Linkuri accesibilitate

Ion Preașca: De ce sechestru la Victoriabank abia acum?


O filială a Băncii de Economii înainte să fie devalizată, în noiembrie 2014, prin intermediul mai multor bănci

Un punct de vedere al unui jurnalist despre ultimele evoluții din dosarul fraudei bancare.

După anunțul făcut de Procuratura Anticorupție că bunuri în valoare de 1,9 miliarde de lei ale unei bănci comerciale „figurantă în dosarul vizând frauda bancară” din 2014 au fost puse sub sechestru printr-o decizie de judecată luată la cerere procurorilor, s-a aflat numele entității bancare, Victoriabank, care se arată surprinsă de includerea sa în acest caz ce vizează evenimente petrecute în sistemul bancar din Republica Moldova cu șase ani în urmă, după o perioadă atât de lungă de la derularea faptelor, dar și de faptul că informaţiile legate de situaţie circulă în spaţiul public fără ca banca să fi fost informată.

Valentina Ursu de vorbă cu jurnalistul Ion Preașca
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:26 0:00
Link direct

Potrivit unui comunicat al băncii, „Victoriabank, în forma sa actuală și după transformarea începută în 2018, nu are legătură cu cauza cercetată de autorități”. „Pentru a demonstra acest lucru, Victoriabank colaborează cu autoritățile și așteaptă etapele următoare ale procesului”, se mai spune în comunicat. Jurnalistul de la portalul cu profil economic Mold-Street Ion Preasca spune că Victoriabank nu ar trebui să fie surprinsă de acțiunile procurorilor.

Ion Preașca
Ion Preașca

Ion Preașca: „Încă în raportul Kroll este menționată și este abordată această problemă, care este și unul din motivele acestui dosar penal inițiat acum. În raportul Kroll negru pe alb se ridică problema că în luna noiembrie anul 2014, în câteva zile, Victoriabank a pompat o sumă foarte mare de bani în Banca de Economii, adică a dat un fel de credit de scurtă durată sau a deschis niște conturi „Nostro”, cum li se mai spune lor, la Banca de Economii, și experții și-au pus întrebarea cum s-a întâmplat și de ce s-a întâmplat aceasta în condițiile în care deja se știa că Banca de Economii se confruntă cu probleme și o bancă normală nu putea risca să transfere asemenea sume de aproape două miliarde de lei în câteva zile altei bănci.

Doar că atunci, e și firească întrebarea, de ce autoritățile nu au intervenit sau nu au investigat ulterior această problemă? Și cred că o explicație este legată de cine a condus țara până anul trecut și în subordinea căruia se afla practic justiția și o mare parte din structurile statului.”

Europa Liberă: În mâinile dlui Plahotniuc, asta lăsați să se înțeleagă?

Ion Preașca: „Da, fiindcă din cele ce rezultă se poate constata că beneficiarul acestor operațiuni a fost el, doar că deocamdată nimeni nu spune aceasta deschis. Dar Veaceslav Platon a declarat de câteva ori și a avertizat investitorii că banca a fost implicată în operațiuni suspecte atunci, în noiembrie 2014. El a avertizat anterior, probabil el știa mai bine, deoarece a fost o perioadă unul dintre beneficiarii acestei bănci. Întrebarea este logică, investitorii întreabă – de ce acum?

Dar ei când au venit nu au făcut un studiu, nu au verificat care sunt riscurile intrării într-o bancă care, din câte se vede, avea multe probleme? Dacă ne întoarcem acum șase ani, în 2014, acționarii practic nu conduceau cu banca. Banca era gestionată de comitetul de conducere, în frunte cu dna Politov-Cangaș și cu alții care erau membri atunci, fiindcă drepturile acționarilor au fost suspendate în decurs de un an și ceva.

De exemplu, unul din acționari, Victor Țurcanu, a ieșit de câteva ori în conferințe de presă. Și contra lui, de fapt, s-au intentat dosare penale, fiindcă, chipurile, ar fi prejudiciat imaginea unora din conducerea Victoriabank și a unor persoane de la Banca de Economii. Deci, au ieșit acționarii, dar aici, într-adevăr, apare întrebarea: unde a fost Banca Națională, care era obligată să intervină în atare situație? Și când au apărut mai multe informații referitoare la riscurile de pe piață, pentru că se crease o bulă financiară și bula aceasta era concentrată în jurul celor trei bănci din holdingul Șor – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În aceste condiții, lucrând pe piață, băncile oricum știu care este situația.

Și aici apar suspiciuni, de ce, brusc, în 2-3 zile Victoriabank de la o sută și ceva de milioane a majorat suma expunerilor la două miliarde și ceva de lei la Banca de Economii. Și dacă ne întoarcem în timp, vedem că asta s-a întâmplat la câteva zile după ce a fost semnată decizia de guvern de acordare a garanției pentru ca Banca Națională să dea un credit de 95 de miliarde de lei. Deci putem face o legătură logică că timp de câteva zile a avut loc o succesiune de fapte, de cazuri, de situații care ne duc la gândul că cineva știa despre toate acestea și banca a dat acele credite, știind că o să i se întoarcă banii fără nicio problemă.”

Europa Liberă: Întrebați retoric: unde a fost Banca Națională în 2014? Pe atunci, guvernatorul BNM era Dorin Drăguțanu și el a spus cu mai multe ocazii că el ar fi atenționat autoritățile statului, dar nimeni nu a intervenit.

Ion Preașca: „Banca Națională de asemenea avea anumite drepturi ca să intervină. Sigur că atunci au fost și situații când justiția moldovenească suspenda anumite acte normative ale Băncii Naționale, când ea încerca să intervină cu anumite norme, reguli și ele erau suspendate de instanță în judecată. Abia după aceea s-au adoptat mai multe legi care au dat împuterniciri mai mari Băncii Naționale ca să poată interveni în astfel de situații. Desigur, Banca Națională a întreprins anumite măsuri, dar se pare că ele nu au fost suficient de drastice pentru a preveni așa ceva.”

Europa Liberă: Cazul în jurul Victoriabank înseamnă că Procuratura Anticorupție începe să recupereze prejudiciul cauzat de acel furt al miliardului?

Au trecut deja șase ani și, respectiv, cei care au fost implicați posibil au șters deja urmele destul de bine...

Ion Preașca: „Ar putea fi, fiindcă aici este foarte greu să demonstrezi dacă au fost prejudicii, dar aici deja depinde de măiestria, de capacitatea procurorului de a demonstra acest lucru. Au trecut deja șase ani și, respectiv, cei care au fost implicați posibil au șters deja urmele destul de bine. Nu știu ce dovezi, ce probe are procuratura, dar, odată ce sunt câteva persoane în arest și au statutul de acuzat, bănuiesc că au ceva probe care pot demonstra acest lucru. Aici nu e vorba de un atac asupra unui investitor, eu nu văd așa ceva, e vorba de o clarificare a situației care s-a întâmplat în 2014 și dacă, într-adevăr, Victoriabank a fost implicată în activități dubioase, adică de creditare sau de acordare unor bani unei bănci care deja era în faliment.”

Europa Liberă: Până la urmă, e clar că Victoriabank trebuie să fie prima cea mai interesată să se facă claritate în acest caz?

Ion Preașca: „Da și, mai ales, foștii acționari ar trebui să fie cei mai interesați, dar vreau să spun că mulți din actualii acționari erau și atunci acționari, adică ei puteau și atunci să intervină și au făcut anumite acțiuni...”

Europa Liberă: Vă referiți la vicepreședintele consiliului, dl Țurcanu Victor, alții?

Ion Preașca: „Chiar și BERD era și pe atunci acționar...”

Europa Liberă: Și BERD-ul era (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)?

Ion Preașca: „Da, și ea era acționar.”

Europa Liberă: Și atunci, BERD de ce spune că a aflat cu îngrijorare despre acuzațiile intentate de Procuratura Anticorupție împotriva Victoriabank?

Ion Preașca: „În 2015, unul din reprezentanții BERD a declarat chiar atunci și a făcut trimitere la raportul Kroll referitor la expunerea Victoriabank față de Banca de Economii, de banii acordați, cele aproape două miliarde de lei, dar atunci conducerea băncii a zis că e în regulă și totul s-a făcut legal. Respectiv, conducerea de atunci în mare parte poartă răspundere. Cei care au fost la conducere atunci, în principiu, trebuie să răspundă în fața legii pentru ceea ce s-a întâmplat.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG