vinde toate clădirile BEM, dar miliardul va rămâne furat și nerecuperat”, afirmă deputatul, care susţine că nici bunurile sechestrate nu reprezintă active recuperate.
Vicepreşedintele Platformei DA, Alexandru Slusari, cel care a condus în toamna anului trecut o comisie parlamentară de anchetă pentru investigarea fraudei bancare, constată şi el că până acum nu s-a recuperat aproape nimic din furtul bancar.
„În realitate în buget, în toţi aceşti ani, au venit circa 2 miliarde de lei, dar în rest ARBI şi Procuratura au pus sechestre pe alte bunuri care figurează în dosarul fraudei bancare. E vorba de sechestre, urmează să fie probate, urmează decizia instanţei de judecată, urmează să fie comercializate aceste bunuri.”
Alexandru Slusari consideră că probabilitatea de a recupera toţi banii sustrași este foarte mică, întrucât în cei aproape şase ani care au trecut de la comiterea fraudei bancare, investigaţiile au bătut pasul pe loc ori au fost trimise pe piste greșite, astfel încât unele grupuri de beneficiari să poată şterge irecuperabil urmele.
Deocamdată multe mişcări nu văd în afară de declaraţiile lui Igor Dodon...Alexandru Slusari, vicepreședinte al parlamentului
„În discuţiile cu reprezentanţii companiei Kroll pe care le-am avut un an în urmă, ei spuneau că sunt optimişti că se pot recupera doar în jur de 30 la sută din suma banilor furaţi. Eu consider că dacă există voinţă politică, poate am putea recupera jumătate din sumă. Pentru asta însă trebuie de acţionat. Poate că informaţia nu ajunge la noi, dar eu deocamdată multe mişcări nu văd în afară de declaraţiile lui Igor Dodon.”
Avocatul și expertul în politici publice Ștefan Gligor ne spunea într-un recent interviu că nu se așteaptă la prea mari evoluții în investigarea fraudei bancare, întrucât Procuratura Generală ar fi, în opinia sa, lipsită de capacitate instituţională pentru a investiga o crimă atât de vastă. Avocatul e de părere că procurorul general, Alexandru Stoianoglo, care la preluarea mandatului şi-a trasat drept prioritate investigarea fraudei bancare, deocamdată reuşeşte să intervină doar pe anumite episoade.
