Radio Chişinău analizează cu experţi programul de guvernare propus de premierul desemnat Natalia Gaviliță şi titrează că acesta este unul ambițios, dar cu tentă populistă pe alocuri. În plan economic, programul presupune majorări de pensii și ajutor pentru afaceri, însă nu oferă date despre costul acestor măsuri și sursele de finanțare. Expertul economic Viorel Gîrbu crede că programul de guvernare este gândit pe o perioadă medie şi pune accent pe acţiuni urgente, în contextul pandemiei. „Programul în linii mare pare realizabil. Vedem că sunt planificate fonduri semnificative pentru autoritățile locale… Programul pare ambițios, dar nu are atașate anumite cifre cât ne va costa”, menționează economistul. Analistul politic Anatol Ţăranu consideră că măsurile legate de sectorul justiției incluse în programul guvernamental sunt periculoase pentru unii deputaţi pentru că i-ar putea lipsi de libertate. „De exemplu, în program se prevede ca în Republica Moldova să fie aplicată practica DNA-ului românesc în combaterea corupției. E un lucru care e categoric inacceptabil pentru mulți politicieni din Republica Moldova, în special pentru cei care constituie majoritatea parlamentară informală”, crede Anatol Țăranu.
Portalul politics.md publică opinia expertului economic Roman Chircă despre programul „Moldova bună” a premierului desemnat Natalia Gavriliţă. Economistul notează că programul poartă un caracterul declarativ și emoțional, față de tehnic și echilibrat, după cum ar trebui să fie. „Pe partea blocului economic, toate acțiunile propuse, sunt de peste 10 ani în agendele guvernamentale… multe sunt fie implementate, fie în proces”, notează expertul. El salută propunerea de diminuare a TVA pentru HoReCa până la 5%, dar regretă că acest subiect trece dintr-o extremă la alta cu schimbarea guvernărilor şi precizează că reabilitarea sectorului nu ține doar de instrumentul fiscal, ci de reluarea activității. Despre măsurile sociale, între care, pensia minimă de 2000 lei, majorarea fondului de subvenționare în agricultură și alte majorări sociale, expertul spune că acestea au sens doar dacă „există surse de acoperire și sunt propuse într-un sistem bugetar fezabil și echilibrat”.
Analistul politic Ion Tăbîrţă, citat de agora.md, nu exclude că socialiştii ar putea schimba macazul şi vota în a doua încercare guvernul propus de Maia Sandu. „Igor Dodon are trei scenarii: să respingă orice tentativă de a vota un cabinet de miniștri. Cred că pe acest scenariu se insistă de la Moscova. Al doilea scenariu este că pentru o perioadă să pună responsabilitate guvernării pe umerii Maiei Sandu, votând un Guvern și să înceapă o campanie murdară, iar vara să fie provocat căderea Guvernului și în toamnă să fie anticipate. Al treilea scenariu pe care insistă Șor este ca să fie votat un Guvern formalizat și să guverneze în Moldova practic anulând exercițiul alegerilor parlamentare anticipate”. Ion Tăbîrţă crede că Igor Dodon şi partidul socialiștilor pe care îl conduce încă nu sunt decişi ce scenariu să aleagă.
Respingerea cabinetului propus de Natalia Gavriliţă şi alegerea unui guvern ce ar reprezenta PSRM şi Partidul Şor ar fi cel mai sumbru scenariu pentru R. Moldova. De această părere este analistul politic Veaceslav Berbeca, citat de ziarulnational.md. El consideră că guvernul Gavriliţă nu va obţine votul de încredere al deputaţilor întrucât PSRM şi Partidul Şor împreună cu platforma „Pentru Moldova” nu-şi doresc un executiv pe care să nu-l poată controla. Berbeca nu exclude că aceste formațiuni îşi vor înainta, în a doua rundă, propriul candidat la funcţia de premier. „Cred că s-a irosit timp în privinţa înaintării unui guvern cu o componență ireproșabilă pentru a rezolva problemele cu care se confruntă R. Moldova şi dacă nu ar fi fost ales, ar fi fost grăbit procesul declanşării alegerilor anticipate”, mai crede Veaceslav Berbeca.
Deschide.md preia o analiză semnat de Mădălin Necşuţu pentru veridica.ro despre cine menţine în viaţă regiunea separatistă transnistreană. „În cei circa 28 de ani de așa-numită independență, Transnistria a funcționat, din punct de vedere economic, din rămășițele sovietice ale unei firave industrii plasate strategic pe malul stâng al Nistrului. Totodată, regiunea transnistreană s-a menținut și datorită unei vieți economice subterane, aceasta fiind o platformă de contrabandă, în special cu țigări și băuturi alcoolice, dar și armament… Corupția endemică de la Chișinău și afacerile unor politicieni și grupurile de interese interconectate de la Chișinău și Tiraspol au ajutat la menținea acestui status quo”, notează autorul. El mai remarcă faptul că dacă în aproape primele două decenii regiunea transnsitreană a existat datorită sprijinului economic acordat de Moscova, ultima decadă aparține, paradoxal, Uniunii Europene și Chișinăului. „Abordarea de tip „soft power” pe care Uniunea Europeană a implementat-o, inițial prin pârghiile Parteneriatului Estic, apoi prin semnarea Acordului de Asociere a jucat un rol decisiv în schimbarea balanței exporturilor regiunii separatiste. 30% din totalul exporturilor regiunii transnistrene ajung în circa 25 de țări ale UE”, explică, între altele, Mădălin Necşuţu.
Ziarul de Gardă informează că în februarie se împlinesc 3 ani de când dosarul de escrocherie şi spălare de bani pe numele lui Ilan Şor a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul şi trece în revistă parcursul procesului. „În această perioadă, au fost programate 54 de şedinţe de judecată, fiind înregistrare 51 de anulări în examinare”, se spune în articol. Ședințele de judecată au fost amânate din varii motive. În luna februarie sunt programate trei ședințe de judecată în dosarul lui Șor și una pe 1 martie. Avocații lui Șor au depus o cerere la începutul lunii în care solicită amânarea a 14 ședințe. „Respectiva cerere va fi pusă în dezbatere și examinată la cea mai apropiată ședință de judecată”, a precizat președintele Curţii de Apel Cahul, Ruslan Petrov. Între timp judecătoarea Nina Veleva, care a examinat acest dosar, ea fiind și raportor, și-a prezentat demisia din sistem, care urmează să fie înaintată președintei Maia Sandu. După ce şefa statului va semna decretul de eliberare, dosarul penal al lui Şor va fi repartizat aleatoriu altui magistrat. Cauza se va judeca în continuare, fără reluare judecării cauzei de la început. Noul judecător este însă în drept să solicite repetarea unor acțiuni procesuale deja efectuate, a mai precizat şeful Curţii de Apel Cahul.
Eventualele alegeri anticipate, dacă vor avea loc în toamnă şi nu în vară cum declară unii politicieni, ar putea fi organizate de o componență nouă a Comisiei Electorale Centrale, relatează agora.md. În articol se precizează că mandatul actualilor membri ai CEC expiră la 17 iunie. Dacă la acea dată va fi demarată deja perioada electorale, atunci mandatul actualei componențe se va prelungi. Dacă însă se va merge pe un alt scenariu vehiculat în presă, cel că alegerile anticipate vor avea loc în toamnă, atunci scrutinul ar urma să fie organizat de o nouă componență CEC. Cine ar fi interesat de amânarea anticipatelor până la toamnă ca acestea să fie organizate de noii membri ai CEC? Analistul politic Igor Boțan consideră că Partidul Socialiștilor ar fi în dezavantaj. „Nu cred că îi convine Partidului Socialiștilor să lase alegerile pe la toamnă, când va fi noua componență a Comisiei Electorale Centrale pentru că, în situația aceasta de criză, s-ar putea să apară niște incertitudini pentru ei”, spune Igor Boțan.
