În R. Moldova continuă disputa cu privire la statutul privilegiat al limbii ruse, lege considerată neconstituțională de Curtea Constituțională. Vineri ministerul rus de externe prin vocea purtatoarei sale de cuvânt, Maria Zaharova, a afirmat că de statutul limbii ruse în Moldova ar depinde „stabilitatea socială” ca și rezolvarea conflictului transnistrean. Mai mult, Zaharova, ca și fostul președinte Igor Dodon, Partidul Socialiștilor din R. Moldova și ambasada Rusiei la Chișinău – au acuzat-o pe președinta Maia Sandu că și-ar fi încalcat promisiunile electorale, toți aceștia uitând total că într-o democrație, sistemul judecătoresc și Curtea Constituțională nu sunt dependente de președinte. Ambasada Rusă la Chișinău a spus chiar că decizia Curții Constituționale ar pune în pericol „pacea interetnică”. Ministerul moldovean de externe a cerut ambasadorilor să se abțină de la comentarii ce pot fi interpretate drept „ingerințe în afacerile interne” ale Moldovei. Președinta Sandu nu a comentat aceste evoluții.
După ce ambasada rusă le-a sugerat într-o reacție autorităților moldovene să nu riște „pacea interetnică”– un comentariu ce le-a amintit multora o amenințare - iar externele de la Chișinău le-au cerut reprezentanțelor diplomatice de aici, trebuie de înțeles în primul rând celei ruse, să se abțină de la astfel de reacții, pentru că seamănă a ingerințe în treburile interne ale R. Moldova, una din întrebările pe care și le pun analiștii e cât potențial exploziv mai poate avea un subiect ca acesta.
Socialiștii au spus imediat după decizia Curții că au de gând să adopte din nou legea, iar dacă va fi oprită de Maia Sandu, vor declanșa proteste stradale. Acestea s-ar putea suprapune cu o viitoare campanie pentru parlamentarele anticipate, care, deși indecise, par totuși iminente și foarte probabil să se bazeze pe discursul geopolitic, așa cum anticipează analiștii.
Ceea ce li se reprosează, însă, în primul rând socialiștilor înșiși, inclusiv dinspre actori politici cu aceleași simpatii pro-ruse ca și ei, e că fiind concentrați exclusiv pe ținte electorale, s-au grăbit să avanseze o lege din start eșuată. Unii, printre ei fostul comunist Mark Tkaciuk, care își constituie în ultimii ani o altă formațiune politică – Congresul civic - a spus că legea nu extinde, ci dimpotrivă îngustează funcțiile limbii ruse, iar socialiștii, dar și simpatizanții Maiei Sandu ar genera un conflict civil din cauza incapacității lor de a propune o soluție crizei politice.
Apărătorii drepturilor omului, pe de altă parte, au sugerat că legea nu propune ceva nou, ci repetă prevederi ale normelor apărătoare de drepturi pentru minorități, norme deja existente în legislație dar care nu se respectă, prin urmare demersul socialist și-ar fi avut rostul doar dacă ar fi dezvoltat aceste norme, pentru a le da o valoare practică.
Cât de întemeiate sunt acest gen de atitudini?
Ina Șupac, în trecut parlamentar comunist, iar acum directoarea executivă a unei organizații neguvernamentale de la Chișinău – Institutul de Politici și Inițiative Sociale - crede justificate atât reproșurile de populism și acțiune politică premeditat provocatoare la adresa socialiștilor, cât și pe unele la adresa Curții Constituționale, mai ales cea că ar fi nesocotit standardele europene în materie de protecție de drepturi pentru minorități:
„Eu cred că era mai bine să nu se atingă acest subiect acum, pentru că totul este clar și foarte bine descris în legislația R. Moldova, chiar și cu declararea desuetă din 2018 a legii respective, dar era și este necesar ca statul R. Moldova, toate autoritățile să se implice ca aceste articole să fie implementate în practică, pentru că ele din păcate nu funcționează. Eu am analizat foarte atent această decizie a Curții Constituționale și nu am văzut nici o propoziție care ar conține vreo recomandare care au fost date de Consiliul Europei sau ONU R. Moldova în anii de independență, iar aceste recomandări sunt ca autoritățile R. Moldova să dezvolte politicile în domeniul lingvistic, dar nicăieri nu scrie ca limba rusă să fie lipsită de statutul respectiv.”
Legea votată de socialiști înainte de plecarea lui Igor Dodon de la președinție, obligă instituțiile statului să comunice și în rusă cu cetățenii, mai ales în scris, dar Curtea Constituțională a spus joi că în R. Moldova este o singură limbă de stat, româna, iar o astfel de egalare a rusei cu ea nu este permisă de constituție și a anulat-o. Maia Sandu, care nu a comentat subiectul, și-a atras totuși multe critici socialiste, inclusiv după ce o consilieră a sa, cea de la sănătate, a făcut ea un comentariu pe rețele, nu tocmai pe placul unuia din promotorii legii, ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, care a acuzat-o pe Ala Nemerenco, consiliera pe sănătate a președintei Sandu, de „șovinism” și i-a cerut explicații șefei statului.
