Investirea executivului a eșuat. Nu a existat cvorum pentru a fi votat guvernul Grosu și nici pentru ședința ordinară a legislativului. Eșecul procedurii de investire va fi reclamată la Curtea Constituțională, care va decide dacă sunt ori nu întrunite circumstanțele dizolvării actualului Parlament. PSRM a reamintit că are un candidat propriu, Golovatiuc, care are sprijin din partea deputaților socialiști și cei din grupul Pentru Moldova, în total 53 voturi. Maia Sandu a invitat fracțiunile și grupurile parlamentare astăzi la consultări. Expertul în drept constituțional Teodor Cârnaț explică aceste evoluții.
Europa Liberă: E un deznodământ sau e o aprofundare a crizei politice după ce nu a fost învestit guvernul Grosu?
Teodor Cârnaț: „Îmi pare rău să constat că acea majoritate parlamentară care s-a declarat că-i formată nu s-a prezentat în parlament, ceea ce înseamnă că nu există o majoritate parlamentară. Ar fi avut posibilitatea să pună întrebări candidatului la funcția de prim-ministru, să vadă cu adevărat – el mimează învestirea în funcția de prim-ministru sau pe bune vrea să fie prim-ministru, să pună întrebări echipei, să pună întrebări pe marginea programului de guvernare. Și vedem că ceea ce a făcut așa-numita majoritate parlamentară nu este nici în spiritul Constituției, nu este nici în spiritul statului de drept, fiindcă orice exercițiu, orice dispută trebuie să se petreacă în parlament, pentru aceasta noi avem instituție parlamentară, unde se pun întrebări și se dau răspunsuri. Poporul trebuie să vadă care sunt reprezentanții autentici ai poporului atunci când vine un candidat la funcția de prim-ministru și deputații îi pun întrebări cum o să depășim criza pandemică, dar ce a făcut majoritatea parlamentară este o trișare și este o trădare a interesului poporului, gândindu-se numai la anumite scheme politice.”
Europa Liberă: Acea majoritate parlamentară spune că PAS și Grosu au trișat împreună cu Maia Sandu.
Ce a făcut majoritatea parlamentară este o trișare și este o trădare a interesului poporului...
Teodor Cârnaț: „Dacă tu vezi că cineva tinde să trișeze, atunci descoperi această trișare în văzul tuturor, pentru că ești reprezentantul poporului și ești în serviciul poporului Republicii Moldova, dar unica tribună unde poți descoperi o faci în parlament, așa cum făceau romanii în senat. De aceea pentru a vedea că partenerul tău de dialog referitor la învestirea în funcție trișează, trebuia să-i dai posibilitatea să vină în parlament și să-i vezi fața lui adevărată, dar acum după ce tu personal n-ai dorit să exerciți puterea în numele poporului și spui că, uitați-vă, eu am auzit că cineva trișează și eu n-am vrut să mă prezint în parlament. Nu! Tu ești obligat, în conformitate cu statutul deputatului, să te prezinți, să pui întrebări, să asculți răspunsuri, să iei cuvântul, o atitudine pe marginea programului respectiv și după aceea să-l dezbraci de haina aceasta a trișării pe adversarul tău politic.”
Europa Liberă: Dar socialiștii și cei din „Pentru Moldova” spun că au candidatul lor și că nici nu era logic să vină să participe la învestirea guvernului Grosu?
Teodor Cârnaț: „Pe parcursul istoriei, dna Ursu, multe majorități parlamentare s-au creat, dar ele au valoare juridică în conformitate cu Constituția în baza unor termene concrete.”
Europa Liberă: Haideți să ne referim la aceste termene.
Teodor Cârnaț: „Avem un anumit termen în baza căruia trebuia să fie învestit în funcție Guvernul Republicii Moldova și acest termen apare din momentul când și-a dat demisia dl Chicu din funcția de prim-ministru – 23 decembrie 2020. Din acest moment se calculează termenul de trei luni și s-a ajuns la 23 martie 2021. Punct.”
Europa Liberă: Adversarii politici ai președintei Maia Sandu admit că ea intenționează să ceară Curții Constituționale dreptul să dizolve legislativul, dar tot ei spun că asta se va face în pofida normelor constituționale recomandate de Comisia de la Veneția, potrivit cărora nu este posibil de dizolvat un parlament în care există majoritate gata să voteze pentru un nou executiv.
Teodor Cârnaț: „Această idee am pedalat-o și eu în 2019, atunci când era vorba de o zi sau două, că termenul respectiv, dacă s-a început o procedură de învestire în funcție a guvernului, de-acum îi dăm posibilitate acestei majorități parlamentare să-și ducă lucrul până la capăt. Și uitați-vă, avizul Comisiei de la Veneția este în vigoare și până în prezent, parlamentul nu a reușit până pe 23 să acorde vot de încredere guvernului Grosu, cu toate că dl Grosu a depus documentația în termenul prevăzut de Constituție. Mai departe e problema parlamentului și uitați-vă că anume Comisia de la Veneția prin acest aviz spune că, dacă ți-a rămas o zi-două, acest termen e bine să-l extindem pentru a finaliza procesul de învestire în funcție a guvernului. Și vedem că el s-a epuizat după două zile de la expirarea celor trei luni de zile, de aceea, făcând o referință la recomandarea Comisiei de la Veneția, aceasta nu este Constituția. Oare oponenții politici nu știu că avizele Comisiei de la Veneția poartă caracter de recomandare? Oare oponenții nu știu că mai presus de avizele respective este jurisprudența Curții Constituționale și Constituția Republicii Moldova, unde se menționează următoarele condiții pentru a dizolva parlamentul: 1) expirarea a trei luni de zile; 2) două tentative de învestire în funcție a guvernului; 3) expirarea celor 45 de zile care se înglobează în cele trei luni și 4) consultarea cu fracțiunile parlamentare?”
Europa Liberă: Dar iată un fost președinte al Curții Constituționale, dl Pușcaș, atrage atenția că în Constituție este scris că președintele poate, adică nu e obligat, deși au expirat aceste trei luni de zile?
Teodor Cârnaț: „Referitor la poate și e obligat, Curtea Constituțională a dat răspunsul în hotărârea sa din 2013 referitoare la interpretarea art. 85. Și Curtea a ajuns la concluzia că, dacă s-au întrunit toate condițiile de dizolvare a parlamentului și pentru a pune capăt crizei politice dintre parlament, guvern și președinție, și pentru a face tot posibilul ca să avem un guvern funcțional și plenipotențiar e bine ca președintele Republicii Moldova să acționeze în vederea acordării poporului dreptul de a-și alege din nou reprezentanții săi. Și Curtea Constituțională în jurisprudența sa a menționat că din poate să dizolve, îi obligat să dizolve parlamentul, făcând referință la jurisprudența legată de dizolvarea parlamentului atunci când nu se putea alege președintele Republicii Moldova de către parlament. A făcut o filitudine și de aceea dreptul și poate în prezent este în ograda președintei Maia Sandu, ceea ce înseamnă că dumneaei, dacă ajunge la concluzia că s-au întrunit condițiile, ea poate să se adreseze la Curtea Constituțională, după consultarea fracțiunilor parlamentare.”
Europa Liberă: Deci, asta înseamnă că, înainte de a sesiza Curtea Constituțională, ea trebuie să poarte aceste discuții cu fracțiunile parlamentare?
Teodor Cârnaț: „Da, dna Ursu!”
Europa Liberă: Și să discute despre dizolvarea legislativului sau despre ce?
Maia Sandu poate să se adreseze la Curtea Constituțională, după consultarea fracțiunilor parlamentare...
Teodor Cârnaț: „Bună întrebare. La această ferestruică a arătat și Curtea Constituțională în hotărârea sa din 16 martie, unde spune că majoritatea parlamentară are mai multe garanții de a-și arăta puterea sa în raport cu învestirea guvernului. Prima e legată de faptul că să nu învestească guvernul respectiv, Curtea nu le-a spus să nu se prezinte în ședința parlamentului, Curtea a spus că au o garanție ca să vină în parlament, să pună întrebări și, în cele din urmă, scuzați, dar nu vă acordăm vot de încredere. Și la fel Curtea spune că poate majoritatea parlamentară să abordeze învestirea în funcție a unui guvern atunci când dna președintă va ajunge la etapa de consultare obligatorie cu fracțiunile parlamentare înainte de dizolvarea parlamentului.”
Europa Liberă: Și la acele consultări...
Teodor Cârnaț: „La acele consultări ce poate să se întâmple?”
Europa Liberă: Unele entități spun că noi avem majoritate și suntem împotriva dizolvării legislativului.
Teodor Cârnaț: „Referitor la aceste consultări la care obligatoriu trebuie să purceadă Maia Sandu, ea va pune în discuție nu majoritatea parlamentară, va pune în discuție data dizolvării parlamentului, care este cea mai optimă dată de a fi dizolvat parlamentul, la fel care va fi data organizării și petrecerii alegerilor parlamentare anticipate. De obicei, astfel de întrebări se discută dacă de-acum s-a ajuns la etapa dizolvării parlamentului. Referitor la învestirea în funcție a unui guvern al majorității parlamentare, ea va spune în felul următor: voi ați avut posibilitatea trei luni de zile să mă convingeți și să insistați că aveți o majoritate parlamentară, voi n-ați reușit, de aceea chiar dacă voi pedalați ideea că aveți o majoritate parlamentară, ea nu are în prezent dreptul la existență, fiindcă a expirat termenul de trei luni de zile în baza căruia trebuia să fie învestit în funcție un guvern. Și de aceea, în prezent, unii oponenți politici spun în felul următor: dacă dna președintă nu va lua în considerare opinia majorității parlamentare, atunci s-ar putea Curtea Constituțională să nu elibereze acel aviz care stă la baza dizolvării parlamentului. Eu sunt de altă părere. Curtea Constituțională are la bază art. 85, că dacă nu s-a învestit Guvernul Republicii Moldova în termen de trei luni de zile, atunci președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, este în drept să dizolve parlamentul. Uitați-vă, are această jurisprudență și imaginați-vă că Curtea să meargă împotriva art. 85, să spună: Stop! Chiar dacă a expirat termenul de trei luni de zile, noi avem o majoritate parlamentară, care vrea să vină în parlament, vrea să învestească un guvern. Cum credeți, Curtea Constituțională o să dea câștig de cauză? Eu cred că nu, fiindcă dacă Curtea Constituțională va spune că actorii politici să se întoarcă înapoi la consultarea cu fracțiunile parlamentare în vederea învestirii în funcție a unui guvern, atunci Curtea deschide cutia Pandorei.”
Europa Liberă: Și ce ar însemna deschiderea cutiei?
Dacă CC va spune că actorii politici să se întoarcă înapoi la consultări în vederea învestirii în funcție a unui guvern, atunci Curtea deschide cutia Pandorei...
Teodor Cârnaț: „Atunci, Curtea va neglija totalmente o normă imperativă din Constituție, art. 85, unde scrie negru pe alb că termenul de trei luni de zile se scurge, indiferent de faptul că s-a purces la învestirea în funcție a guvernului sau nu s-a purces la învestirea în funcție a guvernului, acest termen derulează, se scurge, e ca un fel de bombă cu efect întârziat, n-ai reușit de-acum s-o dezamorsezi, ea explodează. Și Curtea va spune: dacă eu merg împotriva art. 85 și deschid cutia Pandorei, atunci viitoarele parlamente, viitorii președinți, chiar și actualul parlament o să spună: „De ce avem noi nevoie de art. 85 cu termenul de trei luni de zile, dacă el se poate de încălcat?” și în loc de trei luni criza o să dureze 8 luni, 9 luni, 10 luni, dar scopul art. 85 este de a pune capăt crizei. Dar criza respectivă, dacă a durat mai mult de trei luni de zile, președintele Republicii Moldova este obligat să dea poporului dreptul suveran de a-și alege din nou reprezentanții săi în Parlamentul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Lumea se întreabă când să aibă loc aceste alegeri parlamentare anticipate?
Teodor Cârnaț: „Iaca așa întrebări se vor pune cred că la consultările cu fracțiunile parlamentare, atunci când dna președintă le va invita și va spune: Eu dizolv parlamentul, vă rog frumos care-s opiniile dvs. referitoare la data cea mai optimă de organizare și petrecere a alegerilor? Din ce cauză spun data cea mai optimă? Fiindcă pentru ca să fie dizolvat parlamentul, trebuie să treacă următorii pași: să fie întrunite toate condițiile acestea formale minimale de dizolvare a parlamentului – trei luni, 45 de zile, două tentative de învestire în funcție, consultarea cu fracțiunile parlamentare. După aceea, dna președintă, ea personal, nu parlamentul, anume președintei îi aparține dreptul discreționar să se adreseze cu sesizarea la Curtea Constituțională și să ceară acel aviz în care să se constate că s-au întrunit condițiile de dizolvare a parlamentului.”
Europa Liberă: Cel mai probabil, dna Sandu va face foarte repede lucrul acesta?
Teodor Cârnaț: „Eu mă așteptam azi s-o facă, azi-mâine să purceadă la consultarea cu fracțiunile parlamentare și, în cele din urmă, să se adreseze cu o sesizare la Curtea Constituțională. Curtea Constituțională, cântărind toate atuurile și toate dezavantajele, va ajunge la următoarea concluzie: 1) criza durează trei luni de zile, nu s-a respectat termenul de trei luni de zile în care s-ar fi învestit guvernul, adică în trei luni de zile nu s-a învestit guvernul, deci avem respectat termenul formal; 2) s-au consumat două tentative de învestire în funcție; 3) s-a consultat cu fracțiunile parlamentare. Și iată aici cineva spune că președinta nu a luat în considerare opinia majorității parlamentare și Curtea s-ar putea să reîntoarcă înapoi. Eu spuneam că Curtea nu poate să meargă la capitolul reîntoarceri la consultări cu fracțiunile parlamentare, fiindcă în felul acesta va introduce în Republica Moldova un precedent care va da posibilitate crizelor să dureze ani de zile și nimeni să nu pună capăt acestor crize. Un fel de ping-pong, deoarece actuala criză a durat trei luni de zile și dacă ea deschide cutia Pandorei și va spune că nu s-a consumat încă posibilitatea ca parlamentul să învestească în funcție un guvern, atunci noi reîntoarcem înapoi pe câte zile? Adică în cât termen dna președintă trebuie să purceadă la consultarea cu noua majoritate parlamentară – în una, în două sau în trei luni de zile din nou? Uitați-vă că dna președintă poate să spună: dacă voi mă trimiteți înapoi la art. 98, ca eu să consult noua majoritate parlamentară, atunci eu consultarea o fac atunci când mie mi-i convenabil. Și poate să dureze o lună, două, trei. Nu-i logic aici ca să se reîntoarcă înapoi, fiindcă tu intri într-o criză continuă și nu știi cum să-i pui capăt acestei probleme și de aceea Curtea Constituțională, sunt de părerea că dacă se întâlnesc formal, ea va spune formal, se va uita formal și va vedea că criza e de așa natură că chiar dacă se învestește în funcție un guvern, dar toți actorii politici vor alegeri parlamentare anticipate, cineva mai degrabă, cineva mai târziu, ceea ce înseamnă că învestim în funcție un guvern pentru o lună-două și după aceea din nou intrăm în criză. Și pentru a pune capăt lucrului acesta, cred că Curtea Constituțională va elibera acest aviz, prin care va spune că s-au întrunit toate condițiile, dna președintă, având avizul Curții Constituționale, aici ea emite decretul, prin care dizolvă parlamentul și prin care stabilește data alegerilor parlamentare anticipate. Anume data dizolvării parlamentului poate fi amânată cu o zi, două, trei și s-ar putea să fie negociată în funcție de aceasta și data petrecerii alegerilor parlamentare anticipate, însă parlamentul este funcțional.”
Europa Liberă: Până la dizolvare, parlamentul ce mai poate face?
Teodor Cârnaț: „Un moment. Până când se adoptă decretul președintelui și acest decret este publicat în Monitorul Oficial, parlamentul este funcțional și în aceste circumstanțe poate adopta legi, poate adopta hotărâri, moțiuni dacă are față de cine să adopte, însă din momentul când s-a publicat decretul activitatea parlamentului este suspendată și ei nu mai pot adopta legi, cu excepția anumitor hotărâri.”
Europa Liberă: Deci, guvernul interimar Ciocoi va organiza alegerile parlamentare anticipate?
Cu atât mai repede vom avea un guvern plenipotențiar și funcțional care va obține votul de încredere al viitorului parlament...
Teodor Cârnaț: „Guvernul Ciocoi, inclusiv cu acele autorități publice care sunt puse la dispoziția Comisiei Electorale Centrale pentru a organiza alegeri libere și bazate pe un vot secret.”
Europa Liberă: Se mai pune în discuție un aspect, și anume, introducerea stării excepționale. Poate schimba situația un asemenea scenariu?
Teodor Cârnaț: „Da, e posibil! Și spuneam că datorită majorității parlamentare care dorește să amâne alegerile parlamentare anticipate cu o lună, două, trei, ei pot să o facă prin introducerea stării de urgență și această stare de urgență cineva va motiva-o, va spune că suntem în perioada pandemică și în perioada pandemică nu se permit întâlniri cu alegătorii etc., etc. Și pentru a începe procesul de vaccinare și pentru a da posibilitatea ca mai multă populație să fie vaccinată, atunci vor argumenta introducerea stării de urgență, însă aici este o condiție: inițiativa de introducere a stării de urgență vine din partea președintelui. Și din partea guvernului, dar dacă avem un guvern demisionar, în conformitate cu art. 17 din Legea cu privire la guvern, el nu are astfel de competențe, ceea ce înseamnă că inițiativa, argumentată, trebuie să vină din partea președintei, însă președinta Maia Sandu parcă a făcut un demers către guvernul demisionar, însă guvernul demisionar nu a dat curs acestui demers, ceea ce înseamnă că așa cum s-a făcut demersul, el poate fi anulat, dacă tu vrei cu adevărat alegerile parlamentare să fie petrecute în luna iunie, de exemplu. Azi la noi e martie, aprilie, mai – campanie electorală, undeva pe 27-28 iunie să fie petrecute alegerile parlamentare anticipate. Eu spun din ce cauză că în iunie - cu cât mai repede, cu atât mai repede vom avea un guvern plenipotențiar și funcțional care va obține votul de încredere al viitorului parlament.”
Europa Liberă: Și cât de ușor va fi în următorul parlament, ținând cont de aceste împrejurări, să se creeze o majoritate?
Teodor Cârnaț: „Aș recomanda, dacă se ajunge la alegerile parlamentare anticipate, să lăsăm la o parte orgoliile, această gelozie politică din partea președintei și din partea Partidului Acțiune și Solidaritate, să nu deținem monopolul asupra...”
Europa Liberă: Dar ei au anunțat că vor merge de unii singuri, PAS va merge de unul singur în campania electorală.
Teodor Cârnaț: „Dar s-ar putea ca acest mesaj să fie schimbat din partea liderului PAS-ului și, în cele din urmă, să fie creat un bloc de centru-dreapta împreună cu toate partidele de orientare proeuropeană.”
