Vă propunem un interviu cu Iulian Groza directorul executiv al Institutului de Politici și reforme Europene de la Chișinău despre ceea ce a obținut, câștigat, dobândit Moldova în cei 6 ani de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și despre relația nu mereu armonioasă a lumii politice de la Chișinău cu cea de la Bruxelles.
Iulian Groza: „La șase ani, relația noastră cu Uniunea Europeană este mai strânsă, mai diversă. Uniunea Europeană continuă să rămână cel mai important partener economic, Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova; asistența Uniunii Europene a început să fie diversificată, ea ajunge direct la cetățeni, la comunități, în localități, la întreprinderi mici și mijlocii, la societatea civilă de la nivel local, la mass-media. Deci, asistența Uniunii Europene devine mult mai aproape, iar asta, într-un fel, a schimbat și percepția cetățenilor față de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dar acest lucru a fost posibil după ce Bruxelles-ul și-a dat seama că autoritățile de la Chișinău nu respectă toate condiționalitățile pe care chiar guvernarea și le-a asumat?
Iulian Groza: „După ce mai multe reforme au stagnat, chiar dacă existau angajamente repetate în diferite programe, Uniunea Europeană a fost nevoită să-și revadă modul în care susține Republica Moldova și iată că, începând cu anul 2018, mai multe fonduri au fost reorientate și au fost canalizate direct către beneficiari, dincolo de cadrul de cooperare și de dialog care există la nivel de guvern și Comisia Europeană, fiindcă oricum programele date, chiar dacă au fost câteodată suspendate, amânate, ele au continuat și, de fapt, există chiar progres în realizarea angajamentelor din Acordul de Asociere. El există și acest progres se constată în mare parte în acele domenii, în acele sectoare care au fost condiționate de suport din partea Uniunii Europene fie prin programe de suport direct bugetar, fie prin programe de asistență macrofinanciară.”
Europa Liberă: Deci, impactul acestor condiționări totuși are și rol pozitiv?
Iulian Groza: „Evident, el motivează suplimentar politicul, în primul rând, guvernarea per ansamblu și guvernul să-și concentreze eforturile pe acele domenii critice, restante, unde există nevoie de suport politic și motivație politică suplimentară. Și iată acolo exact condiționalitățile care țineau de suportul macrofinanciar convenit în 2017, amânat, suspendat, reluat anul trecut, după ce s-a deschis fereastra de oportunitate în situația creării acelui guvern susținut de o coaliție neortodoxă, a existat reluarea suportului, provocarea, iarăși una dintre constrângeri este, dacă vorbim de acest suport macrofinanciar, totuși Republica Moldova a ratat o parte din această asistență, sunt 40 de milioane de euro care s-au ratat. De ce? Fiindcă valabilitatea acestui memorandum a expirat, iar nu toate condițiile au fost îndeplinite în termen.”
Europa Liberă: Totuși, când ne referim la restanțe, cum credeți Dvs., sunt chiar atât de greu de îndeplinit, nu există voință politică sau poate chiar în percepția unor guvernanți o conservare a cooperării bilaterale ar însemna nu neapărat o aspirație pentru a ajunge Republica Moldova cândva în Uniunea Europeană?
Iulian Groza: „Evident că factorul principal sunt evoluțiile politice interne din Republica Moldova, pe de o parte, pe de altă parte, voința politică din partea guvernării de a promova o agendă de reforme susținută, de altfel, de Uniunea Europeană în domenii critice, cum este justiția, funcționarea instituțiilor democratice, în general tot ce ține de administrația publică, inclusiv la nivel local.
Factorul principal sunt evoluțiile politice interne din Republica Moldova...
Aceste domenii necesită dincolo de planificări, dincolo de suport financiar, evident, necesită voință politică din partea celor care guvernează și, în același timp, o colaborare incluzivă, care să presupună dialog cu opoziția politică, dialog cu societatea civilă, cu actorii neguvernamentali interesați.”
Europa Liberă: Dle Groza, uneori, voința politică apare în cinci minute, alteori – nici în câțiva ani. De ce?
Iulian Groza: „Fiindcă ea ori există, ori nu există și, din păcate, asta a avut și un impact de încetinire inclusiv a interacțiunilor la nivelul politic cel mai înalt dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Faptul că Igor Dodon a ajuns de puține ori la Bruxelles se răsfrânge asupra relației bilaterale sau unii cunoscători ai dosarului Republica Moldova - Uniunea Europeană cred că o relație bună cu Federația Rusă ar putea să însemne că Moscova, neavând marea dorință ca statele care s-au desprins din URSS să facă pași rapizi pentru a se apropia de Uniunea Europeană și atunci ar fi o indicație indirectă pentru autoritățile Republicii Moldova de la Kremlin ca nu cumva să apropie mult această cooperare bilaterală?
Iulian Groza: „Factorul geopolitic este un factor important și, din păcate, el continuă să influențeze și modul în care se formează și se realizează politica în Republica Moldova, inclusiv pe dimensiunea externă. Evident că președintele are un rol aparte, chiar dacă nu are foarte multe competențe de politică externă, totuși el reprezintă țara și evident că cei care lucrează în cancelariile europene urmăresc nu doar declarațiile, dar și acțiunile enunțate la nivelul cel mai înalt al țării, în cazul dat Republica Moldova și atunci când nu există o coerență a viziunii la nivelul respectiv, când nu există anumite mesaje clare și anumite acțiuni clare care să reflecte și interesul majorității cetățenilor din Republica Moldova sau care nu reflectă neapărat angajamentele întru totul pe care și le are asumate Republica Moldova, or Acordul de Asociere este parte din acel angajament, adaptat, de fapt, de Republica Moldova la cadrul național; Acordul de Asociere, dincolo de un acord bilateral, include mai multe obiective de politici pe care noi ni le-am asumat.
Republica Moldova este o țară europeană care tinde să fie membră a UE...
Primele articole din acest document confirmă faptul că Republica Moldova este o țară europeană care tinde să fie membră a Uniunii Europene și împărtășește valorile și principiile de bază. Dacă nu se reflectă această viziune pe principii, pe valori fundamentale și mai există și șovăirea la nivel de conducere a țării, evident că și apetitul interacțiunii este mai mic, or nu cred că putem să dăm vina pe cancelariile europene că nu sunt deschise suficient să interacționeze cu președintele, vina trebuie să o căutăm la noi, aici, pe intern. Și o altă constatare pe care o avem în urma acestei evaluări este că dialogul politic bilateral dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost promovat în mare parte la nivel de Minister al Afacerilor Externe și Integrării Europene, dar și alte ministere care au interacționat în cadrul de formate bilaterale cu Uniunea Europeană, pentru că ele au funcționat, chiar dacă a existat și această pandemie, oricum contactele s-au menținut, evident că spiritul de acțiune a fost unul diferit în a doua jumătate a anului trecut în comparație cu prima jumătate a anului curent.”
Europa Liberă: În interviurile pe care Igor Dodon, în calitate de președinte, le oferea presei rusești, el spunea că Republica Moldova are nevoie din partea Uniunii Europene să vină asistența financiară pentru modernizarea țării. Să se reducă dialogul politic dintre Chișinău și Bruxelles doar la asistență?
Iulian Groza: „Evident că relația noastră cu Uniunea Europeană este dincolo de suportul pe care îl oferă Uniunea Europeană. Poate că pentru unii actori politici în Republica Moldova asta ar fi suficient. Istoria asta cu băutul laptelui de la două vaci te face mai șmecher cumva, dar eu nu cred că asta este sustenabil și nu cred că te privesc cu ochi buni nici cei din Vest, nici cei din Est. Mai mult este așa, o abordare oportunistă, nefundamentată pe anumiți piloni în a căror bază Republica Moldova să se dezvoltă ca o țară normală, o țară unde funcționează instituțiile. Deci, dincolo de asistență e nevoie și de dialog politic la toate nivelurile, e nevoie de înțelegerea faptului că asistența vine nu pentru că cineva este obligat să o ofere, dar asistența vine ca să ne ajute ca să ne mișcăm, fiindcă și Acordul de Asociere, și politicile de reformă care trebuie implementate costă și Uniunea Europeană nu face decât să ne ajute, să ne susțină în acest efort.
Evident că lucrurile atunci vor fi altfel...
Și atunci când nu există o viziune clară, nu este voință suficientă pentru a implementa anumite reforme necesare care să ajute să creștem nivelul de producție, să creștem nivelul de export, să creăm condiții pentru o dezvoltare durabilă a Republicii Moldova, sigur că această asistență, chiar dacă continuă să fie oferită, ea este diversificată, cum s-a întâmplat în cazul Republicii Moldova, o bună parte din acest suport Uniunea Europeană alege să îl ofere direct singură și asta se referă nu doar la Uniunea Europeană în general, dar și la anumite state membre care preferă să ofere suport și să-l implementeze direct către beneficiari, fiindcă ei înțeleg că așa și impactul acestui suport devine mai mare, dar dacă la nivel politic, la nivelul parlamentului, la nivelul guvernului, la nivelul președinției am avea un consens cu privire la viziunea noastră de dezvoltare și acest consens ar fi împărtășit de toate partidele politice, indiferent de orientarea lor – de stânga sau de dreapta –, ne va fi mult mai ușor să împingem acele reforme dureroase, acele schimbări pe care le așteaptă fiecare dintre cetățenii din Republica Moldova, indiferent că se uită la Vest sau la Est. Evident că lucrurile atunci vor fi altfel.”
Europa Liberă: La data semnării acestui Acord de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, un capitol aparte a fost dedicat regiunii transnistrene. Ce a avut de câștigat, dacă putem vorbi în niște estimări aproximative, regiunea transnistreană de pe urma Acordului de Asociere pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană?
Iulian Groza: „Principalul beneficiu ține de agenții economici care operează în regiunea transnistreană, comerțul regiunii este puternic legat, ancorat în spațiul vestic, Uniunea Europeană și Republica Moldova, majoritatea exporturilor sunt orientate spre această piață. Pe de altă parte, majoritatea importurilor vin din Est, în special din Federația Rusă. Deci și agenții economici din Federația Rusă înțeleg oportunitatea comerțului cu Uniunea Europeană și oportunitatea care o oferă Comerțul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător prevăzut de Acordul de Asociere. Cetățenii Republicii Moldova, indiferent că locuiesc la Tiraspol sau la Chișinău, au beneficiat de călătorii fără vize în spațiul Uniunii Europene. Evident că în perioada pandemiei există anumite restricții, dar tratamentul a fost același, indiferent că ești rezident al Tiraspolului sau al Chișinăului și foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova din regiunea transnistreană și-au actualizat și documentele ș.a.m.d., dar mai important este că legătura dintre Tiraspol și Chișinău, cel puțin la nivel sectorial, s-a îmbunătățit. Din păcate, nu am reușit să vedem o anumită schimbare în atitudinea autorităților și modul în care se respectă drepturile omului în regiune. Or, subiectul dat tot mai des și mai des vedem că este unul acut și ce deranjează nu doar locuitorii din Republica Moldova și din regiunea transnistreană este că atenția pe subiectul dat în discuțiile politice bilaterale, în formatul extins „5+2” pe subiectul drepturilor omului practic nu există. De ce? Pentru ca să nu afecteze cumva mersul discuțiilor, or nu credem că putem face compromisuri pe viața oamenilor și pe libertățile lor, dar asta se întâmplă astăzi. Mai grav se întâmplă că cetățenii Republicii Moldova, aflați pe teritoriul controlat constituțional de Republica Moldova, oficiali, polițiști sunt răpiți de forțele de securitate anticonstituționale din regiune, fără nicio jenă, la 50 de kilometri distanță de înalții oficiali care fac campanie electorală în Republica Moldova.
Aici mă refer la dl președinte Dodon, care atunci era în acea situație și făcea acest lucru...
Deci, lucrurile acestea ne arată că aprecierea generală, impactul Acordului de Asociere evident că este clar care creează premise pentru consolidarea încrederii între cele două maluri, dar e nevoie de mai multă atenție și voință, inclusiv din partea celor de la Chișinău să-și asigure instrumente ca să protejeze interesele cetățenilor Republicii Moldova, indiferent unde ei locuiesc.”
Europa Liberă: Ce priorități ar trebui să se regăsească în agenda bilaterală Chișinău-Bruxelles?
Iulian Groza: „Prioritar este că și suportul, și cadrul de dialog dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova trebuie să fie orientate pentru a ajuta Republica Moldova să promoveze reformele stringente cu efect multiplicator. Și aici e vorba, în primul rând, de justiție. Chiar dacă s-a investit mai mulți ani în acest sector fără un efect scontat, toți înțelegem că, dacă nu vom avea o justiție funcțională, eficientă și autorități competente să lupte cu corupția la cel mai înalt nivel, ne va fi foarte greu să ne dezvoltăm și să asigurăm un cadru care să ne permită să ne apropiem mai mult de valori europene, de oportunități europene.”
Europa Liberă: Sunt voci în rândul demnitarilor care spun că totuși ceea ce s-a semnat în 2016 este depășit de timp și că ar trebui o revizuire, acordul nu se renegociază. La ce revizuire credeți că se referă?
Iulian Groza: „După șase ani, în 2014, când am semnat Acordul de Asociere, el a intrat în vigoare în 2016, evident că e nevoie de împrospătat prevederile acestui acord, dar eu cred că ele în mare parte se referă la părțile care au funcționat bine, se referă la partea comercială, partea sectorială care să ne ofere posibilități de conectare mai bună, susținută inclusiv financiar în continuare de Uniunea Europeană, fie că este vorba de drumuri, fie că este vorba de poduri, fie că este vorba de energie electrică sau de gaze naturale și evident că partea care necesită în continuare să fie actualizată și revizuită este partea de comerț.
S-a reușit actualizarea anexelor la Acordul de Asociere care vizează comerțul de produse vegetale prin mărirea cotelor...
S-a reușit actualizarea anexelor la Acordul de Asociere care vizează comerțul de produse vegetale prin mărirea cotelor, există loc și de mai bine poate, mai ales în condițiile actuale cu situația asta pandemică și efectele pe care le produce asupra economiei, cred că este loc de mai bine, poate chiar și să revenim la ideea liberalizării complete pentru anumite produse strategice ale Republicii Moldova, cum s-a întâmplat în cazul vinului. Astea cred că sunt domeniile care necesită a fi revizuite, iar părțile care continuă să fie valabile, unde e nevoie nu de revizuire, dar de un efort mai mare țin exact de partea valorică a Acordului de Asociere, statul de drept, justiția, securitatea, tot ce este scris acolo rămâne valabil și astăzi și e nevoie de realizat. Mai mult ca atât, cred că dincolo de ce trebuie să revizuim noi în partea de implementare a Acordului de Asociere, cred că trebuie să ne gândim și ce putem face pentru ca să creștem nivelul de importanță a acestui document la nivel de politici și de înțelegere a acestei relații cu Uniunea Europeană în Republica Moldova. Din păcate, astăzi subiectul europenizării, subiectul integrării europene nu este foarte sus în discursurile politice la cel mai înalt nivel în Republica Moldova, cumva campionii acestui mesaj sunt ministrul de externe, de exemplu, și o parte din societatea noastră civilă, politicienii, chiar dacă vorbesc despre valori europene, nu întotdeauna susțin aceste valori au anumite acțiuni necesare europene în Republica Moldova. Și ce am observat eu este că ambasadorii Uniunii Europene în Republica Moldova astăzi vorbesc mai multe despre integrarea europeană decât actorii politici din Republica Moldova. Se creează impresia că integrarea europeană este mai importantă pentru ambasadorii europeni în Republica Moldova decât pentru cei care trăiesc aici, decât pentru noi.”
