BULGARIA
Anul politic a trecut în Bulgaria sub semnul protestelor antiguvernamentale fără precedent în perioada tranziției. La baza nemulțumirii civice au stat câteva cazuri de corupție la nivel înalt, dar și fotografii și înregistrări audio care l-au avut ca principal protagonist pe premierul Boiko Borisov, care este și liderul partidului GERB - Cetățeni pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei.
Fotografiile făcute periodic în decurs de aproape doi ani arată un sertar din dormitorul lui Borisov plin cu teancuri de 500 de euro și bare de aur. În înregistrările a căror autenticitate a fost confirmată de două renumite laboratoare americane, premierul dă ordine unor instituții aparent independente să fie atacați un om de afaceri și un ziarist independent – membru al Parlamentului European. Sunt auzite și remarci vulgare la adresa președintei Parlamentului, Țveta Karaianceva, și a președintelui țării, Rumen Radev.
Nemulțumirea însă a explodat după ce gardieni înarmați ai procurorului șef, Ivan Gheșev, au pătruns în Președinție și au efectuat perchiziții în cabinetele a doi consilieri. Până acum însă nici unul din cei doi nu a primit act de acuzare. Președintele Radev a adresat îndemnul: „mutrele criminale afară”, aluzie la trecutul unor lideri ai coaliției aflată la guvernare.
Protestele au continuat la Sofia, Plovdiv și alte câteva orașe, în pofida epidemiei – în primele două luni, cu zeci de mii de participanți. Sprijinul pentru puterea executivă, Parlament și pentru procurorul șef a scăzut în sondaje concomitent cu creșterea popularității opoziției extraparlamentare de dreapta și centru-stânga. Borisov a „reușit” să realizeze – ca în cazul lui Putin, Lukașenka, Erdogan și Orban - unirea întregii opoziții împotriva sa.
El însă a reușit să evite alegerile anticipate, lansând ideea convocării unei Mari Adunări Populare, în vederea adoptării unei noi Constituții. Până la urmă, Parlamentul a respins propunerea, dar scopul a fost atins – alegerile normale vor avea loc peste aproape trei luni.
În Bulgaria, combaterea epidemiei Covid-19 a fost puternic politizată. Guvernul Borisov este criticat că, la un număr mic de infectați, în martie, a închis țara, dar a neglijat creșterea în toamna a numărului de infectați și a deceselor – indicator la care Bulgaria a ajuns pe primul loc din Europa.
Sofia se pregătește să lanseze, concomitent cu celelalte țări membre ale UE, campania de vaccinare, însă deocamdată numai 41% din bulgari declară că vor participa. La personalul medical procentul este și mai mic.
MACEDONIA DE NORD
În Macedonia de Nord, anul a trecut sub semnul confruntării între principalele două partide – cel Social-Democrat - proeuropean, și VMRO-DPMNE - naționalist. Cursul proeuropean al fostei republici iugoslave a fost garantat prin victoria la limită a social-democraților lui Zoran Zaev.
Lansarea procesului de integrare europeană a țării a fost însă blocat de Bulgaria, care nu recunoaște identitatea limbii macedonene, considerată la Sofia un dialect al limbii bulgare, sârbizat după 1944, când Stalin și dictatorul comunist iugoslav Tito au lansat proiectul cominternist al statului macedonean.
Skopje acum nu recunoaște istoria comună în timpul secolelor cu Bulgaria, luptele comune de eliberare de sub jugul otoman, poeții și scriitorii din zona Macedoniei - clasici ai literaturii bulgare, exodul în Bulgaria de câteva sute de mii de refugiați macedoneni, în urma persecuțiilor administrației sârbe între cele două războaie mondiale.
În Bulgaria se aud tot mai puternice voci, mai ales din partea partidelor de centru-dreapta, ca problemele istorice și culturale să fie lăsate experților, iar Sofia să deschidă calea spre integrarea europeană a țării vecine așa cum a procedat în privință aderării Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică.
SERBIA
În Serbia, anul a trecut sub semnul alegerilor parlamentare din 21 iunie, câștigate cu 63% din voturi de Partidul Progresist al președintelui Alexandar Vucic.
Presa sârbă și cea internațională a explicat rezultatul alegerilor prin măsurile antiepidemice eficace și cursul proeuropean al lui Vucic.
Pe locul doi, cu 11% din voturi, a rămas Partidul Socialist, urmat de Alianța Patriotică a lui Alexandar Șapici cu puțin peste 4%.
Alegerile au fost boicotate de câteva partide care l-au acuzat pe Vucic de cumpărare de voturi, amenințări și votare multiplă. Opoziția afirmă că Partidul Progresist controlează într-un mod autoritar toate sferele vieții – de la numirile în aparatul de stat până la licitațiile pentru sute de milioane de euro. Partidul, cu cei 730 000 de membri ai săi, a devenit un centru al puterii, asemănător Uniunii comuniștilor iugoslavi. În țara nu mai există, practic, opoziție, pentru că Partidul Socialist a devenit un partener la guvernare. Presa europeană a abundat în paralele între Vucic și Viktor Orbán.
Vucic însă a orientat țara spre occident, provocând nemulțumirea Rusiei, care a culminat prin amânarea vizitei lui Putin la Belgrad. Liderul rus urma să demonstreze contribuția sovietică la eliberarea Europei de nazism și să participe la deschiderea celei mai mari biserici ortodoxe din Balcani – Catedrala Sfântul Sava, în construcție de mai bine de 30 de ani. Sponsor al imenselor panouri de mozaic ale catedralei, dar și al activităților de construcție este Gazprom.
Serbia a refuzat să ia parte la manevrele militare din vestul Belarusului, gest prin care a lăsat să se înțeleagă că, în ciuda parteneriatului cu Rusia, își va continua politica de neutralitate militară.
În urma acordului Belgrad-Pristina, semnat la începutul lunii septembrie la Washington, Moscova s-a simțit izolată de soluționarea problemei Kosovo.
Un alt motiv al amânării vizitei lui Putin a fost decizia Belgradului de a suspenda, împreună cu Priștina, aprovizionarea cu tehnologie 5G din China.
