Votate seara târziu în ultima ședință a sesiunii de toamnă-iarnă a parlamentului, legile acoperă chestiuni ca restituirea din buget a miliardului furat, verificarea averilor demnitarilor de către inspectorii de integritate, fortificarea statutului limbii ruse, dar și politica bugetară de anul viitor.
Unele au fost criticate deja și de parteneri occidentali sau donatori ai Republicii Moldova. Luni au formulat o serie de critici punctuale organizații ale societății civile, membre ale unui grup de dialog cu Uniunea Europeană.
Criticile activiștilor civici se îndreaptă, întâi de toate, la viteza cu care au fost adoptate seara târziu şi netransparent legile controversate de către noua majoritate parlamentară, fără a fi dezbătute, consultate public, iar unele, contrar legii, fără a obţine un aviz de la Guvern. Apoi, analizând efectele pe care le vor produce, activiştii au ajuns la concluzia că aceste legi sunt toxice, compromit lupta impotriva corupției, subminează bugetul public, pun în pericol relația cu partenerii externi și riscă să destabilizeze situația financiară şi economică din țară.
Abrogarea legii miliardului riscă să provoace haos în economie și societate. Iar organizațiile societății civile nu exclud că anume acest scop l-au urmărit deputaţii majorității sprijinind această decizie pentru a-și realiza interesele înguste de grup, inclusiv salvarea celor vinovați de fraudele bancare. Această legea va avea ca efect subcapitalizarea Băncii Naţionale ceea ce va agrava starea financiară a companiilor și cetățenilor, iar guvernul va fi nevoit să-şi asume noi datorii pentru a nu permite escaladarea unei crize sociale, constată directorul executiv al Centrului analistic Expert-Grup Adrian Lupuşor.
„Guvernul anul viitor va trebui să găsească surse pentru a acoperi aceste angajamente financiare şi aceste surse probabil vor fi din optimizări de investiţii capitale atât de necesare, cât şi probabil nu excludem anumite creşteri de taxe şi impozite, respectiv o dublă povoară a acestui miliard asupra contribuabililor.”
Adrian Lupuşor mai spune că această decizie subminează încrederea partenerilor externi și a instituțiilor financiare internaționale, în special a FMI care a şi avertizat într-o recentă reacţie că punerea în practică a acestei legi „amenință serios stabilitatea economică și financiară” a țării și constituie o deviere de la înțelegerile anterioare cu Fondul.
Organizațiile societății civile critică şi legea bugetului pentru anul viitor despre care spun că nu rezolvă niciuna din problemele actuale, cum ar fi creșterea ratei șomajului, problemele din sistemul de sănătate, educație şi sectorul real al economiei. În schimb, bugetul trădează interese vădit clientelare, inclusiv distribuirea pe criterii politice a resurselor pentru investiţii capitale la primării, în favoarea celor afiliate noii majorităţi parlamentare, afirmă Andrian Lupuşor:
„Acest aspect clientelar trădează interesele obscure ale celor care au format această coaliţie majoritară. Este o irosire a banului public, deoareca banii sunt folosiţi pe criterii politice şi este o formă de corupţie politică”.
Acest proiect a fost promovat cu scopul de a îngreuna şi mai mult lupta cu corupţia
O altă lege criticată de activiştii societăţii civile este cea care limitează competenţa autorităţii care verifică averile funcționarelor publice de a le aplica sancţiuni, inclusiv atunci când nu pot să-şi justifice averile. Graba cu care a fost votate modificările sensibile la legea Autorităţii Naţionale de Integritatea trădează existența unor interese ascunse, constată preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea: „Concluzia mea este că acest proiect a fost promovat cu scopul de a îngreuna şi mai mult lupta cu corupţia.”
Organizațiile societății civile au analizat şi alte legi controversate, inclusiv cele pe care le califică populiste, cum ar fi micșorarea vârstei de pensionare sau modificările în domeniu farmaceutic. Aceste legi au fost votate în lipsa avizului Guvernului şi cel mai probabil vor fi declarate neconstituţionale, spune Vladislav Gribincea:
„Impresia mea este că multe din actele populiste au fost adoptate cu scopul ca în mod deliberat să nu producă nici un efect juridic, ca ele să fie declarate neconstituţionale şi apoi să fie învinovățit altcineva pentru asta. Şi acestea au fost folosite ca paravan, ca după ele să treacă nişte proiecte destul de toxice sau determinate de interese clientelare, cum ar fi accizele reduse la produsele de tutun sau alterarea legislaţiei privind verificarea averilor funcţionarilor publici şi demiterea acestora.”
Legile controversate au fost anterior criticate de opoziţia parlamentară, iar unele și de parteneri occidentali sau donatori ai Republicii Moldova, critici respinse de socialiști și celelalte două componente care le-au sprijinit, Partidul Şor şi platforma Pentru Moldova. Într-o nouă reacţie deputatul socialist Vasile Bolea ne-a spus că legile ca abrogarea furtului miliardului sau micşorarea vârstei de pensionare au fost promise mai demult, dar au fost adoptate abia acum sau anume acum pentru că s-a găsit suficient sprijin în Parlament. El a reiterat că multe din inițiativele adoptate repară greșeli comise de guvernarile precedente. Vasile Bolea a respins acuzaţia criticilor şi oponenţilor actualei guvernări că legile au fost votate în grabă pentru a îngreună activitatea președintei alese Maia Sandu şi a aliaţilor ei:
„Dar ce are preşedintele ales şi aliaţii lui cu implementarea legilor? Implementarea o face Guvernul R. Moldova, nu președintele nou ales. Preşedintele doar autorizează, legiferează la final o lege sau alta aprobată de parlament prin procedura de promulgare.”
Preşedintele în exerciţiu Igor Dodon declara recent că Maia Sandu după inaugurarea în funcţie pe 24 decembrie ar urma să-şi asume „toată responsabilitatea guvernării”. Dodon a anunțat azi că a promulgat legea bugetului şi politica bugetar fiscală, ultimele pe care le mai avea din cele votate la ultima şedinţă a parlamentului. Iar opoziţia a continuat să conteste la Curtea Constituţională legile controversate, inclusiv abrogarea legii miliardului, legea care fortifică statul limbii ruse şi cea privind verificarea averilor demnitarilor de către inspectorii de integritate. Pe cea din urmă, Curtea Constituțională a suspendat-o deja până se va expune pe fondul ei.
