Igor Dodon devine președinte în 2016, având imaginea unui promotor înflăcărat al restabilirii relațiilor cu Rusia și de adversar al guvernării pro-europene. Deși a repetat mereu că-și dorește relații bune atât cu Estul, cât și cu Vestul, a fost de zeci de ori la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin, a avut puține vizite oficiale la Bruxelles și niciuna în țările vecine – România și Ucraina. Investigații jurnalistice apărute însă pe finalul mandatului său arată că Igor Dodon ar fi colaborat cu foști și actuali angajați ai serviciilor secrete rusești și ar fi coordonat la Kremlin acțiuni de politică internă și externă, acuzații calificate de purtătoarea sa de cuvânt drept „falsuri de campanie electorală”.
Devenind șef al statului, Igor Dodon și-a ținut promisiunea să plece din fruntea Partidului Socialiștilor, dar a fost adesea acuzat că nu a reușit să fie un președinte al tuturor, accentuând diviziuni geopolitice și culturale. A mai promis, între altele, întoarcerea „miliardului furat” și pedepsirea „hoților”, redeschiderea pieței din Rusia, oprirea exodului populației, garanții de neutralitate a țării și un statut special pentru regiunea transnistreană, interzicerea partidelor unioniste și a disciplinei Istoria Românilor, protejarea valorilor creștine și a familiei tradiționale.
În perioada guvernării democrate, Igor Dodon și socialiștii au pretins că sunt adversarii „regimului oligarhic” al lui Vladimir Plahotniuc, șeful statului fiind chiar suspendat din funcție de mai multe ori pentru refuzul de a promulga anumite legi. Cu toate acesta, oponenții i-au acuzat că ar fi făcut jocul puterii, promovând legi controversate, cum ar fi cea privind magazinele duty free, cetățenia contra investiții sau sistemul electoral mixt.
Igor Dodon și socialiștii își atribuie meritul - alături de formațiunile pro-europene Platforma DA și PAS - să fi reușit debarcarea guvernării democrate, în iunie 2019. Dar, deja în toamnă, socialiștii se aliază cu democrații pentru a demite guvernul condus de Maia Sandu, care-i acuză, la rândul său, că s-ar opune reformei justiției și ar încerca să profite de „moștenirea” oligarhului fugar. Șeful statului respinge aceste și alte acuzații ale adversarilor săi, cum ar fi finanțarea netransparentă a PSRM sau pretinsul „kuliok” cu bani de la Plahotniuc, pe care procuratura a refuzat să le investigheze.
Opoziția îl critică și pentru modul în care gestionează pandemia de COVID-19, ignorând măsuri antiepidemice, scoțând în stradă armata sau capitalizând electoral și geopolitic ajutoarele. Igor Dodon spune însă că guvernul face față situației, chiar dacă numărul de infectări este în creștere.
