Ministra moldoveană a sănătății și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, a explicat recurgerea la sistarea activității cluburilor de noapte, a ringurilor de dans, instituțiilor concertistice și celor teatrale prin ceea ce a numit „întinerirea” vârstei noilor infectați cu COVID 19.Ministra Dumbrăveanu a vorbit la Europa Liberă într-un interviu pe fundalul înregistrării unei creșteri bruște a numărului de infectări și a deciziei de prelungire a stării de urgență în sănătate publică adoptată vineri, 27 noiembrie, de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate. Ea a numit întrunirile electorale din recenta campanie prezidențială printre factorii ce au dus la înrăutățirea situației epidemiologice. Tot luni, premierul Ion Chicu a declarat că spitalele din Chișinău ar fi pline, iar deschiderea unor noi capacități medicale nu ar fi o soluție, din lipsa personalului care să le deservească.
Europa Liberă: Deci, dna ministru, paturi de spital nu mai sunt, a spus astăzi premierul și, chiar dacă am deschide, nu are cine le deservi. E cam pentru prima dată când șeful executivului vorbește în termenii ăștia despre capacitatea sistemului și Dvs. vă dați seama, probabil, că multă lume se întreabă acum: cine-i de vină și ce urmează?
Viorica Dumbrăveanu: „Situația epidemiologică, într-adevăr, este una nefavorabilă atât în Republica Moldova, cât și la nivel regional și mondial. În condițiile respective, eu aș zice că este foarte important ca să ne mobilizăm eforturile, dar nu doar la nivel de autorități, dar, în general, la nivelul întregii societăți și, sigur, în prim-plan aș face un apel ca să respectăm măsurile care sunt recomandate de către specialiști pentru a ajuta medicii, dar și sistemul de sănătate ca să facă față situației. În contextul paturilor în sistemul spitalicesc vreau să aduc la cunoștință că noi, într-adevăr, am activat chiar și săptămâna trecută încă 50 de paturi suplimentare, dar avem o alternativă la Centrul COVID, unde există 200 de paturi pentru cazuri extreme, atunci când nu vom mai dispune de paturi în sistemul spitalicesc, dar am coordonat în zilele de odihnă de comun cu Direcția Asistență Socială și Sănătate din municipiul Chișinău săptămâna curentă, până la finele săptămânii, activăm încă 130 de paturi pe platforma Spitalului Municipal de Ftiziopulmunologie suplimentar suntem în pregătire de lansare a 80 de paturi în cadrul Spitalului de Psihiatrie.
Totodată, făcând referință la Spitalul de Ftiziopulmunologie este o primă etapă de activare a paturilor, ne propunem să mai activăm ulterior încă paturi suplimentare. De aceea suntem în identificarea permanentă a paturilor și extinderea numărului de paturi, dar și dotarea cu dispozitive medicale, pentru că noi continuăm activitatea din proiectul Băncii Mondiale, dotare spitalelor cu concentratoare de oxigen, infuzionate, monitoare pentru a realiza monitorizarea celor mai vitali parametri ai pacienților și sigur că nu în ultimul rând vorbim inclusiv despre medicamentele care sunt necesare. Este, într-adevăr, un efort, un efort care vine din partea autorităților, dar vine în special pentru municipiul Chișinău, pentru că aici cu adevărat avem un număr impunător de cazuri noi care se înregistrează, de aceea continuăm să extindem numărul paturilor pentru pacienți în cadrul sistemului spitalicesc, dar aceasta nici pe departe nu înseamnă că putem să ne relaxăm, pentru că noi vorbim în cazul dat și de epuizarea medicilor care în tot acest răstimp au realizat actul medical, s-au implicat în tratarea persoanelor care sunt infectate cu COVID, și nu doar, pentru că vorbim și de alte maladii.”
Europa Liberă: Dar cum oprim totuși acest val și această avalanșă de anumite recorduri? S-au propus niște măsuri, unele noi, altele mai vechi, mă refer la restricțiile adoptate vineri. Vreau să înțeleg – acestea sunt măsurile prin care vreți să opriți pandemia?
Viorica Dumbrăveanu: „Eu aș începe un pic răspunsul de la altceva. Creșterea numărului de cazuri este determinată de mai multe lucruri. În primul rând, noi suntem în plină transmitere comunitară, în al doilea rând, într-adevăr, noi avem și o adresabilitate crescută a populației pe fonul virozelor, gripei, atunci când oamenii se adresează mai des la medic și, respectiv, ei ajung în vizorul sistemului medical și sunt testați. Să nu uităm că noi am sporit în tot acest răstimp și capacitatea de testare, astfel încât dacă noi în luna martie vorbeam de 400 de teste care puteau fi realizate în laboratoarele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, astăzi, grație consolidării capacităților laboratoarelor publice, noi am ajuns la o capacitate de testare de 4.000 de teste. Un risc foarte mare în contextul infectării îl reprezintă aglomerările, de aceea s-a mers cu adevărat pe reiterarea, haideți să spunem, sistării activității cluburilor de noapte și aici mă bucur de intensificarea acelor măsuri pe platformă intersectorială pentru a identifica unde continuă să activeze aceste cluburi de noapte, unde se încalcă regimul de sănătate publică prin aplicarea acelor sancțiuni.
Nu în ultimul rând ați văzut că am restricționat activitatea de deservire și atrag atenția, de deservire a unităților de alimentație publică și acest regim care le permite să funcționeze în intervalul orelor 22 până la ora 7 și au fost foarte multe discuții cu privire la teatre, cinematografe; recomandarea a fost să sistăm activitatea acestora prin prezența fizică a spectatorilor, nu am sistat activitățile care țin, de exemplu, de repetițiile care pot fi realizate, înregistrările și transmisiunile online care pot fi efectuate, dar chiar dacă în interior se respectă măsurile de sănătate publică, există foarte multe riscuri atunci când vorbim de aglomerări la intrările și ieșirile din instituțiile vizate. Specialiștii au bătut alarma anume către aceste măsuri din punct de vedere că întinerește profilul persoanelor care se infectează cu infecția COVID. Avem un număr impunător de tineri care sunt infectați, avem un număr impunător de persoane tinere care fac forme grave ale infecției COVID-19, de aceea s-a mers pe aceste măsuri. În continuare se vor mai analiza și alte măsuri care pot fi restricționate iarăși reieșind din situația epidemiologică, dar și din recomandările specialiștilor.”
Europa Liberă: Să rămânem încă un pic la cifre. Recordurile acestea de 1.700, 1.600 în fiecare zi, Dvs. personal credeți că sunt urmare a ce?
Viorica Dumbrăveanu: „Sunt urmare și a adresabilității înalte, și în rezultatul încălcării recomandărilor care sunt făcute de specialiști în domeniul sănătății publice și reieșind din contextul virozelor, gripelor care se înregistrează, și transmiterea comunitară pe care o avem. Adică sunt mai mulți factori care nu pot fi analizați individual, dar trebuie analizați în complex.”
Europa Liberă: Alegerile cumva le-ați omis?
Viorica Dumbrăveanu: „Sigur, n-am omis alegerile. Am analizat foarte mult care a fost impactul alegerilor asupra situației epidemiologice. De fapt, în mare parte specialiștii spun că măsurile de sănătate publică s-au respectat. Aceasta a fost, apropo, și concluzia observatorilor internaționali, dar clar că nu putem ignora în cazul respectiv întrunirile care au avut loc cu alegătorii și sigur că aceasta la fel a putut influența situația epidemiologică.”
Europa Liberă: Dvs. în prima perioadă a pandemiei ne-ați obișnuit cu niște prognoze și, cumva, toată lumea își dădea seama unde suntem și spre ce ne-am putea îndrepta. Ce prognoze aveți acum la Ministerul Sănătății?
Viorica Dumbrăveanu: „Prognozele sunt destul de „fierbinți”, în momentul în care nu întreprindem niște măsuri pentru a preveni răspândirea infecției COVID-19, prognozele pot fi sumbre în contextul sărbătorilor de iarnă care vin, pentru că iarăși revin la acele aglomerări, la acele serbări în grup care se fac și în momentul în care ne vom abține de la anumite evenimente, ne vom abține prin a respecta întocmai recomandările care vin din partea medicilor epidemiologi, prognozele pot fi schimbate. Foarte mult depinde de comportamentul și al societății în întregime, dar și de comportamentul individual al fiecăruia dintre noi.”
Europa Liberă: În noiembrie vreo 25 de mii de cazuri noi s-au înregistrat, în decembrie ce ar putea să se întâmple?
Să nu uităm că noi suntem în perioada toamnă-iarnă și noi avem viroze, noi avem gripe...
Viorica Dumbrăveanu: „Am zis că depinde foarte mult de comportament și de respectarea măsurilor pe care le impunem, dar eu vreau să reiterez: să nu uităm că noi suntem în perioada toamnă-iarnă și noi avem viroze, noi avem gripe, respectiv aceste împrejurări pot favoriza și vor favoriza, de fapt, transmiterea infecției COVID-19. De aceea, fiecare dintre noi trebuie să fie precaut în privința sa, dar și în privința celor dragi. Cu adevărat, prognozele nu sunt dintre cele mai bune.”
Europa Liberă: Despre vaccin aș vrea să discutăm un pic, dna ministru. Se înțelege din comunicările care vin de la guvern că vreo 20 la sută din necesar, atunci când vaccinul va fi disponibil, deja cumva e asigurat, cu alte 80% am văzut o adresare a premierului către țări cum e Letonia, Lituania, România să ne ajute. Despre ce este vorba?
Viorica Dumbrăveanu: „Sunt mai multe platforme, într-adevăr, de precăutare a vaccinului anti-COVID. Eu aș merge inițial pe acea platformă despre care noi vorbim, este vorba de COVAX, la care Republica Moldova a aderat în august 2020, făcând o solicitare privind asigurarea cu vaccinul anti-COVID a Republicii Moldova, 20% este cifra prin care Republica Moldova va fi asigurată cu vaccinul anti-COVID în mod gratuit. Este vorba despre Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări, 20% este vorba despre acele 700 de mii de persoane despre care vorbim din grupurile de risc, lucrători medicali, din structurile de forță, în special, Ministerul Afacerilor Interne, din sistemul educațional, persoanele care suferă de anumite maladii cronice, dar, totodată, pe aceeași platformă este posibil de a asigura procurarea vaccinului anti-COVID.
Mai precăutăm posibilitatea procurării vaccinului cu suportul Băncii Mondiale și în condițiile date avem deja mai multe răspunsuri pozitive în ceea ce privește asigurarea Republicii Moldova cu vaccinul anti-COVID. Și apropo, eu vreau să vă spun că acum specialiștii tot mai frecvent vorbesc despre faptul că este unica soluție prin care întregul glob și, respectiv, Republica Moldova poate scăpa de această infecție prin imunizarea în baza acestui vaccin.”
Europa Liberă: Și mulți în contextul acesta se întreabă: când ar putea ajunge vaccinul în Republica Moldova? Dvs. aveți ceva de spus în sensul acesta?
Vorbim de disponibilitatea în cantități suficiente de acest vaccin, și Republica Moldova va fi asigurată...
Viorica Dumbrăveanu: „Ceea ce ține de COVAX cu cele 20% și în condițiile date, cum numai va fi disponibil, dar vorbim de disponibilitatea în cantități suficiente de acest vaccin, și Republica Moldova va fi asigurată, pentru că în condițiile actuale abia primele vaccinuri care se înregistrează, primele vaccinuri care au trecut a treia etapă de testare, pentru că noi ne propunem în cazul dat să avem un vaccin sigur, căci nu putem să vorbim despre oricare vaccin, este vorba despre un vaccin care a trecut toate cele trei etape de testare și un vaccin care trebuie să fie precalificat de Organizația Mondială a Sănătății.”
Europa Liberă: Două chestiuni, dna ministru, aș vrea să nu le lăsăm neclarificate. S-au întețit știrile că nu există medicamente anticoagulante în farmacii. Așa este?
Viorica Dumbrăveanu: „Am avut în condițiile zilelor de odihnă niște informații despre lipsa preparatului „Clexane”, dar, totodată, erau alte două preparate anticoagulante care erau disponibile în farmacii. Astăzi pot să vă spun că într-adevăr în ziua de sâmbătă a fost importat și acest preparat „Clexane” și deja există și înregistrarea care este eliberată de către Agenția Medicamentului și de astăzi va fi disponibil și „Clexane”-ul. Deci, nu trebuie să vorbim de toate preparatele anticoagulante, vorbim concret despre un preparat care cu adevărat era într-o cantitate foarte redusă și era mai greu de găsit în rețelele farmaceutice. Și de astăzi va fi disponibil.”
Europa Liberă: Și ultimul aspect, dna ministru. În contextul discuțiilor despre legile bugetare pentru anul viitor, a fost această știre că s-ar fi redus cu 21 de milioane fondurile necesare pentru dotarea spitalelor. Vreau să ne clarificați despre ce este vorba.
Viorica Dumbrăveanu: „În primul rând, categoric nu putem vorbi despre o reducere a fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală și ceea ce ține de dotarea spitalelor, dimpotrivă, noi avem proiectul Băncii Mondiale care se implementează atât pe parcursul anului 2020, cât va fi implementat și pe parcursul anului 2021, apropo a cărui valoare pentru sistemul de sănătate este de 31 milioane de euro; avem proiectul CED a cărui valoare este de circa 40 de milioane de euro iarăși care va fi adresat sistemului de sănătate. Și iată din aceste surse financiare noi vom continua importurile pentru consolidarea sistemului spitalicesc. Ce avem în vedere? Este vorba despre dotarea instituțiilor medicale spitalicești cu aparate roentgen mobile care sunt impunătoare în condițiile diagnosticului de COVID, și nu doar; vorbim despre ventilatoare, vorbim despre oxigenatoare, despre reparația care se realizează în cadrul secțiilor de terapie intensivă. Dotările care vor fi făcute pentru secțiile de boli infecțioase, inclusiv fiind reparate aceste dotări, instituirea unor mecanisme de prelucrare a deșeurilor medicale, dotarea Serviciului AVIASAN cu ambulanțe speciale care sunt destinate pentru adulți, dar și pentru copii și multe altele. Apropo, tot din aceste surse noi am procurat teste pentru diagnosticarea populației, acum suntem în proces de procurare a 300.000 de teste pentru diagnosticarea în condiții de laborator a persoanelor care sunt infectate cu COVID, inclusiv 300.000 de teste rapide antigen care sperăm foarte mult că la fel ne vor ajuta în lupta cu pandemia COVID-19. Sunt câteva exemple pe care le-am dat privind direcționarea surselor pentru dotarea instituțiilor medicale spitalicești, dar să nu uităm că noi avem pe lângă aceste dotări și motivarea financiară a personalului medical și doar din sursele bugetului de stat, inclusiv din fondurile de asigurări obligatorii pentru majorarea care va fi de 30% a salariilor, pentru plata indicatorului de performanță care pentru sistemul spitalicesc este 100% din salariul de funcție pentru anul 2021. Deci, este vorba de o sumă de 2,9 miliarde de lei, astfel eu consider că noi nu putem vorbi despre o reducere, dimpotrivă, o consolidare a sistemului de sănătate și, în mod special, motivația personalului medical.”
