Maia Sandu este deținătoare a trei diplome de studii economice și administrare publică, dintre care una obținută la Harvard.
Ajunge să dețină funcția de consilier al unuia din directorii executivi ai Băncii Mondiale, în anii 2010 - 2012. Preferă totuși să părăsească Washingtonul și să revină în Moldova. După cum menționează însăși politiciana în autobiografia sa, „șocată” fiind de calitatea guvernărilor și „după ce a văzut cum se fac lucrurile în țările civilizate”, „revine acasă pentru a pune umărul la dezvoltarea țării” și acceptă funcția de Ministru al Educației.
Din toamna lui 2014 până în vara anului 2015 se asociază cu PLDM, fără să devină totuși de jure membru de partid. Face parte din trei guverne, iar după demisia premierului Chiril Gaburici este propusă de liberal-democrați la funcția de premier. Politiciana înaintează însă o serie de condiții (printre care, numirea unui nou procuror general și guvernator al Băncii Naționale), fapt ce determină PLDM să își revadă candidatul la funcția de prim-ministru, Maia Sandu ne mai regăsindu-se în noua garnitură guvernamentală.
În decembrie 2015, Maia Sandu se distanțează de PLDM, declarând că optează pentru o „clasă politică care să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar”, anunță că fondează propria platformă politică, Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS.
În 2016, participă la prezidențiale, fiind candidatul comun al dreptei anti-oligarhice, pro-europene. Susținută de peste 766 de mii de cetățeni în turul doi, grație mobilizării fără precedent a diasporei din Occident, Maia Sandu este devansată totuși cu puțin peste 4% de contracandidatul său pro-Kremlin, socialistul Igor Dodon.
La parlamentarele din februarie 2019, PAS și Platforma DA formează Blocul electoral ACUM, care-și propune să debarce regimul oligarhului Vlad Plahotniuc, acuzat de oponenții săi de frauda bancară fără precedent – „furtul miliardului”.
Blocul ACUM obține 26 de mandate în Parlament. Patru luni mai târziu, se aliază cu socialiștii și instalează propriul guvern, condus de Maia Sandu, iar în scurt timp Plahotniuc părăsește țara. Deja în noiembrie, Guvernul Sandu este demis însă, prin moțiune de cenzură, înaintată de socialiști și susținută de democrați. Blocul ACUM îi acuză la rândul său pe socialiști și președinte că s-ar opune unor „reforme reale” în justiție.
Debarcarea de la guvernare a guvernului Maiei Sandu adâncește tensiunile între Platforma DA si PAS, care nu reușesc sa desemneze un candidat comun la scrutinul prezidențial actual.
