Datele Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare arată că în ultimele trei luni, volumul împrumuturilor acordate de organizațiile de credit nebancare au scăzut cu aproape 6% faţă de primul trimestru al anului. Specialiştii explică acest trend prin faptul că în condițiile pandemiei COVID-19, contractele de creditare deja existente au fost prelungite sau renegociate, în loc să fie încheiate altele noi.
În consecință, majoritatea organizațiilor de creditare au revizuit prevederile contractuale și au oferit beneficiarilor înlesniri la plată pentru creditele existente. Cu toate acestea, companiile de microfinanţare sunt în continuare criticate de putere şi de opoziţie pe motiv că ar stabili dobânzi nejustificat de mari. Preşedintele Igor Dodon a pledat recent pentru o reglementare mult mai strictă a emiterii de credite nebancare pentru populație.
Un interviu cu Gheorghe Ursu, preşedintele Întreprinderii Mixte moldo-elveţiene Organizaţia de Microfinanţare „MoldCredit” .
Gheorghe Ursu: „Pe parcursul acestei perioade de pandemie a fost nevoie să răspundem foarte prompt la așteptările clienților, să ieșim la contact cu ei, să discutăm, să înțelegem toate problemele care s-au produs în această perioadă, pierderea locului de muncă sau suspendarea și multe alte probleme și, respectiv, să găsim de comun acord soluții pentru fiecare client în parte. Și în acest sens au venit și instituțiile statului, mă refer la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), cu unele recomandări cu privire la relaxarea unor condiții contractuale în relațiile cu clientul.”
Europa Liberă: În ce constă această relaxare?
Gheorghe Ursu: „În primul rând, dacă este necesar, clientul poate veni cu o cerere bine argumentată din ce cauză va întâmpina în perioada imediat următoare vreun impas sau probleme cu achitarea plăților la credit și, respectiv, dacă cererea este argumentată, noi putem și am făcut restructurare la plățile creditului pentru câteva luni. Dacă sumele sunt mai mari, respectiv au fost situații de prolongare a acestor plăți până la finele anului 2020 și în cazuri încă mai rare când este nevoie de a merge deja pe prolongarea contractelor respective pe o perioadă și mai mare.”
Europa Liberă: Aveți o analiză estimativă a ceea ce se poate întâmpla după pandemia de coronavirus, cum se vor aranja lucrurile?
Gheorghe Ursu: „Doar niște pronosticuri sunt.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste pronosticuri?
Gheorghe Ursu: „Până la finele anului se prognozează o scădere a industriei producătoare, a comerțului extern/intern în jur de 16-18 la sută. Este o scădere destul de esențială, un PIB până la finele anului de 4,5 la sută cu revenirea lui până la 4 anul viitor. Cam astea sunt pronosticurile pe care le vedem acum.”
Europa Liberă: Asta vă îngrijorează?
Gheorghe Ursu: „Desigur, fiindcă suntem la nivel micro, în primul contact, în prima linie cu clienții noștri, vedem care sunt problemele și consider că doar împreună, doar solidarizându-ne vom putea depăși această situație.”
Europa Liberă: Preponderent îi creditați pe cei care au mici afaceri, pe cei care practică afaceri în agricultură, ei au fost mai afectați și de secetă, și de pandemie, și de asta rugămintea lor a fost și către autorități, dar și către entitățile bancare să le intre în situație.
Gheorghe Ursu: „Practic, toate segmentele au fost afectate dacă vorbim de sectoarele economiei naționale, nu doar agricultura a fost afectată, dar și industria prelucrătoare, și de servicii, și HoReCa, fiindcă au fost sistate toate activitățile. Pe de altă parte, vorbeam despre relaxare, toate aceste modificări la contracte urma să fie efectuate și așa și am realizat fără a crește obligația pecuniară, fără a aplica comisioane suplimentare clienților și acolo unde este posibil chiar și o micșorare a ratei dobânzii.”
Europa Liberă: Ați avut și clienți care au venit și au spus că au ridicat mâinile că nu au de unde să întoarcă banii?
Gheorghe Ursu: „Clienți de aceștia nu avem, chiar dacă vorbim de sectorul agrar. Da, sunt clienți printre ei care au fost afectați major de secetă, însă vor strânge roadă în cantități mai mici comparativ cu anii precedenți, dacă vorbim chiar de același grâu, vor strânge până la 400-500 de kilograme per hectar sau o tonă de floarea-soarelui și asta oricum le va permite să deservească creditul, cel puțin dacă vorbim despre achitarea dobânzilor, a principalului vom examina și poate vom efectua diferite restructurări, prolongare ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Urmează să fie însămânțate culturile de toamnă, le trebuie iarăși semințe, îngrășăminte, combustibil și unii sunt la limita disperării.
Gheorghe Ursu: „Da, nu pot să nu împărtășesc îngrijorarea pe care o exprimă cu durerea pe față, dar consider că...”
Europa Liberă: Și cel mai des reproșează anume entităților bancare că ele nu sunt înțelegătoare în raport cu necazurile lor.
Gheorghe Ursu: „Reproșează, dar cel puțin vedem care sunt acțiunile statului, ale Băncii Naționale a Moldovei, ale guvernului care prin anumite directive, inclusiv prin proiecte de lege vor da posibilitate sectorului bancar și celui nebancar să relaxeze într-o măsură oarecare aceste plăți pentru a fi amânate pentru anii următori și, respectiv, vor reduce presiunea financiară pentru anul curent. Asta pe de o parte, pe de altă parte, ajutoarele care se promit la hectar, să nu uităm subvențiile din partea statului care sunt pentru agricultori, pentru investițiile care sunt efectuate. Dacă aceasta se va realiza, oricum va fi o compensare a acestor cheltuieli, un tampon pentru a amortiza aceste cheltuieli și a pregăti, într-o măsură oarecare, agricultura pentru sezonul următor.”
Europa Liberă: Fondul Monetar Internațional a avut o sugestie ca actualmente organizațiile creditare nebancare să fie creditate cu mai multă încredere, să poată să fie obținute dobânzi mai mici, creditele să nu fie atât de dure, oamenii să nu rămână fără bunuri și lista poate fi continuată.
Gheorghe Ursu: „Recomandările Fondului Monetar probabil reies din faptul că păturile populației au nevoie de mai mare accesibilitate la finanțare și din aceste considerente s-a făcut și accentul în mare parte și asupra sectorului de creditare nebancară. Deci, odată cu micșorarea ratelor în acest sector, odată cu reglementarea mai dură a acestui sector din partea CNFP-ului și a legiuitorului în privința limitării, plafonării unor plăți, dobânzi, penalități suplimentare, respectiv va deveni acest sector mult mai credibil și mult mai transparent în relația cu clienții săi pe următoarea perioadă.”
Europa Liberă: În acești ani de când activați, aveți povești de succes care în baza creditelor obținute de la „MoldCredit” au putut să ajungă la profit?
Gheorghe Ursu: „Noi am început activitatea pe 23 august 2010, până la finele acelui an deja am avut clienți care au înregistrat profituri și povești de succes chiar din primul an de activitate.”
Europa Liberă: Dar în acești ani câți agenți ar fi care au povești de succes?
Gheorghe Ursu: „Păi din 68 de persoane juridice aproape toți sunt persoane juridice sau agenți economici cu dezvoltarea afacerii și asta nu poate să nu ne bucure.”
Europa Liberă: I-ați fidelizat pe cei tradiționali sau vin și clienți noi?
Gheorghe Ursu: „În mare parte sunt aceiași clienți, dar sunt și clienți noi care vin la deservire, inclusiv prin recomandarea acestor clienți deja de ceva timp ai „MoldCredit”. ”
Europa Liberă: Moldovenii pun accent mai mult pe creditele de consum sau pe creditele de investiții?
Gheorghe Ursu: „Din portofoliul nostru 65 la sută este pentru agenții economici, doar 35 este cota persoanelor fizice, iar din aceste 35 la sută probabil jumătate, adică 50 la sută sunt credite pentru consum. De aici reiese că marea parte a banilor sunt predestinați pentru dezvoltarea afacerilor, mai puțin pentru consum.”
Europa Liberă: Dar în general cum apreciați această atitudine a moldovenilor: să ia credit pentru ca să-și cumpere o mașină mai luxoasă, să-și cumpere un apartament luxos?
Gheorghe Ursu: „O consider pozitivă.”
Europa Liberă: E o mentalitate păguboasă sau e ceva sănătos?
Gheorghe Ursu: „Dimpotrivă, e ceva sănătos atunci când ai în spate un loc de muncă permanent, o sursă de venit fiabilă și stabilă, consider că e un lucru bun. E important ce direcție alege, varianta japoneză sau cea americană, când mai puține economii faci și mai mult investești și invers, când populația mai mult adună, economisește și mai puțin creditează. Deci, ambele sunt valabile, dar probabil mijlocul de aur ar fi perfect în această situație.”
Europa Liberă: Dar deseori autoritățile statului, dar și entitățile bancare sunt criticate, pentru că în Republica Moldova rata dobânzilor este mare, procentul de a obține credit este mare și foarte des se compară cât de ușor accesează un moldovean din diasporă un credit, fiind acolo în străinătate, pentru a-și cumpăra un imobil, o mașină, pentru a obține un credit ca să investească în educația copiilor.
Gheorghe Ursu: „Sunt de acord cu Dvs., doar că ratele mari ale dobânzilor pas cu pas devin situația trecutului, fiindcă dacă observăm ultimii 2-3 ani, ratele dobânzilor au scăzut considerabil, de la 15-18 la sută anuale până la ziua de azi rata dobânzii la creditele noi acordate e de 8 la sută anuale lei moldovenești. O consider o rată cât de cât rezonabilă, luând în calcul desigur și alți indicatori, ca mărimea inflației și alte lucruri.”
Europa Liberă: Și de ce cei de peste hotare preferă să obțină credite acolo, în țara în care muncesc și să nu vină acasă să dezvolte o afacere în baza creditului pe care ar putea să-l obțină în Republica Moldova?
Gheorghe Ursu: „Ambele variante au loc și se dezvoltă, inclusiv atât cetățenii de peste hotare care iau credite în moneda locală, în euro, în termen de 25-30 de ani, poate sunt cazuri pe un termen de maturitate și mai mare, doar că rata dobânzii de 2-3 la sută peste hotare, efectiv, la noi, în Republica Moldova rata dobânzii în valută este de 4 la sută. Deci, diferența nu este prea mare, dacă vorbim la acest capitol, în lei moldovenești ziceam că e 8 la sută și aș considera că este o rată cât de cât rezonabilă. Și sunt multe cazuri când lumea se întoarce de peste hotare în Republica Moldova și investește nu doar din cauza ratei dobânzii, dar și programele care sunt elaborate de guvern. Mă refer la ODIMM, subvențiile care sunt din partea statului, inclusiv resursele destul de ieftine – de ce nu? – care sunt din resursele internaționale, despre care vorbeam că și „MoldCredit” face parte.”
Europa Liberă: Și cum ați devenit credibili în fața partenerilor străini?
Gheorghe Ursu: „Am devenit credibili doar în baza unor indicatori de performanță, bunăoară, în primul rând, să fim profitabili, în al doilea rând, să avem un capital propriu major, să avem o guvernare corporativă, desigur acționariatul foarte mult contează și echipa de profesioniști.”
Europa Liberă: Și capitalul străin la cât se estimează?
Gheorghe Ursu: „Capitalul străin reprezintă 13 la sută din capitalul total elvețian.”
Europa Liberă: E mult, e puțin?
Gheorghe Ursu: „Este suficient la etapa respectivă, deși ne-am dori investiții noi.”
Europa Liberă: Cât de profitabilă este această afacere – creditarea? Vă pun această întrebare, pentru că pe străzile Chișinăului sunt foarte multe panouri care tot anunță că în 5 minute doar cu buletinul puteți veni și perfecta un credit de 100 de mii de lei.
Gheorghe Ursu: „Pentru o afacere de creditare, precum e cea pe care o desfășurăm noi, n-aș spune că e o afacere foarte profitabilă, fiindcă este nevoie de o responsabilitate foarte mare, de o creditare responsabilă, mă refer, nu vorbim de ratele dobânzilor sau creditele care se acordă timp de 5 minute, dar cu rata dobânzii probabil de 50-100% anuale. Consider că acolo este o profitabilitate mai mare, dar, odată cu reglementarea dură pe care implementat-o legiuitorul și organul abilitat ierarhic superior, consider că și acea filieră va avea de suferit în sensul bun al cuvântului. Până la urmă are de câștigat clientul.”
Europa Liberă: Să ne explicați care este diferența sau asemănarea de a obține un credit de la o bancă comercială și de la o organizație creditară nebancară.
Gheorghe Ursu: „Pentru a avea sorți de izbândă, pentru a avea posibilitate să-ți dezvolți o afacere mică, vorbesc de o organizație creditară nebancară, este nevoie de o abordare și o flexibilitate mult mai înaltă decât la bănci, fiindcă altfel desigur că băncile sunt mai atractive din punctul de vedere al ratei dobânzilor. A doua diferență ar fi pachetul sau setul de acte care urmează a fi prezentat minim față de setul de acte necesar la băncile comerciale care necesită un timp mult mai îndelungat și un set mai mare de acte. Astea ar fi diferențele, iar asemănările, cel puțin dacă ne referim la „MoldCredit” și băncile comerciale, avem o asemănare mare, pentru că noi examinăm dosarele aproximativ ca la băncile comerciale, adică minuțios și doar clienții eligibili pot accesa credite. Concurența a crescut foarte mult, mai ales că băncile au creat în cadrul departamentelor de credite și unele direcții de microfinanțare anume cu axare la microfinanțare, dar asta ne face competitivitate, poate să facă sectorul mai bun și, respectiv, clientul final va avea probabil de câștigat din aceasta.”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. viitorul creditării în Republica Moldova?
Gheorghe Ursu: „În primul rând, aș vrea să-l văd unul responsabil de către toți actorii care își desfășoară activitatea în sectorul de creditare. La ziua de astăzi, aproximativ 44 de miliarde de lei este portofoliul de credite în sectorul bancar, nouă miliarde este sectorul de creditare al organizațiilor de creditare nebancară. Dacă adunăm creditarea și leasingul financiar, este loc pentru a crește acești indicatori destul de mult, fiindcă 94 de miliarde active ale băncilor și 10 miliarde active ale organizațiilor de creditare nebancară să fie doar la băncile comerciale, doar 40-44 cota credite în active consider că este mică și este loc de creștere. La organizațiile de creditare nebancară e 90 la sută, deci sunt mult mai valorificate activele în cota de creditare și leasingul financiar.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să tragem o linie, primii 10 ani au fost mai ușori sau următorul deceniu ar putea să fie mai ușor pentru a vă desfășura activitatea?
Gheorghe Ursu: „Depinde. E o întrebare complicată, știm prin ce am trecut, a fost nu ușor, dar consider că asta ne-a călit în mare parte și dacă va fi stabilitate macrofinanciară, vom avea de trecut acești ani probabil nu cu mai mult greu decât a fost până acum.”
Europa Liberă: Ce ar însemna o stabilitate macrofinanciară?
Gheorghe Ursu: „O stabilitate macrofinanciară ar însemna o stabilitate politică, social-economică și a tuturor ramurilor și ca oamenii să fie fericiți, să trăiască bine și în bunăstare aici, acasă la ei.”
