Dorina Baltag este doctor în științe politice și se specializează pe diplomația Uniunii Europene în Europa de Est; este stabilită în Regatul Țărilor de Jos din 2009, iar din 2012 este fondatoarea comunității Noroc Olanda unde se dedică promovării Moldovei prin exemple pozitive. Din 2017 ea este co-fondatoarea comunității Run Pink Moldova la Chișinău care lucrează cu femeile care trec prin cancer, fiind și ea o supraviețuitoare. Timpul ploios si distanta nu au împiedicat-o sa-și exercite dreptul la vot.
Dorina Baltag: „Pentru mine a fost o zi extraordinară, pentru că de fiecare dată când deschideam pagina Comisiei Electorale Centrale și vedeam votul în diasporă cum se multiplică și cum batem recordurile, înțelegeam că suntem uniți, suntem o forță și rezonăm foarte mult cu procesele democratice. Și a merge la vot este o normalitate, nu doar o datorie sau o obligație.”
Europa Liberă: Te-ai răzbunat pe declarația președintelui în exercițiu care spunea că cei din diasporă ar fi un „electorat paralel”?
Dorina Baltag: „Nu! Eu mi-am exercitat dreptul meu constituțional, cum am făcut-o la fiecare scrutin. Și votul meu este un vot pentru o președintă cu care eu rezonez, cu acel candidat care își respectă cetățenii oriunde s-ar afla ei - acasă sau în afara țării -, acel candidat care mi-a demonstrat că își va executa atribuțiile de președinte, care va fi un deschizător de drumuri de care n-o să-mi fie rușine atunci când va reprezenta țara la nivelul geopolitic și îmi doresc o președintă-femeie.”
Europa Liberă: Acum putem vorbi foarte clar pentru cine ai votat?
Dorina Baltag: „Da, eu pot să zic că am votat pentru Maia Sandu și în primul tur, și în al doilea, și în 2016 tot așa am votat.”
Europa Liberă: Și acest entuziasm din diasporă cum se explică, pentru că la Chișinău se zice că votul a fost unul geopolitic și că cei aflați în Occident au votat preponderent cu Maia Sandu, iar cei din Federația Rusă au avut mai mari simpatii pentru Igor Dodon?
Dorina Baltag: „Eu mi-am pus întrebarea: de ce a bătut vântul în atâtea secții de votare în Federația Rusă, participarea nu a fost atât de mare? Acest argument cred că are dreptul la viață, dar nu cred că este un vot geopolitic. Foarte mult ne place în politică să zicem că totul ține de geopolitică. Eu cred că sunt persoane care rezonează cu un stat de drept. Vă dau exemplul Olandei, în care istoric se votează, din anii ‘70-’80, se votează în masă, 80 la sută din cetățeni și din asta nu se face mare tam-tam, nu vedem la Știri nimic de genul: „Hai la vot!”, „Ieșiți la vot!”, nimeni pe nimeni nu convinge, oamenii își fac datoria cetățenească, lor li se pare că așa și trebuie să fie. Apropo, am fost contactați de jurnaliști olandezi care ne-au întrebat: de unde acest fenomen? Și noi le explicam cât de departe, de fapt, suntem noi în ceea ce privește această educație a spiritului civic și suntem și o diasporă tânără. Probabil, mulți s-au regăsit peste hotare, pentru că le place cum funcționează toate instrumentele unei democrați, fie că-i în Olanda, în Germania, în Italia etc. Și aici sunt foarte multe lacune în sistem, dar ele sunt explicate cetățeanului, iar cetățeanul, la rândul său, contabilizează, evaluează și dă întrebări, și taxează foarte dur dacă politicul și administrația publică nu-și fac meseria.”
Europa Liberă: Câți kilometri ai parcurs ca să-ți poți exercita acest drept?
Dorina Baltag: „Tur-retur am parcurs aproximativ 500 de kilometri. Locuiesc de 11 ani în diasporă și inițial, cât nu era secție de votare în Olanda, o făceam la Bruxelles și parcurgeam aproape 250 de kilometri tur-retur. Acum există la Haga și parcurg un pic mai mult, însă asta nu mă deranjează absolut deloc.”
Europa Liberă: Și după 11 ani de ședere în străinătate, gândurile îți sunt cumva de a reveni în Republica Moldova?
Dorina Baltag: „Am revenit întotdeauna acasă, am o comunitate frumoasă, sunt fondatoarea comunității „Noroc Olanda”, cu care am făcut nenumărate proiecte în țară pentru cei din diasporă și cei de acasă, colaborez cu cercetătorii din Republica Moldova. Noi trăim în secolul în care putem să ne aflăm oriunde pe globul pământesc, dar să nu uităm de rădăcini, de origine și să putem să contribuim la dezvoltarea țării noastre, să devină un stat prosper, cu un nivel de viață mult mai ridicat, ca să putem să fim acasă când venim acasă și să nu ne simțim cumva strâmtorați, nerespectați și nedoriți, mai ales când ni se zice că suntem într-o dimensiune paralelă.”
Europa Liberă: Există rezervă nevalorificată, când e vorba despre capitalul din diasporă?
Dorina Baltag: „Cu certitudine! În general, nu este vorba doar de diasporă. Într-o țară în care nu avem alte resurse, cum ar fi gaz, petrol sau diamante, noi vorbim despre cea mai valoroasă resursă - capitalul uman. Ei se află în țară, ei se află peste hotare și ei trebuie valorificați. Am să fac o paralelă cu Italia care cam câți cetățeni are în țară, tot atâția are în lumea întreagă și diaspora italiană este privită cu multă admirație și respect, pentru că acum trei generații când au plecat din Italia, ei au fost acei care au contribuit la dezvoltarea țării și la reconstruirea Italiei. Iată un exemplu pe care putem să-l urmăm sau să ne uităm la Irlanda, care a investit în capitalul uman și în dezvoltarea de tehnologii informaționale ș.a.m.d. Întotdeauna cred că trebuie să fim pragmatici și să putem să utilizăm această resursă.”
Europa Liberă: Dar și despre Republica Moldova s-ar putea vorbi ca despre un stat cu trei generații care au migrat sau mai continuă să migreze, pentru că pe parcursul anilor de independență mai întâi au fost părinții care au lăsat Republica Moldova, după care copiii lor, iar mai nou, de-acum și cei din a treia generație își înfig rădăcinile în solul străinătății? Asta ar însemna că Republica Moldova a rămas mai săracă, pentru că rămân localitățile și statul depopulate...
Dorina Baltag: „Sau Republica Moldova a devenit mai bogată, pentru că acești oameni care au plecat capătă experiențe noi, cunoștințe noi, care se returnează acasă, fie că cetățeanul fizic revine acasă, temporar sau permanent, fie că deschide noi căi și oportunități pentru investiții, fie că transmite remitențe. Diferența pentru Republica Moldova este că noi totuși suntem o democrație foarte tânără. Când ne uităm la procesele democratice, noi mai avem multe restanțe la capitolul educație și medicină, foarte mult contează mentalitatea. Un alt factor important este că migrația a fost ilegală și cred că sunt oameni care au plecat și au rupt legătura cu țara, cred că este timpul să-i readucem, să zic așa, în leagănul relațiilor între cetățeni.”
Europa Liberă: Aceste transferuri bănești vor continua, pentru că deseori s-a spus că anume remitențele sunt un colac de salvare pentru cei rămași acasă, iar din moment ce se reintegrează familiile s-ar putea ca aceste transferuri să nu mai fie în proporții atât de mari?
Dorina Baltag: „Eu nu sunt o mare susținătoare a remitențelor. Este un proverb englezesc: „Teach the fisherman how to fish”, adică învață-l pe pescar cum să pescuiască, nu-i da peștele.”
Europa Liberă: Dă-i omului undița, și nu peștele?
Dorina Baltag: „Da, exact! Din această perspectivă, aceste remitențe sunt, de fapt, o modalitate de a supraviețui. Eu cred că este timpul să creștem, să fim statornici, să ne ancorăm și să utilizăm alte căi. În această ordine de idei, o tendință în Uniunea Europeană este acum de a construi un instrument de facilitare a diasporei în toată lumea. Și asta vine o inițiativă din partea unuia dintre cei mai mari donatori în ceea ce privește toate tendințele economice, nu doar ale societății civile, dar acum și ale diasporei și asta ne zice că nu-i vorba doar de remitențe. Acum este vorba de a utiliza acest capital ca și transfer de cunoștințe, de know-how, practici și de a crea punți de legătură, de ce nu?”
Europa Liberă: Și ce așteptări aveți voi de la cel care trebuie să conducă Republica Moldova în următorii patru ani?
Dorina Baltag: „Să se țină de cuvânt. A venit cu un set de promisiuni și aceste promisiuni trebuie să fie implementate, este absolut posibil în acești patru ani să o facă, iar noi, cetățenii, suntem obligați în această relație cu șeful statului să monitorizăm și să cerem. De asemenea, așteptarea mea este ca să existe mult curaj în ceea ce privește șefia statului, iar din partea noastră - multă înțelegere și răbdare. Eu mi-aș dori foarte mult ca persoana care o să vină la șefia statului să ne unească în ceea ce privește viziunea, care este viziunea țării în ceea ce privește oamenii țării și încotro mergem.”
Europa Liberă: Se zice că ar lipsi un proiect de țară pentru Republica Moldova, că toate guvernările au trecut cu vederea acest proiect. Așa vi se pare și vouă din afară?
Dorina Baltag: „Așa mi se pare și mie. Eu foarte mult îmi doresc ca să se audă în rândul funcționarilor publici și al politicienilor că o țară trebuie să fie condusă de un manager de țară, cu o astfel de mentalitate și cât mai puține jocuri politice, chestii meschine, fake news-uri, manipulări. Eu cred că este timpul să trecem într-o eră totalmente post-sovietică și deja, să zic așa, pro-europeană, una care are sens pentru Republica Moldova. Eu nu mai rezonez, deși m-am născut în Uniunea Sovietică, cu majoritatea chestiilor care aveau loc în gândirea asta: unul zice, iar restul aleargă și fac ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Și peste 10 ani cum ai vrea să arate Republica Moldova?
Dorina Baltag: „Eu îmi doresc un loc frumos, liniștit, acolo unde oamenii știu să se unească pentru cauze nobile, acolo unde spiritul comunității este în capul mesei, acolo unde justiția lucrează, acolo unde este transparență, acolo unde birocrația lucrează pentru cetățean, și nu împotriva lui și acolo unde noi suntem cu inima un pic mai deschisă, judecăm mai puțin și punem în balanță atât partea rațională, cât și partea emotivă.”
