Așa i-a luat apărarea FMI băncii românești Transilvania, care a procurat în urmă cu câțiva ani principalul pachet de acțiuni, alături de BERD, la Victoribank, bancă bănuită de procurori de implicare în furtul bancar din 2014.
“După frauda din 2014, s-au făcut reforme importante pentru curățarea sectorului bancar”. “Una din ele a fost intrarea băncii "Transilvania" în "Victoriabank", în parteneriat strategic cu BERD”… “Progresele realizate cu eforturi mari în acest domeniu trebuie protejate,” a spus într-o reacție FMI.
Europa Liberă l-a întrebat pe economistul de la Expert Grup, Sergiu Gaibu, ce crede despre această reacție a FMI, dar și despre sechestrul procuraturii de pe activele instituției financiare.
Sergiu Gaibu: „Într-adevăr s-a depus un efort mare pentru ca să fie aduși acționari cât mai buni și avem respectiv în două bănci, practic aproape cele mai mari din Republica Moldova, MAIB, de fapt, este numărul 1, Victoriabank, de asemenea, este în top 3-4 bănci ale Republicii Moldova. A fost adusă Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în parteneriat cu anumiți investitori de bună-credință în Republica Moldova și aș putea spune că Banca Transilvania, care este unul din acționari principali la Victoriabank, este o bancă valoroasă din România care a înregistrat progrese semnificative pe piața României, este o bancă care aduce și foarte multă inovație, este una din puținele bănci care investesc în România în startup-uri și noi sperăm ca aceste inovații și aceste servicii să fie aduse în Republica Moldova. Evident că în situațiile și în circumstanțele actuale, cel mai probabil că astfel de soluții vor fi tărăgănate și unele investiții semnificative și proiecte de investiție în Republica Moldova vor fi stopate.”
Europa Liberă: Trebuie să înțelegem din acest mesaj al FMI că, de fapt, ia apărarea acestei bănci în fața procuraturii moldovene?
Sergiu Gaibu: „Instituțiile internaționale sunt foarte atente la modul de exprimare. În același timp, probabil este clar pentru toți că este destul de puțină informație la momentul actual, nu este clară motivația procuraturii pentru a pune sechestrul acesta, în afară de faptul că a făcut legătură cu furtul miliardului, alte detalii lipsesc în acțiunea respectivă, de aceea organismele internaționale iau o poziție de așteptare și, în același timp, fiind cunoscut cât efort a fost depus ca să fie aduși investitori de bună-credință, respectabili și profesioniști, este important și momentul acesta, deci nu este vorba de acționari persoane fizice sau anumiți agenți economici care nu au profil bancar, dar este vorba, de fapt, de un acționar profesional, recunoscut și respectat pe piața europeană. Și cu atât mai mult este importantă păstrarea acestor acționari pentru Republica Moldova și pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. De aceea, declarațiile acestea sunt mai curând de așteptare și monitorizare a situației, a evoluției acestui subiect. Un fenomen absolut firesc și, evident, vor face concluziile de rigoare care pot avea un impact și asupra relațiilor cu Republica Moldova și suportului care este acordat Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Progresele realizate cu eforturi mari în acest domeniu trebuie protejate. Deci, FMI, folosind acest cuvânt – „protejat” –, ne sugerează că asistăm la un atentat asupra Băncii Transilvania, nu?
Sergiu Gaibu: „Este cert faptul că Fondul Monetar Internațional consideră că progresele realizate până la momentul actual reprezintă un pas important pentru sectorul financiar-bancar și pentru acest organism este important ca să nu fie stopate progresele respective sau, mai rău chiar, să fie înregistrate regrese. De aceea au și anunțat că este necesar de protejat acest progres care cu adevărat a fost un plus pentru sectorul financiar-bancar. În funcție de rezultatul acestei acțiuni sau care vor fi efectele acestei acțiuni, Fondul Monetar Internațional va avea o atitudine corespunzătoare.”
Europa Liberă: Vorbim despre o bancă despre care se spunea la vremea respectivă că ar fi aparținut sau o bună parte din acțiuni, din beneficii, beneficiarul final ar fi fost dl Plahotniuc. Dacă admitem că dl Plahotniuc este cel care a vândut această bancă Băncii Transilvania, iar dl Plahotniuc a fost inculpat nu demult, e adevărat, deocamdată, în vorbe, nu și în dosare, a fost inculpat personal de către procurorul general în ceea ce ține de furtul bancar. Din această perspectivă, capătă vreo coerență acțiunile Procuraturii Generale?
Sergiu Gaibu: „Noi acum, într-un fel speculăm, fiindcă nu sunt clare motivațiile acțiunii efectuate de către procuratură, dar logica economică ar spune, probabil diferită de logica juridică, că în acest caz trebuia să fie sechestrate mijloacele bănești care au mers pentru achitarea acestor acțiuni. Deci este vorba de corelarea acestui furt cu proprietățile și mijloacele bănești ale celui care potențial este învinuit de astfel de acțiuni. Or, indiscutabil, însăși Banca Transilvania în calitate de acționar nu a participat în astfel de activități, este un acționar de bună-credință și este important ca să fie urmărite anume bunurile celor care nemijlocit au fost vinovați de aceste furturi. Dacă vorbim acum de o persoană terță care nu are nicio legătură cu Victoriabank, trebuie să fie pus sechestru pe bunurile respective. Și dacă să dezvoltăm un pic subiectul în ceea ce privește aplicarea sechestrului și pentru soluționarea sau recuperarea mijloacelor bănești din miliardul furat, este foarte important ca instituțiile de stat, în particular procuratura, dar și sistemul judiciar să aplice reguli uniforme. Or, anume la acest capitol, Republica Moldova, din păcate, înregistrează o deficiență majoră, și anume aplicabilitatea neuniformă a legii. Este o mare problemă, asta creează și variate presiuni asupra agenților economici, asta creează concurență neloială, condiții inegale pentru dezvoltarea businessului și lucrul acesta este extrem de neplăcut și respingător pentru investitorii potențiali în economia națională. La acest capitol trebuie să se lucreze foarte mult. Aici, din păcate, și cadrul normativ este foarte prost, el permite ca diferiți funcționari și instituții de stat să aplice neuniform legislația, nu este sancționat lucrul acesta, nu există vreo piedică pentru lucrul acesta și, din păcate, astfel de fenomene au loc. Cu toții cunoaștem, sunt mai multe cazuri pe rol, inclusiv pentru alte personaje care au participat la aceste furturi, la care s-au aplicat alte principii, nu similare și lucrul acesta cel puțin ridică o serie de întrebări în privința statului de drept sau aplicarea normelor unui stat de drept, omogenitatea cadrului normativ pentru mediul economic.”
Europa Liberă: Revin la comunicatul FMI. Deci, e foarte clar că pentru FMI ceea ce a avut loc înainte de asta se consideră a fi un progres. Se poate de înțeles, pentru că acest progres a fost atins în timpul în care guvernul de la Chișinău a avut program cu FMI și acest program era axat anume pe asanarea sectorului bancar. La părerea Dvs., însă, există acest progres? Vă întreb, pentru că au existat voci – ne referim acum la perioada dlui Cioclea, guvernator la Banca Națională – care ziceau atunci că dl Cioclea nu face altceva decât să caute prin piața internațională cine să cumpere acțiunile dlui Plahotniuc de prin băncile moldovene.
Sergiu Gaibu: „În general trebuie de menționat că Republica Moldova nu este o destinație, în primul rând, cunoscută de către investitorii străini și, în al doilea rând, are o piață atât de minusculă, cu un mediu pentru operare pentru investitori destul de fragil, neomogen, dependent de schimbările politice și din acest motiv este suficient de complicat de adus investitori în Republica Moldova. Sunt țări în aceiași Balcani care au o situație mai mult sau mai puțin similară cu Republica Moldova, dar care înregistrează mult mai bune progrese în ceea ce privește atragerea investitorilor străini. Venirea unor acționari profesioniști din jurisdicții cum este Uniunea Europeană este un plus pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Vor mai veni?
Sergiu Gaibu: „Foarte bună întrebare, dar, având în vedere îngrijorările pe care și le-au exprimat organismele internaționale, lucru acesta devine mai puțin probabil.”
Europa Liberă: De ce autoritățile riscă în halul acesta cu investițiile care ar putea să vină?
Sergiu Gaibu: „Mediul de afaceri de foarte multe ori a ridicat întrebarea ce ține de organele de control, a modului de aplicare a cadrului normativ și lucrul acesta, din păcate, e o problemă de 30 de ani, sistemul judecătoresc rămâne în continuare una din problemele-cheie și ultima acțiune doar arată că lucrurile au rămas netransparente, lucrurile au rămas cu multe semne de întrebare și toți așteaptă acum care va fi deznodământul final și fiecare își va face concluziile de rigoare în ceea ce privește unde au mers reformele din sistemul judecătoresc. Din păcate, la noi majoritatea reformelor au mers la majorarea salariilor, schimbarea uniformelor, dotarea birourilor și anumite echipamente, dar mai puțin au mers nemijlocit la îmbunătățirea calității profesionale, dar asta-i realitatea din Republica Moldova și, indiscutabil, este foarte mult de lucru la acest capitol, inclusiv la cadrul normativ.”
Europa Liberă: Dar acest investitor de bună-credință este pentru Dvs. curios faptul că nu a analizat toate riscurile atunci când a mers la această tranzacție? Vă întreb pentru că se știa foarte bine ce activ se cumpără. Și în situația asta am auzit unii observatori zicând că e straniu că această bancă, despre care ați vorbit și Dvs. foarte frumos mai devreme, ar putea lăsa impresia că nu a analizat toate riscurile.
Sergiu Gaibu: „Ba din contra, eu sunt sigur că băncile europene de principiu fac o analiză și un due diligence foarte aprofundat și calitativ. Indiscutabil și BERD, de asemenea, fac due diligence-ul foarte profesional, ei cunosc foarte bine ce înseamnă chiar și mediile într-o țară așa cum este Republica Moldova, ei operează în astfel de economii. Problema nu este în acest fapt, mecanismele și regulamentele juridice au fost foarte riguros gândite, dar fantezia este foarte bogată la anumiți funcționari, există o interpretabilitate foarte largă a cadrului normativ și acest lucru este folosit intens în diferite sectoare, în diferite scopuri. Din păcate, are de suferit mediul de business, are de suferit întreaga țară și se înregistrează pierderi la creșterea Produsului Intern Brut din cauza acestor reinterpretări ale cadrului normativ.”
Europa Liberă: Și o părere personală – Dvs. ce credeți că s-a întâmplat?
Sergiu Gaibu: „Foarte complicat de spus. După cum am menționat, sunt extrem de puține informații la acest capitol. Pentru mine este cert faptul că măsurile respective sunt aplicate neuniform și acesta nu este primul caz. Din păcate, în Republica Moldova lucrul acesta se întâmplă destul de frecvent, așa că doar confirmă această neomogenitate a aplicării cadrului normativ și iarăși trezește semne de întrebare pentru mediul investițional. Deoarece acum este vorba de investitori străini destul de importanți, Republica Moldova va ajunge iarăși în gura lumii la nivel internațional nu din cel mai pozitiv moment.”
Europa Liberă: Tocmai la consecințe voiam să ajung. Ați putea să vă aventurați să estimați consecințele economice, diplomatice, investiționale ale acestui caz, în funcție de cum va fi rezolvat?
Sergiu Gaibu: „Foarte mult depinde de modul de soluționare, de modul de argumentare și de mersul ulterior al acestui caz. Este foarte straniu că procuratura nu a aplicat măsuri asiguratorii mult înainte ca să se întâmple chiar însăși tranzacția respectivă. Cu toții cunoaștem că Victoriabank și acțiunile de la Victoriabank, dar și de la celelalte bănci, MAIB, Moldindconbank ș.a.m.d. n-au fost realizate imediat după 2014. A fost timp mai mult ca suficient ca să fie aplicate măsurile asiguratorii de către procuratură, dar, iată, funcția ei de bază care trebuia să se întâmple în termen util nu s-a întâmplat, acum, după 6 ani, în formă selectivă, în anumite condiții politice, iată se întâmplă o acțiune similară. Evident, lucrul acesta trezește întrebări.”
Europa Liberă: O explicație ar exista, fiindcă există acest procuror general nou. Deci am putea presupune că procurorul anterior n-a vrut să existe aceste evoluții?
Sergiu Gaibu: „Eu știu că foarte multă populație și chiar experți consideră că procurorul general este cheia succesului sistemului de justiție și de investigare în Republica Moldova. Eu am un pic altă părere și consider că fără a schimba cadrul normativ și pârghiile care sunt aplicate pentru munca pe care o depun aceste instituții, mecanismele de control, dependența de proceduri și nu de alți factori, din păcate, progrese pe domeniul justiției nu vor fi înregistrate. Din noțiunea de independență s-a făcut un oarecare fetiș și, respectiv, aceste organe acum sunt independente chiar și de aplicarea coerentă și uniformă a legislației, pot aplica selectiv lucrul acesta, fără ca să existe vreo impunitate sau vreo pedeapsă pentru acest lucru.”
Europa Liberă: Dvs. cum ați vedea o soluție cât de cât acceptabilă pentru toate părțile de ieșire din această situație?
Sergiu Gaibu: „Indiscutabil, procuratura ar trebui să acționeze în direcția recuperării mijloacelor bănești, dar eu mai de multe ori am menționat lucrul acesta, inclusiv în unele emisiuni, că cheia de pornire este, de fapt, investigarea însăși a mecanismului de acordare a creditelor, obiectivele care au fost stabilite, dacă au fost acordate și utilizate conform destinației sau n-au fost acordate, dacă au fost falsuri de declarație, dacă au existat acele active de garantare sau acestea au fost evaluate incorect, fals ș.a.m.d. Din păcate, cel puțin eu nu cunosc de existența unor astfel de analize cu adevărat pertinente de la care, de fapt, să pornească investigația coerentă. Și după cum am menționat, este un moment foarte critic aplicabilitatea omogenă a legislației. Atunci când lucrul acesta se face selectiv, înseamnă că există alte obiective decât cel de a lucra în interesul cetățeanului.”
Europa Liberă: Iulian Chifu, un analist român cu ceva vreme în urmă admitea așa o ipoteză că Chișinăul ar vrea să naționalizeze de la Banca Transilvania această bancă. Dvs. vă puteți imagina așa ceva?
Sergiu Gaibu: „În Republica Moldova este posibil orice, dar din practica Republicii Moldova statul este un foarte prost gestionar al activelor comerciale. Acest lucru ar fi un pas înapoi mai curând pentru sistemul financiar-bancar moldovenesc.”
Europa Liberă: Dacă admitem că totul ce se întâmplă în jurul acestei bănci este o strategie a procuraturii de a ajunge cumva la Vlad Plahotniuc, despre care se crede că ar fi fost vechiul proprietar și ar fi condus această bancă atunci când se producea furtul bancar, iar Victoriabank participa, spun procurorii, la asta, ce semne de întrebare vă ridică Dvs. personal această strategie?
Sergiu Gaibu: „Prima întrebare pe care aș pune-o ar fi: cum este afectat Plahotniuc de această acțiune a procuraturii? Cum este afectat el personal sau averea lui de această acțiune?”
Europa Liberă: Deci, singura care va fi afectată e banca, noul proprietar de bună-credință?
Sergiu Gaibu: „Da, Victoriabank și, evident, acționarii noi și nu are nicio legătură cu Vladimir Plahotniuc. Întrebarea este foarte simplă, fiindcă astfel de sancțiuni nu au fost date, nici pe departe nu toate sunt anunțate în public. În special, sectorul financiar-bancar este foarte susceptibil la astfel de anunțuri, de ce a fost făcută publică fără ca să fie date detalii, fără ca să fie o explicație la acest capitol, de asemenea este un semn de întrebare. Pentru reputația băncii contează foarte mult informațiile care circulă despre ea și dacă oferă aceasta încredere clienților sau nu oferă.”
Europa Liberă: Deci sugerați că banca va fi afectată?
Sergiu Gaibu: „Indiscutabil, informațiile de această natură trezesc întrebări clienților, deponenților, în special, și lucrul acesta nu este benefic pentru mersul unei afaceri.”
