Linkuri accesibilitate

Nicu Popescu (fost ministru de Externe): relațiile moldo-ruse cer „calm și respect”


Președinta aleasă Maia Sandu și președintele rus Vladimir Putin (colaj)

În cadrul conferinței de presă de bilanț, regizată în toate amănuntele, președintele rus Vladimir Putin a vorbit și despre prezența trupelor rusești în regiunea transnistreană.

Vladimir Putin, s-a arătat favorabil solicitărilor „reprezentanților țărilor occidentale”, cum s-a exprimat el, de retragere a „contingentului nostru de menținere a păcii” din regiunea transnistreană a Republica Moldova. „Suntem pentru retragerea acestuia când va fi situația potrivită, când se va fi constitui un dialog normal între Chișinău și Tiraspol, când toți vor porni pe calea păcii și concilierii”, a spus liderul de la Kremlin la conferința de presă, la care - susține Kremlinul - erau acreditați peste 700 de jurnaliști din țară și străinătate. Europa Liberă a stat de vorbă cu fostul ministru de Externe Nicu Popescu, acum director de program la Consiliul European pentru Relații Externe la Paris.

Interviu cu NIcu Popescu, fost ministru de externe
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:00 0:00
Link direct

Europa Liberă: Liderul de la Kremlin a declarat că el cunoaște solicitările Occidentului, dar și ale președintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană și accentuează că și Moscova ar pleda pentru retragerea militarilor săi din estul Republicii Moldova, însă acest lucru va fi posibil atunci când va exista un context potrivit și va exista un dialog normal între cele două părți, între Chișinău și Tiraspol. Ce ați înțeles Dvs. din această declarație.

Nicu Popescu: „Mai multe lucruri. În primul rând, în ultimele săptămâni am văzut mai multe declarații destul de dure din partea unor oficiali și, mai ales, parlamentari din Federația Rusă la adresa Republicii Moldova și a președintelui ales Maia Sandu. Prin această declarație, președintele Putin trimite un semnal foarte clar de de-escaladare a mesajelor din partea Moscovei. A fost un mesaj de felicitare și deschidere către Maia Sandu și, implicit, un semnal pentru factorii de decizie din Moscova, pentru serviciul diplomatic rusesc să revină la un dialog mai așezat și mai calm în relația cu Republica Moldova. În acest sens este un lucru binevenit, care pare să semnalizeze dorința de a depăși acele replici care au fost adresate Republicii Moldova acum 2-3 săptămâni, replici ceva mai dure. Cred că cel mai important lucru pe care l-a menționat președintele Putin este că, în fond, și Rusia este de acord cu ideea retragerii trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova. Evident, Federația Rusă are o altă interpretare a calendarului pentru această posibilă retragere.

Din perspectiva Federației Ruse, această retragere ar trebui să se întâmple după sau în contextul reglementării conflictului transnistrean. Poziția Republicii Moldova dintotdeauna a fost că acest calendar al retragerii nu trebuie legat de procesul de reglementare, care nu se știe cât va dura. În acest sens, și președinta Maia Sandu, și președintele Putin în ultimele săptămâni au reiterat poziții preexistente și repetate de nenumărate ori atât de Moscova, cât și de Chișinău. Acum, evident, ar fi foarte util ca părțile să se așeze și să lanseze un dialog bilateral care ar încerca, cel puțin, să reducă decalajul din aceste poziții. Vom vedea cum vor evolua aceste discuții cu Federația Rusă, dar cred că principalul semnal trimis de președintele Putin este semnalul revenirii la un dialog destul de respectuos și calm în relațiile bilaterale cu Republica Moldova. Este un lucru util comparativ cu mesajele venite de la Moscova acum 2-3 săptămâni.”

Europa Liberă: O să vă întreb și despre dialogul moldo-rus pe care și l-ar dori Republica Moldova cu partenerul său strategic Federația Rusă, dar să mai amintim că Vladimir Putin spunea că, în 2003, conflictul ar fi fost aproape de a fi soluționat, după ce Moscova a propus așa-zisul „memorandum Kozak”, care presupunea federalizarea Republicii Moldova. Să însemne oare asta că Rusia mai rămâne pe aceleași poziții de acum 17 ani și ar crede că doar federalizarea ar fi soluția cea mai bună?

Nicu Popescu: „Nu, Rusia, din câte intuiesc eu, și acest lucru a fost declarat de mai multe ori, Rusia de la cel mai înalt nivel și-a declarat regretul că acel memorandum nu a fost semnat în 2003. Din perspectiva factorilor de decizie din Republica Moldova, absolut nici un președinte de după 2003, nici dl Voronin, nici dl Timofti, nici dl Dodon niciodată nu și-au exprimat regretul că acel memorandum nu a fost semnat. Deci, în acest sens, da, Federația Rusă are un anumit regret, el a fost exprimat de mai multe ori, nimeni în Republica Moldova nu regretă nesemnarea „memorandumului Kozak” din foștii și actualii factori de decizie, deci aceasta este o filă din trecut care a fost închisă în relațiile bilaterale și nici Federația Rusă nu am auzit să fi insistat vreodată asupra revenirii la „memorandumul Kozak”.

Rusă înțelege că parametrii soluționării conflictului transnistrean în formatul „memorandumului Kozak” nu sunt un lucru actual și valabil.

Federația Rusă are altă poziție referitoare la reglementarea transnistreană, evident are anumite luări de poziție în cadrul negocierilor formatului „5+2”, dar oficial deja de foarte mult timp și Federația Rusă înțelege destul de bine că parametrii soluționării conflictului transnistrean în formatul „memorandumului Kozak” nu sunt un lucru actual și valabil pentru actualul curs al negocierilor, pentru că nu este acceptabil pentru alți jucători, mediatori și parteneri ai Republicii Moldova și, evident, nici pentru societatea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar atunci când Vladimir Putin spune că e posibil ca să-și retragă Federația Rusă armata de pe teritoriul Republicii Moldova doar când va exista un context potrivit pentru un dialog normal între Chișinău și Tiraspol, el pune pe picior de egalitate acele două părți. Pe de altă parte, cunoaștem reacția Tiraspolului. Prin vocea lui Vadim Krasnoselski se insistă că nici nu vor să audă de retragerea militarilor ruși din regiunea lor, pentru că, așa cum spun ei și Krasnoselski, aceștia asigură pacea și că plecarea lor poate avea loc doar odată cu recunoașterea independenței de acolo.

Nicu Popescu: „Eu vreau să fim foarte conștienți și cred că toți ascultătorii Radioului Europa Liberă sunt foarte conștienți că relația moldo-rusă este una foarte complexă, foarte dificilă, atât în plan economic, cât și în plan de securitate, și în planul reglementării conflictului transnistrean, și că există multe complicații în aceste relații, ele trebuie gestionate, trebuie gestionate calm și ceea ce am văzut eu este că și Maia Sandu, și Vladimir Putin, în fond, au trimis semnale care recunosc necesitatea gestionării acestei relații de o manieră calmă și respectuoasă.

Referitor la poziția Federației Ruse față de reglementarea transnistreană, eu aș vrea să subliniez alt lucru, și anume faptul că Federația Rusă întotdeauna, practic aproape în fiecare luare de poziție față de Republica Moldova și reglementarea transnistreană sprijină integritatea teritorială a Republicii Moldova. Și, în acest sens, eu nu cred că acest lucru presupune că autoritățile Republicii Moldova sunt tratate pe picior de egalitate cu Tiraspolul. Republica Moldova este recunoscută în hotarele sale legale, aceste hotare includ regiunea transnistreană, Chișinăul este capitala întregii Republici Moldova din perspectiva Moscovei. Evident, Moscova a oferit sprijin diplomatic și militar autorităților transnistrene, toți cunoaștem acest lucru, dar asta nu presupune o tratare pe picior de egalitate a Chișinăului cu un alt oraș de pe teritoriul Republicii Moldova, care este Tiraspolul. Și acest lucru, de fapt, nu-l face absolut niciunul din mediatorii din conflict.”

Europa Liberă: Cum ați vedea Dvs. promovarea interesului național în relația cu Rusia pe care trebuie s-o aibă Maia Sandu?

Interesului național al Republicii Moldova este să se consolideze ca stat, să lupte cu corupția.

Nicu Popescu: „Interesului național al Republicii Moldova este să se consolideze ca stat, să lupte cu corupția, să devină mai capabil să-și apere independența și marja de manevră în politica externă și securitatea față de orice alți parteneri externi ai Republicii Moldova, inclusiv față de Federația Rusă, dar nu numai. Mai sunt și alte țări care au o politică care nu întotdeauna se află în concordanță cu realitățile de dezvoltare a Republicii Moldova și, în acest sens, nu există o relație moldo-rusă izolată față de relațiile Republicii Moldova cu alte state, inclusiv cu Uniunea Europeană, cu NATO, cu Statele Unite ale Americii. Și în acest sens, Uniunea Europeană, Statele Unite întotdeauna au fost parteneri care au ajutat la consolidarea independenței Republicii Moldova, atât în plan economic, cât și în plan energetic, și în plan instituțional. Este foarte important ca Republica Moldova să continue această consolidare a propriei independențe, a propriei suveranități, a propriei reziliențe față de presiunile externe și acest lucru nu neapărat ar trebui să ducă la deteriorarea sau la tensiuni crescânde în relațiile cu Federația Rusă, pentru că noi știm că există foarte multe țări în regiunea noastră mai largă care au aceleași poziții foarte ferme de promovare a interesului național și, în același timp, au un dialog destul de respectuos și chiar pozitiv cu Federația Rusă.

Acest lucru se referă și la Finlanda, și la Slovacia, și la Bulgaria, mai recent am observat că Rusia tratează cu destul de mult respect chiar și Azerbaidjanul, care, chiar dacă nu este aliat militar al Rusiei, își promovează o politică de integrare și cooperare maximă cu un stat membru NATO ca Turcia, în același timp, păstrează relații foarte pozitive cu Federația Rusă.

Deci, în regiunea noastră există foarte multe state care, pe de o parte, cooperează foarte strâns și chiar se integrează în NATO sau în Uniunea Europeană, sau sunt deja în aceste organizații, dar, în același timp, au reușit să mențină un dialog destul de respectuos și fără prea multe tensiuni, inclusiv cu Federația Rusă.”

Europa Liberă: La aceeași conferință de presă, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a anunțat că speră că noul președinte american Joe Biden va rezolva problemele din relația bilaterală cu Federația Rusă. Ar putea cei doi lideri de la Moscova și Washington să pună pe agenda lor și reglementarea transnistreană?

Nicu Popescu: „Tematica reglementării transnistrene se află pe agenda formatului „5+2”, în care participă și Statele Unite, și Rusia, și Uniunea Europeană, și Ucraina. Și în acest sens, Statele Unite, ca serviciu diplomatic, ca structuri și instituții publice, sunt prezente în procesul de reglementarea transnistreană. Dacă acest lucru va fi discutat la nivelul președinților Statelor Unite și Federației Ruse, nu am cum să știu, deci aici putem specula sau nu, dar, în fond, trebuie să fim conștienți de faptul că Statele Unite și Rusia deja sunt foarte prezente în acest dosar și președinții vin și pleacă, dar ambele state au jucat un rol foarte important în acest proces, uneori pozitiv, alteori mai puțin pozitiv, dar asta este situația și ea cu siguranță va continua, indiferent de faptul dacă președinții Biden și Putin vor discuta nemijlocit acest subiect în momentul în care se vor întâlni.”

Europa Liberă: Și pe final, pentru că președintele rus i-a urat succes Maiei Sandu, dar nu a uitat să amintească că are și cetățenia României, de ce a insistat și pe acest moment?

Tradiția și cultura politică, și atitudinea față de dubla cetățenie diferă în cazul Republicii Moldova față de Federația Rusă.

Nicu Popescu: „Eu nu pot specula și nu pot interpreta modul de gândire al unor personalități politice din alte țări. Este un lucru care, probabil, i-a atras atenția. Într-adevăr, realitățile Republicii Moldova în acest sens în care Republica Moldova este foarte deschisă și România este foarte deschisă față de acest aspect al cetățeniilor, în Republica Moldova toată lumea s-a obișnuit cu faptul că o bună parte din cetățeni au cetățenia României, este un fapt logic, este o reflecție a istoriei noastre comune cu România, a faptului că Republica Moldova a fost ruptă în urma Pactului Ribbentrop-Molotov de la spațiul românesc, deci este o situație a noastră, specifică Republicii Moldova și României, care nu se regăsește foarte des pe harta politică a lumii. Da, noi în Republica Moldova ne-am obișnuit cu această situație. Știți bine că am avut și alți lideri de stat și de guvern cu cetățenie românească și, în fond, trebuie să ne dăm seama că diferite state au diferite tradiții de gestionare a cetățeniei duble. Bunăoară, un stat ca Ucraina nu recunoaște dreptul cetățenilor săi de a deține simultan și cetățenia altor state, în Rusia încă mai există anumite restricții, în special pentru persoanele publice în acest sens, dar în foarte multe țări europene, în Franța, în România, în Republica Moldova dubla cetățenie este un lucru mult mai răspândit, mult mai uzual, care este văzut cu mult mai multă deschidere atât de societate, cât și de instituțiile de stat.

Putem doar să constatăm faptul că tradiția și cultura politică, și atitudinea față de dubla cetățenie diferă în cazul Republicii Moldova față de Federația Rusă. Nu văd aici absolut nicio problemă, pentru că există mai multe state care au o abordare mai apropiată de abordarea Federației Ruse, dar există, din nou, zeci și zeci de stat, inclusiv în Europa, care au o abordare foarte similară a acestei situații cu dubla cetățenie ca și în Republica Moldova.”

Vezi comentarii (7)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG