Erau numiţi „otkazniki”, în rusă, un termen neoficial provenit de la verbul „a refuza”. Cei care solicitau viză de emigrare puteau fi concediaţi, excluşi din partid, blamaţi în presă, acuzaţi de trădare, umiliţi, urmăriţi de securitate, iar unii - chiar arestaţi.,
Între 1960 -70, au emigrat sub patru mii de cetățeni sovietici, din 1971 (de când s-a ridicat interdicția asupra „refusenicilor”), emigrația s-a ridicat la peste 300 de mii, în următorii zece ani.
Între 1960 -70, au emigrat sub patru mii de cetățeni sovietici, din 1971 (de când s-a ridicat interdicția asupra „refusenicilor”), emigrația s-a ridicat la peste 300 de mii, în următorii zece ani.