Curtea Constituțională a respins sesizarea socialiștilor împotriva numirii lui Igor Grosu premier de către președinta Maia Sandu, deschizând astfel calea pentru liderul fracțiunii PAS să ceară votul de încredere al deputaților. Între timp, liderul socialiștilor, Igor Dodon, s-a arătat nemulțumit de decizia Înaltei Curți afirmând că aceasta citez „transformă R. Moldova dintr-o republică parlamentară în una prezidențială”. Cum se așază această decizie în puzzle-ul politic de la Chișinău? O discuție cu fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
Europa Liberă: Dle Tănase, desemnarea lui Igor Grosu drept candidat pentru funcția de premier este constituțională, asta a decis Înalte Curte. Ce urmează?
Alexandru Tănase: „Nu cred că decizia de azi este o surpriză. După cum spuneam și cu alte ocazii, Curtea, de fapt, astăzi a avut la dispoziția sa, în principiu, ambele posibilități, dar dacă a decis așa, înseamnă că asta este regula de urmat. Asta înseamnă că Parlamentul Republicii Moldova va trebui să accepte decretul președintei Maia Sandu, să discute programul de guvernare pe care urmează să-l prezinte premierul desemnat, dl Igor Grosu, având două opțiuni – să voteze pentru, adică să învestească acest guvern sau să respingă această candidatură, dar cu riscul ca parlamentul să fie dizolvat, deoarece eu cred că imediat, după o eventuală respingere a acestui guvern, președinta Maia Sandu se va adresa la Curtea Constituțională pentru a constata circumstanțele care justifică dizolvarea parlamentului și stabilirea datei alegerilor anticipate.”
Europa Liberă: Inițial se considera că 23 martie este ultima zi când premierul desemnat trebuie să-și prezinte programul și echipa guvernamentală, iată că din declarația dlui Grosu, făcută după decizia Înaltei Curți, rețin că în următoarele zile el va veni cu programul și cu componența Cabinetului de miniștri. Asta înseamnă că nu 23 martie e ultima zi pentru deznodământul politic?
Parlamentul va avea în față două opțiuni: fie să accepte acest guvern, fie să accepte că acest parlament va fi dizolvat...
Alexandru Tănase: „Bine, 23 martie este o dată stabilită, după care președintele este obligat să dizolve parlamentul în cazul în care parlamentul nu va fi capabil să învestească un guvern. Nu este o dată de decădere, chiar dacă acest lucru se va întâmpla pe 24, 25, 26 martie, nu e o problemă, mai mult contează care va fi votul parlamentului în acest sens. Parlamentul trebuie să demonstreze acum că este capabil să învestească un guvern și să voteze pentru candidatura dlui Grosu, or, în cazul în care parlamentul îl va respinge, ar rezulta că parlamentul nu este capabil să învestească un guvern, ceea ce înseamnă că președinta Maia Sandu ar avea posibilitatea să meargă la Curte ca să ceară constatarea circumstanțelor de dizolvare a parlamentului. Vreau să fac o precizare: în principiu, chiar dacă și această tentativă va eșua, asta nu înseamnă că președintele în mod obligatoriu este obligat, dacă președintele dorește, consideră că mai poate încerca, eu cred că o astfel de abordare ar fi permis Curții să nu constate circumstanțele pentru dizolvare, dar, cel mai probabil, lucrurile vor urma completamente altă logică.”
Europa Liberă: Care?
Alexandru Tănase: „Aceea că dl Grosu va veni în parlament zilele următoare, chiar pe 23, care este data limită, și în cazul de față parlamentul pur și simplu va avea în față două opțiuni: fie să accepte acest guvern, fie să accepte că acest parlament va fi dizolvat și urmează să fie organizate alegeri anticipate. Alte opțiuni nu prea văd din simplul motiv că președinta Maia Sandu de fapt a declarat deschis că ea își dorește aceste alegeri anticipate, or acum este singura șansă pentru acest parlament, ca să nu fie dizolvat, ei să voteze și să accepte guvernul Grosu.”
Europa Liberă: Dar scenariul anticipatelor pe moment nu mai este valabil?
Alexandru Tănase: „Ba da, este valabil în cazul în care candidatura lui Igor Grosu va fi respinsă.”
Europa Liberă: Dar dacă nu e respinsă, atunci se amână alegerile parlamentare anticipate pe o perioadă nedefinită?
Alexandru Tănase: „Păi, dacă se învestește guvernul Grosu, intrăm într-un regim absolut normal și subiectul acesta nu mai poate fi pus în discuție; el poate fi pus în discuție după o eventuală demisie, dar după care începe să curgă din nou același termen de 3 luni de zile ș.a.m.d. Or, acestea sunt chestii de o perspectivă îndelungată și nu știu dacă fac parte din ceva care putem noi astăzi să evaluăm. La modul practic, parlamentul va avea două opțiuni – de fapt, va fi un vot fie pentru a păstra acest parlament, dar de a accepta că președinta a reușit totuși să învestească un guvern care consideră ea că este mai potrivit, fie să meargă la alegeri anticipate. Nu cred că putem examina această desemnare, probabil o eventuală învestire a guvernului Grosu ca o amânare a anticipatelor, mai degrabă este vorba despre o învestire a unui guvern cu mandat absolut plenar care va avea în față un program de guvernare cu toate elementele și provocările care derivă din acest scenariu.”
Europa Liberă: Dar Dvs. cunoașteți că sunt voci care spun că la un timp foarte scurt s-ar putea să existe voturi suficiente pentru ca să se înainteze și să treacă o moțiune de cenzură împotriva guvernului Grosu dacă este învestit?
Alexandru Tănase: „Toate guvernele când sunt învestite, ele pornesc având în pachetul lor și această opțiune să fie demise, doar că, din punct de vedere politic, sincer să fiu, îmi vine foarte complicat să văd cine ar risca în parlament acum, pe timp de pandemie, mai ales după ce toate partidele parlamentare au insistat că este nevoie de un guvern care ar gestiona criza pandemică, care ar opera rectificările la buget, care ar semna o serie de acorduri internaționale legate de situația dezastruoasă pe care o avem pe zona umanitară a crizei pandemice și nu văd realmente niciun actor politic serios, inclusiv socialiștii care par a fi foarte supărați că au fost jucați cu această desemnare, nu văd...”
Europa Liberă: Tocmai fruntașii PSRM insistă pe ideea că ei nici în ruptul capului nu vor da vot de încredere guvernului Grosu.
Alexandru Tănase: „Dacă ei nu vor vota guvernul Grosu, în parlament sunt alte formațiuni care ar putea da votul necesar pentru învestirea guvernului Grosu. Nu contează atât de mult cineva va învesti acest guvern.”
Problema nu constă atât în învestirea guvernului, contează mai mult care va fi sprijinul parlamentar acordat acestui guvern...
Europa Liberă: Dar Dvs. știți polemica din societate că dacă socialiștii împreună cu deputații din „Pro Moldova”, care include și fracțiunea Partidului „Șor”, ar fi vrut să învestească un guvern, nu ar fi fost văzuți cu ochi buni de către partenerii de dezvoltare? Dacă acum acest sprijin vine și din partea deputaților Partidului „Șor”, el va fi pus în aceeași situație?
Alexandru Tănase: „Categoric nu. Nu contează cine va învesti acest guvern, poate să-l voteze cine dorește. Problema nu constă atât în învestirea guvernului, contează mai mult care va fi sprijinul parlamentar acordat acestui guvern, aici există o problemă deja de politică internă, dar eu nu cred că partenerii noștri de dezvoltare vor ține cont cine a învestit guvernul, ei mai degrabă vor fi atenți care va fi garnitura guvernamentală și care va fi programul de guvernare. Este foarte important că acest candidat este desemnat de președinta Maia Sandu care are o relație bună cu partenerii de dezvoltare. Eu cred că de acum încolo mai puțin se va discuta cine a învestit guvernul, mai mult...”
Europa Liberă: Dar contează cine va sprijini guvernul, ce majoritate parlamentară va oferi sprijin actualului cabinet Grosu?
Alexandru Tănase: „Exact! Asta contează pentru funcționalitatea guvernului. Trebuie să înțelegem care este mecanismul, cum lucrează mașinăria aceasta birocratică. Guvernul, având un program de guvernare, vine în parlament cu proiectele sale de legi care trebuie să fie sprijinite, iată aici deja va fi acel test pentru partidele parlamentare, eu cred că în situația în care se află Republica Moldova astăzi ar trebui să lase la o parte disputele interne și această competiție fratricidă pe care o urmărim câteva luni de zile și frustrările care sunt. Până la urmă, în jocul politic mereu există un învingător, acum a câștigat Maia Sandu, nu ai decât să accepți această situație de fapt și să iei decizii în funcție de interesul național. Or, interesul național la ora actuală se focusează pe două chestii esențiale. Prima este criza pandemică și a doua – criza economică. Or, orice partid care va încerca să obstrucționeze prin voturile sale buna funcționare a acestui guvern, bineînțeles dacă el va fi învestit, el va pierde enorm în ochii electoratului și va fi responsabil total de criza care ar putea să se declanșeze. Cred că acest lucru îl înțeleg foarte bine și parlamentarii, de aceea nu cred și nu văd realmente cum acest guvern ar fi demis atât de repede, ar putea fi obstrucționat, dar de acum depinde de abilitatea președintei Sandu și abilitatea premierului desemnat de a negocia anumite chestiuni la nivel parlamentar pentru a obține sprijinul și lucrul acesta este posibil, nu trebuie să facem estimările pornind de la frustrările lui Igor Dodon că nu a reușit să-și propulseze premierul său. Până la urmă, președinta Sandu este cea care, într-un fel, și-a asumat politic acest guvern, iar Igor Dodon ca și a doua partidă, ca să zic așa, mare din parlament este suficient de experimentat politic ca să nu înțeleagă riscurile care sunt pentru țară și riscurile de imagine care îl pasc pe el și partidul său în cazul în care va încerca să blocheze agenda politică a acestui guvern, mă refer în special la partea care ține de criza pandemică și criza economică. Sunt chestiuni de natură ideologică, aici cred că toate părțile care sunt implicate vor trebui să le plaseze și să le lase pentru alte perioade de timp, or, acum nu cred că de actualitate vor fi proiectele cu încărcătură ideologică, cum ar fi modificarea legii limbilor vorbite, orientarea geopolitică, acestea trebuie să treacă pe planul doi.”
Orice partid care va încerca să obstrucționeze buna funcționare a acestui guvern, va pierde enorm în ochii electoratului...
Europa Liberă: Dl Tănase, dar Dvs. rămâneți la poziția pe care ați enunțat-o anterior, că Maia Sandu ar fi avut suficiente motive să nu accepte candidatura dlui Golovatiuc, pentru că nu ar cunoaște limba română?
Alexandru Tănase: „Eu sunt convins că Maia Sandu nu ar fi acceptat niciodată această candidatură, nu am absolut niciun dubiu în sensul acesta, argumentul legal ar fi faptul că Golovatiuc nu cunoaște limba română, dar nu-i acesta, până la urmă, nu argumentele legale ar fi stat la baza acestei decizii, ar fi stat argumente de ordin politic. Eu nu văd cum președinta Sandu, ținând cont de agenda sa politică, afilierea ideologică a partidului său, ar fi putut să propulseze un asemenea personaj, chiar dacă lumea zice că el este profesionist în domeniul său financiar-bancar. Aici nu contează atât de mult, până la urmă nu se angajează un șef de bancă națională sau un ministru de finanțe, este vorba de desemnarea unui prim-ministru, persoana-cheie în politica internă și politica externă. Or îmi vine foarte complicat să accept că un asemenea candidat ar fi putut să fie desemnat. Dacă n-a fost desemnată Mariana Durleșteanu, care a fost o figură oarecum neutră într-un fel...”
Europa Liberă: Dar nu că n-a fost desemnată, ea și-a retras candidatura din cursă.
Alexandru Tănase: „Bine, ea și-a retras-o, deoarece, mă rog... Dar asta-i cu totul altă poveste de ce și-a retras-o, fiindcă nu a fost în cărți. Dacă dna Sandu dorea s-o desemneze, majoritatea fiind constituită imediat după decizia anterioară a Curții Constituționale din februarie, ar fi făcut-o, dar din moment ce nu a semnat decretul, înseamnă că ea nu a consimțit să fie acest candidat.”
Europa Liberă: Dacă eventual mâine se decide un alt scenariu decât cel pe care și-l doresc Maia Sandu și Igor Grosu, pică guvernul Grosu, atunci Maia Sandu trebuie să poarte din nou consultări cu fracțiunile pentru a decide dacă se declanșează anticipatele?
Alexandru Tănase: „Eu cred că în cazul de față președinta deja ar avea deschisă posibilitatea să meargă la Curtea Constituțională să ceară constatarea circumstanțelor privind dizolvarea parlamentului.”
Europa Liberă: Fără să discute cu fracțiunile?
Alexandru Tănase: „Eu cred că așa va proceda dumneaei. Acum depinde Curtea cum va califica această situație și va decide dacă sunt circumstanțe pentru a-l dizolva sau nu. Dar cel mai probabil, dacă parlamentul va respinge această candidatură, în mod cert președinta se va adresa la Curtea Constituțională pentru dizolvare.”
Europa Liberă: Dar ce răspuns poate să aibă Curtea?
Alexandru Tănase: „Ei bine, noi încercăm acum să anticipăm o situație care nu a avut loc. E greu de spus, sigur că Curtea ar avea diferite argumente în acest sens, ar putea să interpreteze în ce măsură au fost aceste două tentative, cum au fost ele. Noi riscăm să buimăcim lumea și mai tare cu scenarii peste scenarii. Dacă să ne întoarcem la modul practic cum funcționează mecanismele politice, eu nu dau nicio șansă că președinta Sandu va ezita să dizolve parlamentul. Și aici, de fapt, dacă ar fi s-o spunem pe șleau, deja mingea este mai mult pe terenul parlamentului, ei sunt cei care trebuie să decidă. De altfel, pe parlament va pica, până la urmă, și responsabilitatea pentru aceste anticipate, chiar dacă le-a promovat și le-a declanșat de facto Maia Sandu. Ei acum au șansa să le evite, au șansa să învestească un guvern, care nu este al lor, pe care nu-l agreează, asta este regula jocului democratic, trebuie să recunoaștem că președinta Sandu a jucat mult mai abil decât s-au așteptat parlamentarii, dar asta e regula jocului democratic, în politică învinge cel care este mai abil și în această partidă președinta a fost mai abilă, a jucat mai bine această carte și a obținut un avantaj, cred eu, nu tactic, dar chiar strategic în polemica sa cu parlamentul și cred eu că parlamentarii înțeleg foarte bine această realitate.”
Europa Liberă: Dl Tănase, ați amintit și Dvs. că, după ce Curtea anunță verdictul, o parte se bucură, altă parte se întristează. Igor Dodon, comentând decizia Înaltei Curți, a spus că prin această decizie se merge către republică prezidențială. Ce ziceți Dvs.?
Președinta Sandu a jucat mult mai abil decât s-au așteptat parlamentarii...
Alexandru Tănase: „Eu vreau să zic că dl Dodon trebuie să-și asume toată retorica pentru republică prezidențială, el este cel care a început, de fapt, mesajele cu republica prezidențială, el este cel care, de fapt, prin declarațiile pe care le-a făcut a lăsat să se înțeleagă că este posibil să nu recunoști hotărârile Curții Constituționale. Aici deja eu vreau să zic că președinta Sandu nu a făcut altceva decât să urmeze retorica pe care a lansat-o dl Dodon. Nu cred că mergem spre o republică prezidențială, depinde foarte mult care va fi partea motivantă a hotărârii Curții. Dacă Curtea își va revizui propriile decizii, atunci, într-adevăr, am putea asista la o deplasare ușoară spre republică prezidențială, dar în cazul în care Curtea va analiza faptele și în factologia pe care o va constata va stabili că în momentul semnării decretului el a fost în perfectă legalitate, atunci regula de joc rămâne neschimbată și suntem în continuare în același cadru constituțional, fără niciun fel de devieri de la principiile republicii parlamentare. Acum depinde ce va spune Curtea, aici este cheia acestor acuzații pe care le-a făcut dl Dodon.”
Europa Liberă: Dar unde spune Curtea, unde trebuie să spună acest lucru?
Alexandru Tănase: „În partea motivantă a hotărârii trebuie să fie explicate argumentele de ce decretul de desemnare a dlui Grosu este constituțional. Aici Curtea are două opțiuni: are opțiunea să-și revizuiască propria jurisprudență, ceea ce eu nu cred că o va face, deoarece este o jurisprudență bună, este o jurisprudență logică și o jurisprudență absolut conformă cu toate standardele democratice la nivel mondial. Cel mai probabil, Curtea va merge pe altă cale, nu vreau să anticipez, dar cred că vor analiza faptele mai exact și vor da soluția bazată pe fapte, și nu pe revizuirea unor principii constituționale. Și atunci, subiectul pare a fi consumat și rămânem exact acolo unde am fost, păstrând aceleași principii care au fost stabilite de Curtea Constituțională în ultimii 25 de ani de zile.”
