Guvernul Grosu va fi votat cu toate contradicțiile existente azi în Parlament, crede analistul politic Anatol Țăranu citat de ipn.md. Potrivit lui, majoritatea deputaților nu-și doresc alegeri parlamentare anticipate, iar nevotarea guvernului propus de candidatul desemnat înseamnă, cu o probabilitate de aproape sută la sută, alegeri anticipate. Și atunci interesul deputaților în parte și al fracțiunilor, al partidelor, este să se mențină acest Parlament. Analistul admite că deputații Partidului Socialiștilor nu vor vota pentru învestire, însă votul pro ar putea fi asigurat de deputații Șor, ca urmare a unor înțelegeri de culise între majoritatea PSRM-Partidul Șor. „Votul Șor pentru Guvernul Grosu este un vot care, cumva, umbrește acest Guvern, iar PSRM va primi posibilitatea să exploateze în mod demagogic acest vot. Poate fi o stratagemă, care va fi aplicată în momentul în care se va vota Guvernul. Și aceasta înseamnă că va exista o înțelegere de culise între Șor și Dodon”, opinează Anatol Țăranu.
Radio Chişinău îl citează pe editorialistul Nicolae Negru care contrazice interpretarea dată de liderul PSRM, Igor Dodon, hotărârii de luni a Curții Constituționale, precum că majoritatea parlamentară își va putea impune din nou candidatul la funcţia de premier, dacă Igor Grosu nu primește voturile deputaților. Nicolae Negru precizează că a expirat termenul de trei luni de la demisia Guvernului şi, în cazul în care nu este votat Guvernul condus de Igor Grosu, atunci şefa statului este obligată să dizolve Parlamentul. „E adevărat, că înainte de a dizolva Parlamentul președintele R. Moldova trebuie să consulte fracțiunile parlamentare și e posibil ca Partidul Socialiștilor și Partidul Șor să zică: „Noi avem un candidat”. Dar au expirat cele trei luni. Nu putem să întindem la nesfârșit acest proces de formare a Guvernului”, explică Nicolae Negru.
Un alt analistul politic Ion Tăbîrţă, citat tot de Radio Chişinău, afirmă că şansele guvernului Grosu au fost reduse după acea portiţă lăsată de Curtea Constituţională pentru eventuale noi tentative de înaintare de candidați de către o majoritate parlamentară. „Dacă noi nu am fi avut acest aspect, atunci șansele de învestitură a guvernului Grosu creșteau substanţial, pentru că parlamentul ar fi avut de ales ori să voteze guvernul, ori să declanşeze anticipatele. Acum însă socialiştii cu siguranţă vor respinge candidatura lui Grosu.” Tăbîrţă nu exclude că se va ajunge din nou la Curtea Constituţională pentru că nu e limpede dacă după consultările obligatorii cu fracţiunile parlamentare în vedere declanşării anticipatelor, şefa statului este obligată să desemneze un premier dacă acesta va fi propus de o majoritate formalizată în legislativ.
Postul NTV Moldova relatează că echipa guvernamentală prezentată de premierul desemnat Igor Grosu e aproape identică cu cea propusă anterior de Natalia Gavriliţa, care a obţinut zero voturi în parlament pentru că nu şi-a dorit să fie votată, ci a optat pentru alegeri anticipate. Analistul politic Vitalie Catană pune la îndoială că echipa lui Grosu va obţine sprijinul Parlamentului. „Trebuie să înțelegem că, dacă este propusă din nou aceeași echipă, înseamnă că demersul lui Grosu este în aceeași măsură, neserios și făcut în batjocură. Este vorba despre o listă foarte slabă de eventuali miniștri…”, crede, între altele, Catană. Un alt comentator, Corneliu Ciurea consideră că PAS rămâne în continuare adeptul alegerilor anticipate. Iar echipa guvernamentală care a fost propusă e una problematică, în opinia analistului. „Sunt foarte multe persoane politice și ea poate să performeze doar cu sprijinul atât al Parlamentului, cât și al partenerilor din exterior, ceea ce este puțin probabil, în special, în ceea ce privește Parlamentul. Deci, puține șanse ca acest Guvern să fie eficient”, afirmă Corneliu Ciurea.
UE va continua să sprijine R. Moldova în combaterea pandemiei, în schimb autoritățile de la Chișinău trebuie să accelereze reformele, declară europarlamentarul Siegfried Mureşan cu referire la o declarație adoptată de Comitetul Parlamentar de Asociere UE-R. Moldova al cărui copreşedinte este. „În textul declarației, susținem continuarea asistenței financiare și medicale pe care UE și statele membre au oferit-o R. Moldova în ultimul an, încă de la începutul pandemiei. Reformele administrative trebuie accelerate. Justiția, sănătatea, economia și sistemul bancar sunt domeniile care au cea mai mare nevoie de reformă. Solicităm autorităților de la Chișinău să continue cu prioritate lupta împotriva corupției și spălării banilor”, afirmă europarlamentarul, citat de Ziarul de Gardă. Siegfried Mureşan mai cere autorităților moldovene să intensifice eforturile pentru îndeplinirea condițiilor necesare pentru eliberarea și celei de-a doua și a ultimei tranșe a noului program de asistență macrofinanciară a UE.
Politologul Dionis Cenuşă îşi dedică analiza săptămânală pentru agenţia de presă IPN „diplomației vaccinurilor”. El notează că în R. Moldova poate fi observată o competiție, deocamdată ascunsă, dar și inegală, între „diplomațiile vaccinului” – derulate de România și Rusia. „În comparație cu poziția pro-activă, cu rezultate palpabile, din partea Bucureștiului, reacția Moscovei la pandemie în Moldova a fost mai tardivă, iar contribuția - net inferioară”, observă politologul. „Deși Rusia folosește „diplomația vaccinului” la nivel global, urmărind ținte controversate, nu există interes suficient sau potențial vizibil pentru ca aceasta să fie aplicată, în mod fezabil, în Moldova. Asistența sanitară rusească, oferită din 2020 încoace, a fost infimă. Donațiile de Sputnik V întârzie, chiar și pentru necesitățile de vaccinare ale regiunii separatiste, în care staționează forțe ruse... În condițiile în care Rusia șchiopătează, România poate articula o „diplomație a vaccinului” robustă, care, pe lângă creșterea popularității sale printre cetățenii moldoveni, să contribuie la diminuarea influenței rusești”, concluzionează Dionis Cenuşă.
